530 likes | 1.23k Views
PASARILE. BUFNITA. Bufnitele sunt raspandite pe intreaga suprafata a pamantului. Denumirea de pasari nocturne de prada caracterizeaza felul lor de trai. Ele au ciocul in carlig, prevazut cu un invelis ceros, picioarele puternice, musculoase, cu gheare lungi.
E N D
Bufnitele sunt raspandite pe intreaga suprafata a pamantului. Denumirea de pasari nocturne de prada caracterizeaza felul lor de trai. Ele au ciocul in carlig, prevazut cu un invelis ceros, picioarele puternice, musculoase, cu gheare lungi. Penajul moale al bufnitelor pe langa faptul ca le permite un zbor fara zgomot, constituie si un excelent dispozitiv de ascultare. Discul din pene strans adunate, este destinat captarii sunetelor, care sunt trasmise apoi urechilor ingropate sub pene, de pe ambele laturi ale capului. Una dintre urechi este dispusa usor mai sus decat cealalta, astfel incat pasarea poate colecta informatii atat pe orizontala cat si pe verticala. Hrana, de natura exclusiv animala (mamifere: soareci, pasari, insecte) este capturata noaptea sau pe inserat, bufnitele bazandu-se pe capacitatea lor de a detecta cele mai slabe sunete si pe exactitatea cu care isi localizeaza prada. Auzul foarte dezvoltat este dublat de o buna vedere; ochii bufnitelor sunt atat de mari incat abia se pot misca in orbite. Unele bufnite vaneaza si ziua, in special in perioadele cand au de ingrijit pui. Din cele 135 de specii existente, numai 50 sunt cu adevarat nocturne, majoritatea vanand in amurg.
Berzele sunt reprezentate de aproximativ 17 specii, raspandite in toate regiunile cu zone temperate si tropicale. Sunt pasari mari, cu picioare inalte si ciocul lung, drept, in forma de con. Majoritatea speciilor sunt lipsite de glas, sunetele pe care le scot fiind rezultatul clantanitului din cioc. In Europa centrala traiesc doua specii de barza: barza alba (C. ciconia) si barza neagra (C. nigra), denumita si barza de padure. În toamna, berzele europene zboara in stoluri spre sud, in Africa, iar in primavara obisnuiesc sa se intoarca la acelasi cuib. Toate berzele sunt maestre ale zborului planat si static, in timpul caruia isi tin gatul drept, intins catre inainte. Pot executa cercuri spectaculoase in aer, adesea la inaltimi foarte mari. Berzele zboara la inaltime mare, pentru a cerceta campiile in cautarea prazii. Daca detecteaza fum, aterizeaza aprope de flacari, fiind, in acest fel, foarte aproape de animalele care incearca sa se salveze. Dupa ce focul se stinge, pasarile inspecteaza pamantul innegrit, adunand ramasitele carbonizate ale animalelor care nu au reusit sa scape. In general,berzele distrug multe animale daunatoare: larve, carabusi, sobolani, soareci etc.
Bibilicile sunt pasari care ajung pana la 53-58 cm., cu corpul rotund si capul mic. Au penajul de culoare gri inchis, impestritat cu pete albe. Capul golas este prevazut cu un coif osos, galben sau roscat. Pielea capului are pete rosii si albastre. Aripile sunt scurte si rotunde, coada este, de asemenea, scurta. Hrana lor consta din insecte, ierburi, fructe si seminte. Isi construiesc cuiburile in adanciturile solului, pe suprafete cu pajiste deasa sau in tufisurile joase. Acestea sunt captusite cu ierburi si contin aproximativ 15 oua, pe care femela le cloceste timp de 26-28 de zile.
Strutul atinge o inaltime de 1.40 m la spate, iar la crestetul capului de 2.60 m si o greutate de 70-80 de kg. Neputinta lui de zbor este compensata de cele doua picioare puternice, prevazute cu doua degete, care ii permit nu numai sa alerge foarte repede, dar sa le foloseasca si ca arme de aparare. Sub fiecare deget se afla cate o pernita, care impiedica infundarea piciorului in nisip. Masculul este negru iar penajul femelei este cenusiu-maroniu. Puii seamana la culoare cu femelele. Strutii traiesc in grupuri mici. Femela depune 12 pana la 20 de oua netede, cu coaja groasa, de culoarea fildesului, intr-o groapa-cuib, facuta de mascul in nisip. Ambii parinti clocesc: masculii clocesc noaptea, iar femelele ziua. Uneori mai multe femele strut pot depune ouale in acelasi cuib, clocindu-le pe rand. Ouale strutilor nord africani sunt cele mai mari din lume, avand o lungime de 15 cm si o greutate de aproximativ 1.8 kg. Hrana strutului este cu precadere vegetala (plante, boabe, seminte), dar pot consuma si insecte si animale mici, pe care le inghit de cele mai multe ori impreuna cu diferite obiecte tari, in special cu pietris, care ii ajuta la digestie.
