150 likes | 871 Views
Poeti Avangardisti Romani. În literatura română se poate vorbi despre un avangardism activ mai ales în anii 1922-1932, prin intermediul revistelor Contemporanul, Urmuz, Alge. Un precursor al avangardei literare poate fi socotit Urmuz, care anunţă absurdul suprarealist prin prozele sale.
E N D
PoetiAvangardisti Romani În literatura română se poate vorbi despre un avangardism activ mai ales în anii 1922-1932, prin intermediul revistelor Contemporanul, Urmuz, Alge. Un precursor al avangardei literare poate fi socotit Urmuz, care anunţă absurdul suprarealist prin prozele sale. Printre reprezentanţii din literatura română se pot menţiona Tudor Arghezi, Alexandru Macedonski, Nicolae Davidescu, Felix Aderca , urmati de: Tristan Tzara Marcel Iancu Barbu Fundoianu realizat de : Preda Alexandra Preda Ileana
Tristan Tzara. Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896 Moineşti - d. 25 decembrie 1963 Paris)este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet şi eseist evreu român, născut în Moineşti, România şi stabilit mai târziu în Franţa, cofondator al mişcării culturale dadaiste care a condus la o revoluţie majoră în artele plastice şi literatură.
Tristan Tzara. Cântecvechi Lângă mare am făcut cântarea asta Ascultaţi să i-o spuneţi dacă o s-o întâlniţi E înaltă, are ochi buni şi liniştiţi Şi e blondă cum e iarba ce-a simţit fiorul coasei O, te-ai dus, te-ai dus iubito într-o iarnă după masă Şi mi-e inima o floare ofilită O hârtie – poezie veche şi demult mototolită Şi-aruncată în cutie sau sub masă Tu ai vrut Marie să-ţi legi o frânghie de gât Fiindcă mama ta te-a iubit În haine de Duminică dânsul a venit Şi ţi-a şters de pe florile obrazului plânsul. – Luna e roşie Marie, noaptea cum să fie – cenuşie Vino cu mine la moşie O să-ţi plângi întâi durerea toată, nesupăratăTristan Tzara-portret in stildadaist Într-o odae veche şi întunecoasă, într-o odae liniştită şi curată. Unde să te poţi desbrăca în pielea goală Ca să dai suferinţei desmierdări Poate o să vrei cărţi cu poezie pentru uitări Sau păpuşă cu leagăn şi îngrijiri de boală. O să ne plimbăm în sanie pe câmpia înzăpezită Şi o să mă joc cu inima ta de pisică Primăvara o să invităm prieteni la moşie Şi o să petrecem în bucurie. (Pădurea Gărceni, 1913)
Tristan Tzara. Elegie Sufletul bătrân, iubito, flori de vară vrei să pară Păsările stau în colivii închise iarna Te iubesc cum cheamă dealul trupul văii primitoare Sau pământul cum iubeşte ploaia deasă şi roditoare Te aştept în fiece seară la fereastră deşirând mărgelele Aşezând cărţile, recitându-mi versurile Şi mă bucur când în curte latră câinii latră câinii Şi când vii să stai la mine până mâine până mâine Sufletul meu fericit e ca odaia noastră caldă Când ştiu că afară ninge şi că strada-i albă. Tristan Tzara-autoportret
Marcel Iancu. Marcel Iancu (n. 24 mai 1895, Bucureşti - d. 21 aprilie 1984, Ein Hod Israel) a fost un pictor, arhitect şi eseist originar din România, stabilit ulterior în Israel. A absolvit în 1917 Academia de Arhitectură din Zurich. A studiat pictura cu Iosif Iser.
Marcel Iancu. Înlucrarile de început (înjurulanului 1920), se preocupa de relatiiledintre forma siculoare, cu aplicatii la ambianta. ÎnRomâniasiapoi la EinHod, continua seriasa de reliefuripolicromesi de picturiînulei, în care suntdominanteproblemele de constructie, rezolvateprinperspectivaunui spirit rationalist. Marcel Iancu- Constructieabstracta
Marcel Iancu. Înceipeste 40 de anipetrecutideparte de România, carieralui Marcel Iancu, dejanotoriu la momentulemigrarii, a avutpreaputin de suferit. Dupa '41 a avut nu maiputin de 30 de expozitiipersonale la Tel Aviv, Haifa, New York, Paris, Zurich, Basel, Milano. Iarîn 1952 a participat la Bienala de la Venetia ca pictorreprezentândIsraelul. Premiulcelmai important, Premiul National "Israel Independent Prize", l-a primitîn 1967 pentruîntreagaactivitateartistica. Marcel Iancu- Café Concert
Barbu Fundoianu B. Fundoianu alias Benjamin Fondane (pseudonimele literare ale lui Benjamin Wexler), (n. 15 noiembrie 1898, Iaşi - d. 2 octombrie 1944, lagărul de exterminaregerman KZ Auschwitz-Birkenau, în Polonia) a fost un critic, eseist, poet şi teoretician literar franco-român, de nationalitateevreu. BarbuFundoianu-Portret
BarbuFundoianu B. Fundoianu - Ora De Vizita Însearaastacapul ca o lampa îsiarderestulfumegos de gaz — sicineva a pus mânapeclampa, sicineva m-atingepeobraz. Însearaastalunga, cineva tuseste-n mine, scuipasi-sidaduhul, sinicimacar n-as vreasa fug — n-as vrea s-ajung din nou cu mânelevazduhul! Stauînodaie ca-ntr-un trenîn care asteptîngeamsa crape-un peisaj, si-mi tin înmânasufletul de soare — sarmanulpasaportpentruvoiaj. Ma doarelinisteacrescuta-n mine — ma doareîntunericulcrescut, ca o mocirla-n care dorm pe vine bivoliinegri de necunoscut. O umbra parca mi-a fugit din trup, si-n searaasta mi-iatât de bine, ca parca-as vrea cu mânelesarup urzicile care-au crescutîn mine.
Barbu Fundoianu B. Fundoianu - Dorm Florile Dorm florileusorînplusulmoale Al noptiice se mistuiesimoare, Iarlicurii de roua-n cupeclare Au scânteierifugare de opale. Si risipitînstraturisiînoale Norodu-ntreg de florimirositoare Îsiprofileaza-n noapteavisatoare Conturulzvelt al trupurilorgoale. Un crinsuspina-n somn; apoi se-nclina Extatic, în cascade de lumina Ce se scoboarablândadinspreastre. Si dintr-atâteacupe-nlacrimate, Aromele se-naltaval, furate Dintr-un buchetsuav de florialbastre.