PLANSEE

1. PLANSEE PLANSEE DIN BETON ARMAT

2. NOTIUNI GENERALE • Planseele sunt elemente de suprafaţa plane care compartimenteaza clădirea pe verticala in niveluri (plansee intermediare), sau o delimitaza de mediul exterior (planseul peste ultimul nivel). • Elementele componente de baza ale unui planseu sunt: • elementul de rezistenta care face parte din structura de rezistenta o clădirii, • pardoseala aşezata peste elementul de rezistenta; • tencuiala sau tavanul suspendat plasate la partea inferioara a elementului de rezistenta. • In alcătuirea unui planseu mai pot fi incluse izolaţii hidrofuge, termice ( cazul planseelor peste ultimul nivel sau a celor peste spatii reci subsoluri, parcaje, logii etc ) sau fonice . • Ca element de rezistenta planseul preia si transmite elementelor structurale verticale (pereţi structurali sau stâlpi) incarcarile gravitaţionale si cele orizontale.

3. După poziţia in cadrul clădirii, planşeele pot fi: - "ultime" sau planşee de acoperiş (planşeele terasă, de pod); - intermediare, separă nivelurile clădirii pe verticală, - "primul planşeu", situat peste primul nivel, Functe de excitaţiile termice care se exercită pe feţele planşeului putem avea: - calde, sunt situate ia interiorul clădini şi separa nivele cu medii climatice identice; reci. sunt situate pe verticală în poziţii limită (planşee terasă, de pod, peste un subsol neîncâlzit etc.) sau în poziţii particulare (peste pasaje de trecere, goluri sanitare, logii etc.). După funcţiunile pe care le deserveşte: - pentru clădiri civile; - pentru clădiri industriale; - cu funcţiuni speciale (carosabile, terase amenajate cu pistă pentru helicoptere, suspendate etc). După forma geometrică a intradosului, planşeele pot fi:: - plane; - cu nervuri, - cu reţele de grinzi; curbe (bolţi). După sistemul structural pe care spnjină, planşeele pot fi cu rezemare pe: - pereţi structurali; - elemente de cadru (grinzi); - stâlpi. CLASIFICAREA PLANSEELOR

4. După alcătuirea constructivă a elementelor care îl compun, planşeele pot fi: - din elemente identice (grinzi, fâşii, semipanouri, panouri etc); din elemente diferite (planşeele din grinzi şi elemente de umplutură din diverse materiale etc). Funcţie de dimensiunile geometrice ale elementului structurai folosit pentru realizarea planşeului poate fi: - elemente liniare (grinzi sau fâşii); elemente de suprafaţă (plăci). Dupa materialele utilizate, planseele se clasifica in: - plansee din lemn, - plansee din zidărie, - plansee din metal, - plansee din beton armat turnate monolit sau prefabricat - plansee mixte (realizate din mai multe materiale); După tehnologia de execuţie, planşeele pot ti: - executate la faţa locului; - prin asamblarea de elemente prefabricate; soluţii mixte In funcţie de caracteristicile de rigiditate ale elementelor structuraleşi modul lor de dispunere, planşeele se pot comporta ca: - diafragme orizontale rigide care asigura conlucrarea elementelor verticale structurale ale clădirii la preluarea acţiunilor orizontale (vânt sau cutremur); spre exemplu planşeele din beton armat monolit, planşeele realizate din elemente structurale independente solidarizate rigid în planul lor; - diafragme orizontale rigide care nu asigură conlucrarea elementelor verticale structurale ale clădirii la preluarea acţiunilor orizontale; în această categorie sunt incluse, în general, planşeele realizate din elemente structurale independente (grinzi metalice, grinzi din lemn, grinzi din beton armat şi corpuri de umplutură, fâşii cu goluri din beton armat etc).

5. Alcătuirea constructiva a planseelor a- cu pardoseala simpla; b.- planseu cu pardoseala flotanta; c- planseu peste subsol izolat termic la partea inferioara; d.-planseu terasa; e - planseu de acoperiş cu termoizolatia suspendata; 1- tavan; 2 - planseu; 3- pardoseala; 4 fonoizolatie; 5- strat-suport pardoseala: 6 termoizolatie, 7- beton de panta; 8 - strat de difuzie si bariera contra vaporilor: 9 - strat-suport hidroizotatie; 10 hidroizolatie;11 - strat de protecţie a hidroizotatiei,

6. PLANSEE DIN BETON ARMAT • Betonul armat este materialul cel mai utilizat la execuţia planşeelor, datorită avantajelor pe care le oferă: • capacitate portantă mare şi comportare bună la acţiunea încărcărilor concentrate sau dinamice; • comportare bună la acţiunea încărcărilor orizontale (vânt, seism); • asigură o bună rigiditate de ansamblu a structurii; • posibilitatea de a realiza orice formă geometncă în plan şi cu orice fel de distribuţie a elementelor portante (pereţi sau stâlpi}; • durabilitate şi cheltuieli reduse de întreţinere; • sunt incombusttbile • Dintre dezavantajele majore pe care le prezintă planşeele din beton armat se pot enumera următoarele: • greutate proprie mare; • izolare termică şi fonică deficitară; • utilizează materiale energofage; • imposibilitatea reciclării • Funcţie de tehnologia de execuţie, planşeele din beton armat pot fi executate: • integral pe şantier (monolite); • din elemente prefabricate executate în fabrici sau ateliere specializate, transportate, manipulate, montate pe şantier (prefabricate); • în soluţie parţial prefabricată completată cu o suprabetonare turnată la faţa locului (mixte).