Particularitatea acestor pasari este conferita de prezenta unui fel de „coif”, format din oasele nazale si frontale, acoperite de un strat cornos. Ciocul este turtit lateral. Gatul, gol in jumatatea sa superioara, este viu colorat, avand in partea anterioara unul sau doi ciucuri din piele buretoasa. Casuarul este inarmat pe fiecare laba cu cate un „pumnal” - o teapa lunga si dreapta, crescuta din degetele interioare modificate. In mod normal casuarii ajung pana la 1,5 m inaltime si peste 55 de kg greutate. Cele mai mari specii ale acestor pasari alergatoare ating o greutate de 80 pana la 100 de kg. Casuarii traiesc ascunsi, izolati, prin padurile regiunilor tropicale, fiind pasari extrem de timide. Se hranesc cu fructele cazute din diferi copaci din padure. Se deosebesc de celelalte pasari alergatoare prin felul lor de deplasare: se misca tinand corpul intr-o pozitie orizontala, insa, devene uimitor de iute atunci cand pasarea este urmarita. Femela se deosebeste de mascul prin coloritul usor diferit. Ouale, de culoare verde , sunt clocite numai de catre mascul.
In general, aceste pasari sunt de talie mijlocie, insa pot ajunge si la dimensiuni considerabile. Se remarca prin ciocul mare si prin creasta lor speciala. In functie de specie, pasarile rinocer pot avea unul sau doua coarne. Ciocul reprezinta o formatiune puternica, indoita si turtita lateral si este prevazut la baza, in majoritatea cazurilor, cu excrescente osoase, curioase, de diferite forme. Capul este relativ mic, ochii sunt mari, inconjurati de gene rigide, iar gatul este destul de lung. De obicei, pasarile rinocer au picioarele scurte. Penajul are intotdeuna culori sumbre: negru, cenusiu, cafeniu, cu mai mult sau mai putin alb, culoarea ciocului fiind diferita de la specie la specie. Femela face doua oua, de dimensiunea oualelor de gaina, pe care le cloceste timp de 84 de zile. Cuibul este facut intr-o scorbura a unui copac, iar masculul aduce materialul de constructie, care consta in pamant uscat amestecat cu saliva. Cei doi construiesc un perete in fata scorburii, care se intareste dupa uscare. Femela este zidita in interior, singura legatura cu exteriorul facandu-se printr-o gaura , prin care este hranita de catre mascul pe tot parcursul clocitului.
Pasarile soareci au aripile scurte si rotunjite; ciocul, de asemenea, scurt, este putin curbat si are forma unui con. Penajul este de un cenusiu sters, cu tente de roscat pe alocuri. Penele de pe corp sunt fine si zdrentuite, iar cele de pe coadasunt rigide. Pe cap, atat femelele, cat si masculii, au un mot in forma de coif, format din pene alungite. Se hranesc cu vegetale, in special cu fructe carnoase si muguri. Zborul lor, desi rapid nu este de durata, in schimb se pot catara cu o iuteala remarcabila in copaci. Au obiceiul de a dormi stranse una langa alta, ca intr-un manunchi, cu capetele indreptate in sus si cu cozile lungi in jos. Femela depune doua pana la cinci oua, albe, in cuiburi in forma de cartonase,confectionate din ierburi si ramurele, asezate, de obicei, la bifurcari de ramuri.
Pasarea de gheata traieste in Europa, in nordul Africii, sudul Asiei si cateva insule din oceanul Pacific. O gasim in apropierea apelor incet curgatoare nu foarte adanci si in care traiesc multi pesti mici. Pasarea de gheata isi petrece majoritatea timpului prinzand pesti . Ea isi gaseste un loc de observatie langa apa unde sta si urmareste pestii si se arunca cu ciocul inainte pentru a prinde hrana. Ca sa iasa din apa bate rapid din aripi. O alta ciudatenie a pasarii de gheata este faptul ca nu isi construieste un cuib ca alte pasari, ci sapa cu ciocul o galerie in malurile inalte din apropierea apelor. Masoara intre 15-17 cm si cantareste in jur de 40 grame. Depune 6-7 oua odata sau de doua ori pe an intre mai si septembrie. Se hraneste cu pesti mici, raci, broaste, rame, mormoloci si insecte. Traieste in jur de 2 ani.
