Specii de lemn

1. Specii de lemn

2. 1. După dimensiuni şi după forma tulpinii ARBORI Se caracterizează prin: - o tulpină bine individualizată şi dezvoltată; - o coroană formată din crengi, ramuri, frunze, flori şi fructe. Plantele lemnoase folosite la confecţionarea diverselor obiecte se clasifică astfel:

3. Arborele de mătase Arborele norocos

4. ARBUŞTI Sunt plante lemnoase cu mai multe tulpini ramificate de la bază, au formă de tufă L I L I A C IASOMIE

5. AFINUL CĂPŞUNUL CĂTINA ALBĂ VÂSCUL

6. SUBARBUŞTI Au formă de tufă şi înălţimi mai mici de un metru, tulpina este lemnoasă doar la bază. PORUMBAR PĂDUCEL MĂCEŞ

7. LIANE LEMNOASE Sunt plante agăţătoare cu tulpina lungă, răsucită şi îndoită după suportul pe care se agaţă. Trâmbiţa Viţa ornamentală

8. Mâna Maicii Domnului Sângele Voinicului Glicina Caprifoi Iedera

9. 2. Din punct de vedere al speciei Răşinoase (conifere) • Sunt plante lemnoase cu frunze sub formă de ace sau solzi • Florile se transformă în conuri • Lemnul, frunzele şi seminţele conţin un balsam care în contact cu aerul se transformă în răşină • Lemnul de conifere este solicitat la: • cheresteaua pentru mobilă, uşi şi ferestre • materie primă de bază în industria celulozei şi hârtiei • instrumente muzicale • ambarcaţiuni şi planoare

10. Cele mai frecvente specii de conifere de interes economic şi silvic sunt: BRADUL Bradul este un conifer vesnic verde, cu frunze aciculare si o coroana de forma regulata, piramidala. El poate creste pana la inaltimea de 70 m. Crengile dinspre varf sunt scurte si departate de trunchi, numai cele de jos se apleaca spre pamant. La copacii tineri, scoarta e neteda, rosie-bruna. Deoarece bradul nu suporta umbra, amplasamentul lui natural trebuie sa fie intr-un loc larg, unde sa se poata bucura din plin de lumina.

11. Efecte terapeutice Actioneaza in primul rand ca un puternic calmant al tusei, expectorant, dezinflamator si bactericid. Totodata, are efect revulsiv, activeaza circulatia locala, combate spasmele si balonarile, este un bun tonic general, dar si un calmant al starilor nervoase.

12. LARICELE Laricele(zada siberiană)este un lemn răsinos mult mai rezistent decât bradul, cu coloraţie roşietică şi care putrezeşte foarte greu. Se foloseşte foarte bine pentru mobilier de grădină, piscină, scări, lambrisări, podele, ferestre, etc.

13. MOLIDUL Molidul a furnizat dintotdeauna lemn de construcţie. În Grecia antică, de pildă, catargele de corabii se făceau din molid. Stradivarius şi alţi lutieri celebri l-au folosit şi ei la construcţia viorilor. În sanctuarul distrus de Carol cel Mare în anul 772, odată cu ocuparea cetăţii saxone Eresburg, se găsea coloana lui Irmin, care nu era altceva decât un trunchi de molid, simbol al pământului, pe care s-ar sprijini bolta cerească. Diverşi medici au întrebuinţat răşina, acele şi mugurii molidului drept remedii pentru vindecarea celor mai felurite boli, de la răceli, la gută şi reumatism. Şi în prezent, molidul se bucură de multă atenţie, mai ales în medicina populară.

14. Foioase • Se caracterizează prin aspectul sub formă de foaie al frunzelor • Se înmulţesc prin frunze sau vegetativ (lăstar) • Frunzele sunt căzătoare Principalele specii de foioase sunt: Fagul Stejarul Plopul Teiul Nucul Ulmul Arinul Carpenul Salcia Frasinul

15. FAGUL este un arbore din zona temperată, având înălţimi de până la 35 metri; este înalt, impunător, cu scoarţa netedă, cenuşie-albicioasă; are muguri fusiformi, ascuţiţi, iar frunzele în general ovale; fructul se numeşte jir. Creşte în special la deal şi munte. Ca lemn de foc el are o calitate deosebită, arzând cu fum puţin şi la o temperatură destul de ridicată. El a rămas mult apreciat atât în industria construcţiilor cât şi în cea a mobilei, datorită rezistenţei sale, fineţii fibrelor şi culorii plăcute.

