ŢESUTURILE CONJUNCTIVE

1. ŢESUTURILE CONJUNCTIVE

2. Celulele conjunctive • Fixate • Tranzitorii • Matricea extracelulară • Clasificarea ţesuturilor conjunctive • Descrierea tipurilor de ţesuturi conjunctive

3. Substanţa fundamentală • Ocupă spaţiile dintre celule şi fibre. • Asigură schimburile nutritive • Este o componentă amorfă • În preparatele colorate HE- greu vizibilă • În microscopie optică apare relativ omogenă • În microscopie electronică are aspect fin fibrilar şi granular. • Conţine proteoglicani, glicozaminoglicani şi glicoproteine structurale.

4. Glicozaminoglicanii( GAG) reprezintă lanţuri lungi de polizaharide. • Principalii glicozaminoglicani sunt: • Acid hialuronic( Acid glucuronic + N- acetil glucozamină) • Condroitin 4 sulfat( Acid glucuronic + N- acetil glucozamină 4 sulfat) • Condroitin 6 sulfat( Acid glucuronic + N- acetil glucozamină 6 sulfat) • Dermatan sulfat( Acid iduronic + N- acetil glucozamină 4 sulfat) • Keratan sulfat( Galactoză sau galactoză 6 sulfat + N- acetil glucozamină 6 sulfat) • Heparan sulfat( Acid glucuronic sau acid L- iduronic 2 sulfat + N- sulfamil glucozamină sau N- acetil glucozamină) • Heparina( Acid glucuronic sau acid L- iduronic 2 sulfat + N- sulfamil glucozamină sau N- acetil glucozamină 6 sulfat)

5. Glicozaminoglicanii datorită grupărilor sulfat, se colorează cu coloranţi bazici, cum este hematoxilina. • Densitatea crescută şi grupările sulfat atrag apa fomând un gel hidratat • permite o difuzie rapidă a moleculelor solubile în apă • împiedică mişcarea moleculelor mari şi a bacteriilor

6. Cu excepţia acidului hialuronic, GAG se leagă covalent de o proteină, formând proteoglicani.

7. Sinteza proteoglicanilor începe la nivelul RER, prin sinteza componentei proteice. • Proteoglicanii conţin locusuri de legătură pentru mulţi factori de creştere, ceea ce determină inhibarea sau dimpotrivă creşterea deplasării macromoleculelor, microorganismelor sau a celulelor neoplazice.

8. Glicoproteinele structurale • Fibronectina • este produsă de fibroblaste şi câteva celule epiteliale • prezintă locusuri de legătură pentru celule, colagen şi glicozaminoglicani. Aceste legături mediază adeziunea celulară normală şi migrarea celulelor. • Condronectina este izolată în cartilaj. • Lamininaeste o glicoproteină, care participă la legarea celulelor epiteliale de membrana bazală.

9. Celulele interacţionează cu componentele matricei extracelulare • receptori de suprafaţă • Integrine • Proteine transmembranare de legătură • integrine - componentele matricei extracelulare este facilitată de proteine intracelulare, cum ar fi paxilina, vinculina şi talina Această interacţiune joacă un rol important în dispunerea celulelor şi a componentelor matricei extracelulare în cadrul ţesutului.

10. Lichidul tisular În afara substanţei fundamentale, în ţesutul conjunctiv se găseşte o cantitate mică de lichid tisular, cu compoziţie similară plasmei sanguine. Lichidul tisular conţine şi o cantitate redusă de proteine plasmatice, cu greutate moleculară mică. În condiţii normale, cantitatea de lichid tisular este foarte redusă

11. Fibrele ţesutului conjunctiv • Fibrele colagene Se numesc şi fibre albe. Sunt flexibile, nu se ramifică, nu se anastomozează, se grupează în fascicule care se întretaie, delimitând areole. Se colorează în roz cu eozina, în roşu în coloraţia Van Gieson, în albastru în coloraţia tricrom Mallory şi în verde în coloraţia tricrom Masson. • Microscopia optică descrie fibrele formate din fibrile. • Se cunosc 21 tipuri de colagen, care diferă prin structura polipeptidelor, localizare şi funcţii