BOBOLNICUL mascul femela
Bobolincul este o pasare cantatoare de dimensiuni medii (intre 15-21 de centimetri lungime si 29-56 de grame), cu coada scurta, ascutita si cioc scurt, conic. Cuibul si-l face jos, pe pamant, bine ascuns in vegetatia deasa si are forma deschisa, de cos. Depune 4-7 oua ; puii sunt hraniti de ambii parinti si isi iau zborul dupa alte 14 zile. Bobolincul este una din cele cateva pasari cantatoare care isi schimba complet penajul de doua ori pe an - in perioada de imperechere si iarna. Hrana principala o constituie semintele sau insectele.
Barza Marabou are capul aproape chel, acoperit cu cativa peri relativ lungi de culoare alba sau gri, un cioc foarte mare, ascutit si o punga de piele care ii atarna de gatul lipsit de pene, atunci cand acesta este indoit. Au picioare foarte lungi, de culoare gri-deschis, ghearele nu sunt ascutite. In ciuda faptului ca are un cioc atat de ascutit si puternic, barza Marabou nu il foloseste pentru a jupui prada. In general se hraneste cu resturile ramase de la masa altor animale, cum ar fi leii sau vulturii. Ciocul ei ascutit nu poate smulge carnea sau pielea, dar da lovituri foarte puternice, ceea ce o ajuta sa fure mancarea vulturilor, hienelor sau sacalilor dar sa se si apere . Ciocul creste pe toata perioada vietii si poate ajunge, la maturitate, la 35 cm lungime. Are nevoie de aproape 1 kg. de hrana pe zi. Barza Marabou isi face cuibul in perioada secetoasa. Barza depune intre 1-4 oua , de culoare alba, care devin patate in timp. Puii sunt hraniti de ambii parinti, care aduc hrana in cioc. Barza Marabou traieste aproximativ 20-25 de ani in libertate si 40 de ani in captivitate.
Traieste numai in apropierea apei, in mlastini, atata timp cat acestea nu sunt foarte impadurite. A fost domesticita de egipteni . Gasca egipteana este o pasare ceva mai mare decat rata, avand intre 63-73 cm lungime, iar aripile ajung pana la 1,5 metri. Are un penaj in nuante de castaniu in jurul ochilor, portocaliu-roscat pana la maroniu pe spate si verde-albastriu pe partea interioara a aripilor. Are ochii galbeni si penele de la coada negre. Picioarele si ciocul sunt roz-pal. Masculii si femelele seamana din punctul de vedere al coloritului, insa ca dimensiuni, femelele sunt ceva mai mici. Gasca egipteana se hraneste in principal cu diferite tipuri de iarba, seminte, frunze si radacini, dar nu ocolesc nici viermii sau alte insecte. Se hraneste atat ziua cat si noaptea si poate parcurge distante mari in cautarea hranei. Este o pasare de terestra, pentru ca isi procura hrana mai ales de pe pamant. Cu toate acestea, gasca egipteana este buna inotatoare si se scufunda rapid in apa, daca este nevoie. Isi face cuibul pe pamant, in apropierea apei de preferinta. Femelele depun intre 5-8 oua.
Este singurul papagal care nu zboara fiind si cel mai greu dintre ei. De asemenea este una dintre cele mai longevive pasari din lume, traind aproape 60 ani. Masculii masoara pana la 60cm iar greutatea lor variaza intre 2 si 4kg. Nu zboara pentru ca au aripi scurte si le lipseste sternul proeminent, din acest motiv sunt mari si rotunzi. Aripile le folosesc doar pentru echilibru. Femele sunt mai mici si mai putin colorate. Penajul este verde cu putin negru pe spate, perfect pentru camuflare, si foarte moale si pufos. Burta, gatul si fata este galbena. Fata este rotunda ca la bufnite, cu cioc albastru. Picioarele lor sunt mari cu gheare puternice pentru catarat. Au simtul mirosului foarte bine dezvoltat. Foarte active noaptea, se hranesc cu plante, fructe si seminte, polen. Femela depune maxim 3 oua care sunt incubate o luna. Puii parasesc cuibul la 4 luni dar pot fi hraniti sporadic pana la 6 luni de catre mama.
Pasarea Takahe se gaseste in Noua Zeelanda. Este o pasare care nu zboara desi are aripi suficient de puternice. Are inaltimea de 60cm si greutatea de aproape 2kg. Ciocul ei este masiv de culoare rosie iar penajul este albastru si verde. Picioarele sunt rosii cu gheare mari si puternice iar coada scurta are sub ea penaj alb. Puii au puful si ciocul gri. Se hraneste cu iarba alpina, seminte si radacini de feriga. Perioada de depunere a oualor este din octombrie pana in decembrie. Isi face cuib din iarba, pe pamant. De obicei doar un pui sau doi supravietuiesc.