7. 1 Planşee din beton armat executate monolit Aceste plansee se realizează integral pe şantier prin turnarea lor in poziţia definitiva de exploatare Utilizarea acestor plansee este indicata • la clădiri unicat precum si la clădiri cu forme in plan neregulate sideschideri variate; • in cazul deschiderilor si încărcărilor mari la nivelul planseelor; • in cazul in care la nivelul planseelor acţionează încărcări concentrate mari, precum si in cazul solicitărilor dinamice (vibraţii, trepidaţii, şocuri), • in cazul existentei la nivelul planseului a unor goluri mari sau numeroase, • la clădiri amplasate in zone seismice. Avantajele planseelor din beton armat monolit sunt. • capacitatea de a prelua solicitări mari, statice si dinamice; • conlucrarea foarte buna pe care o realizează cu elementele structurale verticale ale clădirii (pereţi, stâlpi) datorita monolitismului; • planseele se comporta ca diafragme orizontale rigide, asigurând preluarea si repartizarea foarte buna a încărcărilor orizontale (vânt. seism) si conferă o mare rigiditate de ansamblu structurii de rezistenta a clădirii; • au durabilitate mare si nu necesita costuri mari de intretinere; • oferă posibilităţi largi de alcătuire constructiva si rezolvări de ordinarhitectural, Dezavantajele planseelor din beton armat monolit constau din: • durata de execuţie si consumul de manopera pe şantier mai mari, comparativ cu variantele prefabricate; • necesitatea consumului ridicat de cofraje si susţineri; • dependenta execuţiei de condiţiile meteorologice Planseele monolite din beton armat, in funcţie de forma geometrica si schema statica se realizează in următoarele alcătuiri : • din elemente identice geometric; placi plane care lucrează static după una sau doua direcţii si reazama pe pereţi portanţi sau pe riglele cadrelor; • din elemente diferite st anume; placi si grinzi de susţinere in câmpul plăciidispuse pe una sau doua direcţii; • din elemente identice: placi care lucrează static pe doua direcţii si sunt rezemate numai pe stâlpi

9. Plansee din placi de beton armat monolit Acesta plansee se utilizează la clădiri cu valori ale încărcărilor la nivelul planseelor mici si medii (clădiri de locuit in special) si cu distante intre pereţii de rezistenta sau riglele cadrelor de maximum 5….6 m.La clădirile cu pereţi portanţi din zidărie., plăcile reazemă pe pereţi prin intermediul centurilor. Avantajele pe care Ie oferă aceste plansee sunt: asigura un tavan plan, deci finisajele sunt minime; necesita cofraje si susţineri simple; traseele pentru instalaţii sunt simple si uşor de realizat; au greutate proprie relativ redusa; au o comportare mecanica buna Dezavantajele acestor tipuri de plansee sunt legate de: limitarea deschiderilor si încărcărilor comparativ cu alte tipuri de plansee monolit; rigiditatea relativ scăzuta fata de celelalte tipuri de plansee din beton armat monolit, nu se recomanda a se folosi in cazul Încărcărilor concentrate mari si a celor cu caracter dinamic, precum si in cazul in care in planseu sunt necesare goluri mari.

10. Plansee cu nervuri dese Sunt alcătuite din placi continue de grosime constanta si nervuri dese (la maximum 70 cm. distanta) dispuse pe o singura direcţie. Se pot realiza cu nervurile aparente sau cu nervurile mascate cu un tavan fals. In cazul in care se realizează tavanul fals, intre nervuri sunt aşezate corpuri de umplutura cu goluri din materiale ceramice sau din materiale uşoare Aceste corpuri de umplutura sporesc gradul de izolare fonica si simplifica execuţia cofrajului Avantajele pe care le prezintă aceste plansee sunt: aspectul arhitectural placul; permit folosirea cofrajelor de inventarmetalice sau din mase plastice armate, cu grad ridicat de refolosire, care elimina finisajele tavanului; preiau uşor incarcari concentrate din pereţi despărţitori; in varianta cu tavan fals se pot masca cu uşurinţa instalaţiile. Dezavantajele acestor plansee constau din: comportarea necorespunzatoare in cazul solicitărilor dinamice (trepidaţii, şocuri) datorita faptului ca prezintă o diferenţa apreciabila de rigiditate pe cele doua direcţii; au greutate proprie mare; descărcarea planseului se concentrează pe elementele de reazem ale nervurilor (descărcare pe doua laturi ale planseului). rigiditatea in plan orizontal este mai mare pe direcţia nervurilor, motiv pentru care se recomanda dispunerea lor pe direcţie transversala clădirii;

