Computationalism (“Classical view” sau “Symbolic approach”)

1. Computationalism(“Classical view” sau “Symbolic approach”)

2. Computationalismul (C) (Teoria Computationala a Mintii, TCM) • Putnam (‘61), Pylyshyn (’73), Fodor (‘75), Fodor si Pylyshyn (‘88) • Newell, Simon, Jerry Fodor, Pinker, Harman, Carruthers, Gary Marcus, Gleitman, Brian McLaughlin, Rey • RTM is restricted to explicit beliefs. (Lower) or “Reprezentari amodale” (Barsalou)

3. (Reprezentari = Rs) • Rs = Structuri complexe simbolice cu semantica si sintaxa combinatoriala • Computarile = Reguli → Manipularea de simboluri proprii. (Fodor, Pylyshyn 1988) • Gandirea= Rs semantic legate! (Fodor) • Gandirea, Mintea = Rs + Computari

4. Simboluri + Reguli = LOT (Language Of Thought – Fodor 1974) • C → Atitudini propozitionale = Stari intentionale = Reprezinta ceva + Inteles (credinte, intentii, dorinte, cunoastere) vs. Qualia + experienta fenomenala

5. “The LOT hypothesis” • Structura cauzala a intentionalitatii = computationala • Computarile opereaza cu Rs (complexe = propozitii) = Proprietati semantice + Structura recursiva sintactica • Intelesul “propozitiilor” (proprozitii “mentalese”) = Continutul starilor intentionale

6. Formalizarea-computarea Sintaxa-semantica • Respingerea intuitilor Kantiene (Bolzano, Gauss, Peano, Frege si Hilbert) → Formalizarea geometriei • Reguli → Adevarul enunturilor • Logica formala: “Un anumit tip de proprietate semantica … fara a se baza pe cineva care sa aprecieze intelesul sirului de simboluri implicate.” (Clark 2001)

7. “Intr-un anumit sens, in aria unde au loc operatiile, intelesul nu exista deloc!” (Clark) • Simbolurile (“tokens”) - manipulate prin reguli asupra propriet. fizice sau sintactice • Newell & Simon (physical symbol system) • Haugeland “Daca ai grija de sintaxa, semantica are grija de ea insasi.” • Nu partea fizica, ci computarea (reguli si simboluri pt sistem)

8. MasinaTuring • Banda infinita - Stocheaza informatie prin simboluri • Instrument – Citeste, scrie simbolurile miscandu-se un patratel inainte/inapoi • Procesor central – memorie + intoarcere la simbolul/starea citit precendent → Actiunea urmatoare a unei masini finite (Clark 2001)

9. Masina Turing rezolva probleme “bine-formate” Computerul digital (von Neumann, ’40s)= “Sisteme automate formale” (Haugeland) sau “motoare sintactice” (Dennett) → Mintea = Sistem computational formal implementat in creier “Cognitia este doar un nivel-de-program.” (Clark)

10. Rolul causal al R → Corespondenta sistematica a sistemului cu situatia reprezentata de sistem • O stare/proprietate este cea care individualizeaza in termeni de rol cauzal • Stari – Rolul cauzal implica conexiuni cauzale cu alte stari, stimuli, comportament (Lower) • Rs- Adecvate causal/sistematic cu continut

11. Problema: Relatia sintaxa-semantica-cauzalitate • Nu cauzalitate-sintaxa, ci semantica • Judecatile implica relatiile sintactice intre constituienti + intelesul lor Formalizarea→Legatura semantic-sintaxa Computarea→Legatura sintaxa-cauzalitate

12. Formalizarea: Cum proprietatile semantice ale simbolurilor (incodate in reguli de derivare bazate sintactic) → Inferente care au semantica (simbolurile sunt sensitive doar la sintaxa!) • Masina Turing a computarii leaga sintaxa de cauzare = Mecanism capabil sa evalueze functii formalizabile (Horst 2005)

13. Computerul manipuleaza simboluri fara inteles → Instrument = “motor semantic” (Haugeland) • Omul: Sintaxa, semantica, cauzalitate - in creier • Analogia Creier-minte si hardware-software

14. Procesele cognitive mentale: constiente si computationale • Mintea umana manipuleaza simboluri + acces la intelesul lor • E valabila analogia?

