S c h i t u l

1. S c h i t u l C E T Ă Ţ U I A Judeţul BUZĂU

2. Pentru a ajunge la schitul “Cetăţuia”, din judeţul Buzău, este necesar, mai întâi, să ajungem la mănăstirea “Ciolanu”, în acest din urmă scop folosind un drumul modernizat ce trece printr-o pădure ce bucură ochiul călătorului. CLICK pentru avansare !

3. Pe coama de calcar cuprinsă între râul Buzău şi pârâul Nişcov, pe partea nord-vestică a Dealului Ciolanu, se înalţă vârful Cetăţuia (632 m), unde stă de veghe schitul cu acelaşi nume.La Cetăţuia, în ogorul din preajma masivului calcaros, încă de acum un veac, călugării au găsit „mulţime de hârburi, de vase de pământ, cărămizi şi oase”. În ultimul deceniu, şi arheologii au găsit aici fragmente de vase lucrate fără roata olarului, aparţinând cultului Monteoru, datate de acum circa 1500 de ani î.Hr. şi probabil şi din epoca migraţiei popoarelor, expuse acum la muzeul mânăstirii (Mircea Babeş, cercetător principal, Institutul de Arheologie – Bucureşti, însemnare în manuscris: „La Cetăţuia a existat în acea vreme o întinsă aşezare cu locuinţe construite din lemn şi lut. În mijlocul ei se ridică Acropola întărită cu val şi şanţ de apărare, având o remarcabilă poziţie strategică deasupra văii Buzăului. Unele din fragmentele ceramice descoperite ar putea să aparţină epocii migraţiei popoarelor.”)      Șanţurile şi valurile din jurul pistei ovale, asemănătoare cu cele ale altor puncte strategice şi sanctuare geto-dacice, ne duc la concluzia că aici a existat o cetate dacică şi un sanctuar de jertfă, în jurul ei locuind personalul de slujire şi de îngrijire.      Urmele şanţului se pun şi pe seama soţiei voevodului Mihnea, Doamna Neaga, care ar fi pus să sape un şanţ în jurul palatului ei drept refugiu, în cazul invaziilor turceşti. Palatul a putut fi construit şi de Matei Basarab, după cum consideră N. Iorga. CLICK pentru avansare !

4. Ceea ce se constată şi astăzi cu toată certitudinea este că poziţia acestui vârf face din el punctul cu multiple deschideri ale privirii spre munte, deal şi câmpie, şi de aceea, fără îndoială, o cetate contra invaziilor, va fi existat în acest loc. Aşa cum cetatea geto-dacă de pe vârful Cetăţuia avea înăuntrul ei un sanctuar de jertfă şi rugăciune, trebuie să considerăm că şi cetatea de apărare a Doamnei Neaga şi apoi a lui Matei Basarab, ca toate celelalte cetăţi ale voevozilor noştri, va fi avut în incinta ei un lăcaş creştin de jertfă. Aşezarea cetăţii direct pe masivul de piatră, mult aproape de suprafaţă, timp îndelungat, dar şi părăsirea acestei cetăţi după o vreme, au şters, se pare, urmele ei exterioare, păstrându-se la arătare numai valurile de apărare. CLICK pentru avansare !

5. Spre schitul “Cetăţuia” duc mai multe poteci, una chiar marcată cu semn turistic, toate având plecarea din zona taberei de sculptură din faţa mănăstirii Ciolanul. Există şi un drum de acces auto ce se desprinde în amonte de mănăstirea Ciolanu (cca 1,5km), spre stânga, dar nu este recomandat decât maşinilor de teren sau tractoarelor, fiind de pământ. CLICK pentru avansare !

9. Pisania bisericii spune că în 1845 singhelul Iosif cu ucenicii săi, ieromonahii Eftimie şi Isidor, ajutaţi de episcopul Filotei al Buzăului şi de mai mulţi credincioşi, construiesc această biserică numai din piatră, cioplită de ei. Sfinţirea se face în 1862. CLICK pentru avansare !

13. Documentele vremii denotă că nici nu se însemnase locul bisericii în ianuarie 1856, iar pisania, că s-a construit în 1854. Se consideră că pisania a avut în vedere momentul când a început să fie pregătit materialul, mai ales piatra şi cioplirea ei. Ridicarea bisericii este meritul, în primul rând, al episcopului Filotei care a sprijinit energic acţiunea călugărilor ctitori. CLICK pentru avansare !

14. La un an după venirea la cârma Principatelor Unite, domnitorul Carol vizitează această mânăstire şi Cetăţuia, în căutarea unui loc pitoresc pentru castel, dar din lipsă de apă, acesta nu a putut fi făcut la Cetăţuia. Spre amintirea acestei vizite, domnitorul dăruieşte banii necesari pictării bisericii de aici, lucrare pe care o execută pictorul Gh. M. Tattarescu. CLICK pentru avansare !

15. Zugrăvirea a avut loc în 1868. CLICK pentru avansare !

16. Părinţii au imortalizat acest nobil gest, pictând în pronaos chipul tânărului domnitor. Dar peste scurt timp, pictura s-a degradat şi a fost nevoie să se facă o nouă pictură, în parte pe plăci de zinc, de către pictorul ciolănean Eftimie Obrocea, cu cheltuiala a doi pioşi creştini din Bucureşti, Ion şi Smaranda Pencovici. CLICK pentru avansare !

18. În urma seismului din 1940, turla, numai din piatră, ameninţa să cadă. În 1946, sub stareţul Nil Beleţ, se repară biserica şi se reconstruieşte turla, consolidându-se cu beton armat, lucrare făcută majoritar din fondurile mânăstirii. La cutremurul din 1977, biserica nu a suferit nimic. CLICK pentru avansare !

20. Catapeteasma este sculptată tot de călugări meşteşugari din această obşte.

27. Chiliile schitului.

34. În dreapta Schitului Cetăţuia la aproximativ 200 m este un loc de unde se vede foarte bine Valea Buzăului.

35. În stânga Schitului se află o cabană de vânători şi o troiţă foarte veche căruia nu i se cunoaşte trecutul. iar mai departe pe drum ajungeţi la şoseaua care leagă Măgura de Ciolanu şi Haleş. CLICK pentru avansare !

36. Se poate ajunge la schitul “Cetăţuia”şi cu trenul, pe linia Buzău-Nehoiaşu, coborând în halta Bădila, trecând râul Buzău pe punte,apoi mergeţi 200 m la dreapta şi urcaţi pe o potecă prin molizi, aproximativ 60 de minute. Treceţi printr-o poianăşi pe lângă o cişmea cu apă potabilă. În malul pe care este construit schitul găsiţi multe grote mai noi şi mai vechi de unde pietrarii au scos piatră de calcar pentru a alimenta Tabăra de Sculptură Măgura de lângă Mănăstirea Ciolanu.

38. 10.01.2011. F I N A L Montaj : DIEGIS.<< diegisro@yahoo.com >> Coloana sonoră : Blonker - Sidewalk Café.