Papagalii Kea isi fac cuiburi in crevasele de piatra. Are aproximativ 46 cm.Penajul este gri oliv. Partea interioara a aripilor are dungi galbene pe un fond viu colorat in rosu, in timp ce picioarele sunt gri iar coada albastru cu verde. In jurul ochilor are un cerc galben. Masculul are ciocul mai lung si mai curbat decat femela. Se hraneste cu vegetale dar si cu insecte si viermi. Depune intre doua si patru oua. Este foarte jucaus si inteligent.
Kagu este o pasare mare cu penaj de culoare alb gri, cu picioare si cioc portocalii si o frumoasa creasta. Pasarea Kagu nu zboara. Are o inaltime de 55cm si picioare destul de lungi. Traieste in padurile tropicale, construindu-si cuibul din nuiele, pe pamant. Se hraneste cu viermi, soparle si melci. In libertate traieste cam 15 ani iar in captivitate chiar dublu. Depune un singur ou. Femela nu sta decat 2 sau 3 ani in acelasi loc, dupa care pleaca spre alte teritorii. Pasarile se remarca in special prin duetele incantatoare pe care le fac in fiecare dimineata pentru circa 15 minute. Trilurile lor sunt foarte frumoase.
Pasare Weka traieste numai in Noua Zeelanda, in paduri, avand cuibul asezat pe pamant, intre tufisuri. Are un penaj maroniu cu pete negre, uneori gri sau chiar negru. Principala sa caracteristica este aceea ca nu zboara, in schimb este foarte rapida pe pamant si o foarte buna innotatoare in apa. Se hraneste cu insecte, seminte, fructe, pasari mici, soparle, soareci ceea ce o face omnivora. Greutatea sa medie este de 1kg( masculii avand 1kg si femelele 700g) iar inaltimea de aproximativ 50cm. Durata de viata poate ajunge pana la 15 ani. Weka poate creste pana la patru pui pe an. Femela depune ouale in perioada august ianuarie. Weka este o pasare comica care fura obiecte stralucitoare pentru a-si construi cuibul. Au o memorie extraordinara si un simt al orientarii bun .
Ciocanitoarea poate fi intalnita in toate padurile de pe glob, exceptie facand Antarctica si Australia. Locuieste singura, in cuiburi formate in scoarta copacilor. Este foarte folositoare livezilor, dumbravilor si padurilor, pentru ca distruge o serie de insecte daunatoare. Mai este cunoscuta si sub denumirea de doctorul padurilor. Culoarea penajului este neagru sau maro, cu pete portocalii sau rosii. Pentru a se mentine in copaci si a face adevarate cascadorii ciocanitoarea este ajutata de picioarele care se termina cu gheare ascutite si de o coada elastica si solida, necesara pentru a-si mentine echilibrul. Cu ciocul ascutit, lung si foarte tare sfredeleste coaja copacilor, in timp ce limba lipicioasa si lunga de cativa centimetri cerceteaza fiecare santulet facut de insecte, scotandu-le afara si consumandu-le. In general nu este atacata de pradatori, acestia fiind tinuti la distanta de ciocul sau puternic.
Pasarea Kiwi este pasarea nationala a Noii Zeelande. Este o pasare mica, de marimea unui pui de gaina. Are picioare scurte si indesate si nu are coada. Aripile ii atarna pe langa corp, dar nu este capabila sa le utilizeze. Are un par sarmos, de culoare gri/maronie, mustati precum o pisica si un cioc lung si usor curbat. Mananca in principal, in insecte si viermi de pamant. Pasarea se foloseste de ciocul lung pentru a extrage viermii si insectele din pamant. Piciorul este prevazut cu trei degete, pe care le poate adapta pentru a le folosi ca pe o arma, crestand inamicul cu ghearele sale ascutite. Pasarea este aproape oarba, putand vedea doar cativa metri in fata. Femela cloceste un ou extrem de mare. De fapt, o pasare de 2,2 kg poate cloci un ou care cantareste aproape jumatate de kg. se stie despre pasarile Kiwi ca pot trai pana la varsta de 40 de ani.
BARZA ALBA BUFNITA BIBILICA STRUTI
CASUARUL PASAREA RINOCER PASAREA SOARECE PASAREA DE GHEATA
BARZA MARABOU BOBOLNICUL GASCA EGIPTEANA KAKAPO
KEA TAKAHE KAGU WEKA
Bibliografie: -www.zooland.ro -wikipedia -animaleiubite.ro Inv.Daniela Chira Iernut, Jud.Mures