16. Jirul, fructul fagului, a fost utilizat încă din vechime pentru un anumit untdelemn, dar şi pentru hrana porcilor. Coaja fagului este folosită ca tonic amar, fiind unul dintre echivalenţii europeni ai chininei, alături de scoarţa de salcie. Gudronul de fag se foloseşte în unele boli de piele, precum şi la vindecarea afecţiunilor respiratorii sau la ameliorarea simptomelor acestora.

17. STEJARUL este un arbore din zona temperată, înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă şi bogată. Scoarţa stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată. Un stejar trăieşte 900 de ani şi se spune că unde s-a aflat un stejar, e ridicată o biserică. Fructuleste achenă (ghindă). Ghinda este folosită de-a lungul timpului la confecţionarea de coliere şi păpuşele pentru copii şi chiar la unele piese de mobilier sau bibelouri rustice.

18. Lemnul de stejar este folosit pentru mobilă de lux, iahturi de lux, construcţii de lux, etc.Scoarţa de stejar este folosită în tăbăcărie, deoarececonţine mari cantităţi de tanini foarte eficienţi în prelucrarea pielii.

19. Plopul In anumite zone, crengile de plop agitate la o casa indeparteaza Rusaliile si au efecte curative Crucea lui Iisus Hristos a fost facuta din lemn de plop In colinde, plopul este blestemat de Sfanta Maria sa tremure mereu, deoarece in timpul nasterii lui Iisus acesta si-a miscat frunzele neincetat, ingreunand astfel nasterea In general, nu e indicat ca cineva sa se adaposteasca sub plop in timpul unei furtuni, deoarece acesta e primul traznit

20. SALCIA Funzele sunt de obicei lunguieţe cu o margine zimţată. Trunchiul salciei este noduros iar scoarţa prezintă crăpaturi. Unele specii pot insa atinge pana la 10-15 metri in inaltime. Lemnul acestui copac este de calitate inferioara el neputând fi utilizat nici macar ca lemn de foc din cauza faptului ca nu arde ci doar fumegă. Din nuiele de rachita se impletesc cosuri si paporniţe.

21. TEIUL este un copac sacru al carui lemn are efecte tamaduitoare

22. La noi in tara exista trei feluri de tei: • teiul pucios, care infloreste acum, la inceputul lui iunie, si are floarea cu niste perisori galbui; • teiul cu frunza mare, care infloreste ceva mai tarziu si are, asa cum o arata si denumirea, frunzele in forma de inimi mari; • teiul argintiu, care infloreste abia in iulie, avand frunze si flori alburii.

23. NUCUL Rădăcina este lemnoasă iar tulpina deasemenea este lemnoasă, formată din trunchi şi coroană, frunzele sunt impare, penate, compuse din margini întregi. Nucul este un arbore original din Persia; în popor este numit “nucar”. De la acest arbore se recolteaza in scopuri medicinale frunzele si cojile verzi ale fructelor. Frunzele se recoltează în lunile iunie-iulie şi se usucă la umbră întinse în straturi subţiri. Frunzele trebuie ferite de lumină, deoarece se înnegresc. Cojile fructelor se recoltează când se bat nucile şi se usucă întinse în straturi foarte subţiri. Frunzele uscate trebuie să-şi păstreze culoarea, să nu fie înnegrite şi să nu aibă peţiol. Cojile nu trebuie să fie pătate sau înnegrite (se recoltează înainte de a deveni maronii).

24. 3. Din punct de vedere al durităţii Lemn moale: brad, tei, molid Lemn tare: carpen, fag, stejar

25. PROIECT REALIZAT DE : MOVILEANU OREST