11. Plansee cu retele de grinzi ( plansee casetate)

12. Avantajele planseelor casetate sunt următoarele: aspect estetic superior comparativ cu celelalte tipuri de plansee din beton; inaltimea de construcţie este mai mica decât in cazul planseelor cu grinziprincipale si grinzi secundare. capacitate buna de preluare a incarcarilor concentrate (pozitia pereţilordespărţitori sau a eventualelor sarcini concentrate este necondiţionata); rigiditate buna pe ambele direcţii ale planseului; descărcarea este aproximativ uniforma pe toate elementele de susţinereadiacente ale planseului Dezavantajele acestui tip de plansee sunt: au consum ridicat de beton; greutate proprie mare; manopera este deosebit de ridicata si necesita personal cu calificare inalta; execuţia pretenţioasa atât la realizarea planseului ca element structural cat sila aplicarea finisajelor, consumul de cofraje este mare, dar prin folosirea cofrajelor de inventar (careau forma unor cutii intoarse cu colturi rotunjite, executate din metal sau maseplastice armate) se asigura un grad ridicat de refolosire a acestora iar calitateafinisării tavanului creste; sunt mai costisitoare decât planseele cu grinzi principale si secundare.

13. Plansee din placi, grinzi secundare si grinzi principale. • Avantajele acestor tipuri de plansee sunt: • - au capacitate portanta foarte mare suportând incarcari mari si acoperind deschideri largi, • - sunt foarte rigide pe ambele direcţii; • - nu condiţionează poziţionarea pereţilor despărţitori sau a sarcinilor concentrate mari pe suprafaţa plăcii; • - se pot realiza in placa goluri cu dimensiuni mari; • Dezavantajele constau din: • greutate proprie mare; • consum de cofraje si esafodaje ridicat; • aspect arhitectural nu prea placut ; • prezinta o suprafata mare a tavanului ce necesita finisaje importante; • descarcarea planseului prin grinzile principale se face concentrat pe elementele verticale .

14. 2.Plansee din elemente prefabricate din beton armat • Avantajelorutilizarii planseelor prefabricate : • lucrările pe şantier sunt mult reduse; • se realizează prefinisarea in fabrica deci o calitate mai buna; • darea in exploatare este mai rapida, • dependenta execuţiei de condiţiile atmosferice este mult mai redusa decât in cazul realizării planseelor in soluţie monolit • Dezavantajele utilizării planseelor prefabricate sunt: • pierderea parţiala a monolitismului si al rigidităţii, comparativ cu planseele din beton armatmonolit, • lucrările pe şantier sunt mai reduse ca volum, dar mai pretenţioase ca precizie si calitate privind pozarea, fixarea, monolitizarea etc; • dificultăţi privind transportul si montajul; • costurile de transport mult crescute in ultimul timp; • necesita spatii de manipulare si depozitare pe şantier; • elementele prefabricate se pot utiliza numai la clădiri modulate ca deschideri.

19. Planseul LAGING SYSTEM este alcatuit din nervuridese din beton armat pe care se reazema corpuri deumplutura din beton vibropresat cu goluri. Nervurile sunt elemente de rezistenta, care in fazainitiala sunt semifabricate, fiind alcatuite dintr-ocarcasa de armatura cu sectiune triunghiulara avand2 O 5 mm la baza triunghiului si 1 O 7 mm la varf, sudate cu 2 O 5 mm in diagonala. Armatura de la baza carcasei impreuna cu armaturade rezistenta rezultata din calcul se betoneaza cubeton de clasa C 20/25 (B350) formand o talpabetonata cu sectiunea de 12x4 cm. Aceste nervurisemifabricate (initiale) se aseaza in pozitia finala pe planseu. Intre aceste elemente prefabricate se aseaza corpurilede umplutura cu goluri, din betonvibropresat, cudimensiunile 48x20x16 cm, care se reazama pe talpa betonata a nervurilor. Peste corpurile de umplutura se aseaza o armaturadin plasa sudata SNTB O 4 mm cu ochiuri patratede 100x100 mm, acoperind obligatoriu si centurile,care contribuie la armarea placii si preluarea eforturilor din contractie. Dupa montarea sistemului se toarna betonul de clasaC 18/22,5 (B300) in nervuri si suprabetonare acorpurilor de umplutura in grosime de 5 cm, care monolitizeaza structura.

20. AVANTAJEplanseelor modulare tip LAGING SYSTEM : Din multiplele avantaje oferite de sistemul de plansee modulare tip LAGING SYSTEM se pot enumera:- viteza mare de execu]ie;- simplitate in montaj;- greutate redusa;- consum foarte mic de material lemnos;- nu necesita utilaje de ridicat puternice;- elimina total cofrajul pentru planseu;- reduce considerabil elementele de sustinere a planseului in vederea turnarii;- proiectare usoara si rapida;- permite realizarea grinzilor in grosimea planseului;- reduce numarul de muncitori calificati (dulgheri, fierari-betoni}ti);- asigura o izolare termica si fonica foarte buna si pe termen lung;- sunt incombustibile;- permite o compartimentare flexibila a zidurilor despartitoare (in grosime de max. 12,5 cm) simodificarea lor in timp, functie de dorinta proprietarului.