13. Colagen tip I • Localizare: Derm, tendon, ligamente, os, dentină, cement, capsula organelor • Rol: Rezistenţă la tensiune • OSTEOGENEZA IMPERFECTĂ • SIMPTOMATOLOGIE: • FRACTURI REPETATE • DENTAŢIE ANORMALĂ • PIELE SUBTIRE • SCLERE ALBASTRE • SCĂDERE PROGRESIVĂ A AUZULUI

15. Colagen tip II • Localizare: Cartilaj hialin şi elastic, discuri intervertebrale • Rol: Rezistenţă la presiune intermitentă • DISPLAZIA KNIEST • SIMPTOMATOLOGIE: • ÎNĂLŢIME REDUSĂ • MOBILITATE ARTICULARĂ REDUSĂ • SCĂDEREA PROGRESIVĂ A VEDERII • ANOMALII ARTICULARE- RX

17. Colagen tip III • Localizare: Ţesutul conjunctiv al unor organe(uter, splină, ficat, plămân), în jurul fibrelor musculare netede, endonerv, peretele vaselor sanguine, tegumentul fătului. • Rol: Formează reţele de susţinere • EHLER- DANLOS TIP IV • SIMPTOMATOLOGIE: • HIPERMOBILITATE ÎN ARTICULAŢIILE DEGETELOR • TEGUMENTE PALIDE • RUPTURI ALE VASELOR MARI SAU ORGANELOR INTERNE

19. Colagen tip IV • Localizare: Lamina bazală a epiteliilor, glomerulul renal • Rol: Barieră cu rol de suport şi filtrare • SINDROMUL ALPORT • SIMPTOMATOLOGIE: • HEMATURIE • LEZIUNI OCULARE • SCADERE PROGRESIVA A AUZULUI

20. Colagen tip V • Localizare: Derm, tendon, ligamente, os, cement, placentă • Rol: Suport; se asociază cu colagenul tip I. • Colagen tip VI • Localizare: Formează matricea cartilajului, situată în imediata vecinătate a condrocitelor • Rol: Asigură aderarea condrocitelor la matrice • Colagen tip VII • Localizare:La nivelul fibrilelor de ancorare din tegument, ochi, uter şi esofag • Rol:Ancorarea laminei bazale de fibrele ţesutului conjunctiv • SINDROMUL KINDLER • SIMPTOMATOLOGIE: • LEZIUNI SEVERE ALE TEGUMENTULUI- TRAUMATISME MINORE

22. Colagen tip VIII • Este produs de celulele endoteliale • Rol: facilitează deplasarea celulelor endoteliale în timpul angiogenezei • Colagen tip IX • Se întâlneşte în cartilaj, alături de colagenul tip II • Rol stabilizator a reţelei de fibre colagene tip II • Colagen tip X • Produs de condrocite • Contribuie la mineralizarea osului • Colagen tip XI • Produs de condrocite • Rol de reglare a mărimii fibrelor colagen tip II

23. Colagenul tip III este descris ca fibre de reticulină de histologia clasică. • Se evidenţiază prin impregnare argentică( metodele Gomori şi Wilder), sau coloraţie cu acid periodic Schiff( PAS).

24. Colagenul tip III formează fibre subţiri, ramificate şi anastomozate, delimitând reţele de diferite mărimi: • Reţele de fibre colagene( de reticulină) se întâlnesc la periferia ţesuturilor conjunctive şi epiteliale, în jurul adipocitelor, în jurul vaselor sanguine mici şi a fibrelor musculare. • Fibrele de reticulină formează reţele de susţinere în organele hematopoetice şi limfopoetice( excepţie face numai timusul).

25. Sinteza • În cazul organelor hemato şi limfopoetice, fibrele de reticulină sunt produse de celule reticulare. Citoplasma acestor celule înconjoară fibrele, pe care astfel le izolează de alte componente tisulare. • În celelalte localizări, fibrele de reticulină sunt produse de fibroblaste. • Exceptii se întâlnesc la nivelul endonervului, unde sunt secretate de celulele Schwann şi la nivelul tunicii medii a vaselor sanguine, unde sunt secretate de fibrele musculare.