15. Newell si Simon: “Sistemului fizic de simbol” (SFS) “Un SFS are mijloace necesare si suficiente pentru actiuni inteligente.” → Distinctia minte (high-level) - creier (low-level) =Niveluri descriere/analiza • High-level (manipuleaza simboluri= computarea) trebuie sa fie “semantically transparent systems” (Clark)

16. LOT: Compozitionalitate, sistematicitate si productivitate (Fodor) 1) Compozitionalitatea • Continutul Rs complexe= Constituienti + Relatii • Semantica e compositionala • “The meaning of a sentence … depend on the meaning of those words together with its structure.” (Sterlny)

17. Conceptele = Mentalese + Computari → LOT (structura logica!) (Limbajul – comunicare; LOT – gandire) 2) Sistematicitatea O persoana care intelege “John loves Mary”, fara invatare → “Mary loves John.” 3) Productivitatea Reguli sintactictice recursive + lexical de Rs finit → Numar indefinit de ganduri

18. Procesele computationale – Definite de structurile sintactice a Rs • Structura sintactica=Str. constituienta Rs • Structura constit. - Relatia parte-intreg → Procesele computa-le = Locale • “Cel putin anumite procese nu sunt computari.” • “Cu cat un proces mental nu e local, cu atat il intelegem mai putin.” • Fodor - his mistake - not apply the LOT to perception and action! (Fodor 2008)

19. Fodor - Modularitatea • Module mentale, relativ isolate, realizeaza functii diferite (“domain-specific” + “inferentially encapsulated”) • Informatia - Incapsulata in modul (Ex. Visual illusions vs. Churchland) • “Systems as phonetic feature detectors, color perception, shape analyzers, 3D relation” = “Highly specialized computational mechanisms” (Fodor, 1983)

20. “Informatia” - Procesata de procesor central • Directia informatiei – “bottom-up” (automatizata) nu “top-down” (controlata) → Impenetrabilitatea perceptiei de catre cognitie (Pylyshyn) vs. Churchland - Kant cu “laden theory”

21. Critici Searle - Camera Chinezeasca (1980, 97) • O persoana - camera inchisa. Nu stie limba chineza; mesajele in limba chineza Instructiuni (engleza) – Manipulare caracterele chinezesti → Raspunsuri • Concluzia: Persoana “intelege” chineza dar nu intelege cuvintele! • Relatia sintaxa-semantica! • Computerul - Manipuleaza simboluri, nu le intelege

22. Concluzia: 1. Un computer are program formal (sintactic). 2. Sintaxa nu e suficienta pentru semantica. 3. Mintea are continut mental semantic. → 4. Programele NU explica mintea! Sau “Semantica nu e intrinseca sintaxei.” • “Strong AI”: Masinile inteleg, au stari mentale. • “Weak AI”: Computer = Instrument.

23. Searle (1992) - Probleme pt. computationalism • Sintaxa nu e intrinseca fizicii “The ascription of syntactical properties is relative to an agent/observer who treats certain phenomena as syntactical.” (Searle) Folosirea de 0 si 1 reflecta intelegerea notiunii de computare, algoritm si program.

24. Simbolurile “nu numesc trasaturi fizice intrinsici ale sistemului. Starile comp-ale nu sunt descoperite inauntru fizicului, ele sunt atribuite fizicului.” (Searle) → Sintaxa - Nu e intrinseca fizicii! (Cam. Chinezeasca: “Semantica nu e intrinseca sintaxei.”)

25. 2. The homunculus fallacy is endemic to cognitivism • “Without a homunculus that stands outside the recursive decomposition, we do not even have a syntax to operate with.”

26. 3. Sintaxa nu are puteri cauzale • Simbolurile nu au putere cauzala “Ele nu exista decat in ochii celui care lucreaza cu calculatorul.” • Programul - Nu exista real/ontologic • Dpdv fizic, nu exista separat un “nivel de program”

27. Alte critici Fodor- atomistic (“content of a primitive concept is determined solely by it relationships to something in the world”) vs. Quine- holistic vs. molecular • Retea conexionista: Simbolul - inteles in context • Rs in cortextul prefrontal – slab inteles relativ la multe alte regiuni • Daca e corect → Modele simbolice pt. “high-level cognition” dar nu pt “low-level”

28. Dreyfus (1972, 1992), Winograd and Flores (1986) – Gandirea umana + comportamentul nu pot fi reduse la reguli explicite = Nu pot fi formalizate/simulate de program computer • Neural networks (conectionism) • Dynamical systems approach + situated cognition • Rs non-logice, non-discursive, non-propositionale