26. Fibrele elasticese numesc şi fibre galbene • Sunt fibre subţiri, lungi, omogene, puternic refringente, drepte sau ondulate. Se ramifică şi se anastomozează formând reţele tridimensionale, cu ochiuri. • Fibrele elastice sunt sintetizate de fibroblaste, condroblaste şi fibre musculare netede. • În microscopie optică se evidenţiază prin coloraţii speciale: • Rezorcină- fuxină Weigert- fibrele elastice se colorează în violet; • Orceină- fibrele elastice se colorează în roşu- brun.

27. Microscopia electronică descrie pentru fibrele elastice două componente structurale: • zonă centrală care conţine elastina • zonă periferică, în care se găsesc microfibrile de fibrilină. • Elastina este o proteină ce conţine prolină şi glicină, puţină hidroxiprolină, iar hidroxilizina lipseşte. • Elastina formează fibre cu grosime variabilă sau structuri lamelare( în arterele elastice). • Fibrilina este o glicoproteină care formează microfibrile cu diametrul de 10- 12 nm. Elastina va fi depozitată pe suprafaţa acestor microfibrile. • Asocierea elastinei cu microfibrilele de fibrilină joacă rolul major în formarea fibrelor elastice. Absenţa fibrilinei în timpul elastogenezei, determină formarea lamelelor elastice, aşa cum se întâlnesc în pereţii vasculari. • Fibrele oxitalan sunt o varietate de fibre elastice.

28. CLASIFICAREA ŢESUTURILOR CONJUNCTIVE 1. Ţesuturi conjunctive de tranziţie( embrionare) • Ţesutul mezenchimatos • Ţesutul mucos

29. 2. Ţesuturi conjunctive permanente • Ţesutul conjunctiv lax • Ţesutul conjunctiv dens  neordonat  derm  capsula organelor ordonat  ţesut tendinos  ţesut aponevrotic  ţesut fibrolamelar  ţesut elastic

30. 3. Ţesuturi conjunctive specializate • Ţesutul reticular • Ţesutul adipos • Ţesutul cartilaginos  hialin  elastic  fibros • Ţesutul osos  spongios  compact • Sângele • Ţesutul hematopoetic • Ţesutul limfatic

31. Ţesutul mezenchimatos • Apare în viaţa embrionară şi dispare pe măsură ce componentele celulare se diferenţiază. • Prin maturarea ţesutului mezenchimatos se formează aproape toate ţesuturile conjunctive permanente.

32. Conţine celule de formă stelată, cu prelungiri, realizând o reţea tridimensională. • Spatiul dintre celule este ocupat de SF • Fibrele sunt reduse(colagenul tip III)

33. Ţesutul mucos( gelatina Wharton)

35. Ţesutul mucos( gelatina Wharton)

36. Ţesutulconjunctiv lax • Se întâlneşte în corionul şi adventiţia organelorcavitare, formează stroma unor organe, se dispune în jurul vaselor şi nervilor.

37. Ţesutulconjunctiv lax • Ţesutul conjunctiv lax conţine celule conjunctive fixate şi mobile, fibre colagene, elastice şi de reticulină, substanţă fundamentală şi lichid tisular, vase şi nervi.

39. Ţesutul conjunctiv dens neordonat • Conţine fibre colagene groase, fibre elastice şi de reticulină. • Formează reţele, în care se dispun celule conjunctive, în special fibrocite şi histiocite. • Se găseşte în derm, capsulele organelor, periost şi pericondru.

42. Ţesutul conjunctiv dens ordonat • Ţesutul tendinos Conţine: • Fibre colagene groase. • Fibrocite modificate numite tenocite( tendinocite)

45. Tendonul ca organ Asigură inserţia muşchilorpe schelet. Fibrele colagene se grupează în fascicule primare, înconjurate de ţesut conjunctiv numit endotenoniu. Mai multe fascicule primare se grupează formând fascicule secundare, învelite de ţesut conjunctiv numit peritenoniu. Tot tendonul este învelit de ţesut conjunctiv numit epitenoniu.

49. Ţesutul aponevrotic

50. Ţesutul fibro- lamelar