Informatica

1. Informatica

2. Introducere Una din motivațiile acestui proiect a fost dorința de a proiecta și realiza "mașini computaționale" care să automatizeze munca, deseori plictisitoare și nu lipsită de erori, a unui computer uman. În perioada anilor 1970, când mașinile computaționale au cunoscut o evoluție accelerată, termenul de "computer" și-a modificat semnificația, referindu-se de acum mai degrabă la mașini, decât la predecesorii săi umani. Termenul informatică provine din alăturarea cuvintelor informație și matematică. Istoria informaticii începe înainte de momentul apariției computerului digital. Înainte de anul 1920, termenul de "computer" se referea în limba engleză la o persoană care efectua calcule (un funcționar). Primii cercetători în ceea ce avea să se numească informatică, cum sunt Kurt Gödel, Alonzo Church și Alan Turing, au fost interesați de problema computațională: ce informații ar putea un funcționar uman să calculeze având hârtie și creion, prin urmărirea pur și simplu a unei liste de instrucțiuni, atât timp cât este necesar, fără să fie nevoie ca el să fie inteligent sau să presupună capacități intuitive.

3. În prezent, informatica îşi găseşte aplicaţii în toate domeniile vieţii. Prezenţa ei este puternic amplificată de impactul pe care îl are Internetul. Reţeaua la nivel mondial a revoluţionat comunicarea dintre companii, logistica, mass media, dar şi viaţa privată a fiecarui individ. Mai puţin vizibil, dar totuşi omniprezent, informatica şi-a câştigat un loc stabil până şi în aparatele casnice, ca de exemplu video recorder-ul sau maşina de spălat, în care sunt inglobate aşa-numitele embedded Systems (sisteme inglobate), care asigură acestor aparate un comportament mai mult sau mai puţin "inteligent". Computerele pot administra, proteja, transmite şi prelucra o mare cantitate de date într-un timp scurt. Pentru efectuarea unor astfel de operaţii este necesară o interacţiune complexă între sistemele de hardware şi de software, care reprezintă domeniile fundamentale de cercetare în Informatică.

4. Marele avantaj al sistemelor computaţionale constă în capacitate lor de a prelucra în mod schematic cantităţi enorme de informaţii la o viteză foarte mare. S-a încercat şi implementarea capacităţilor perceptive ale omului în sistemele informatice, însă până în prezent cu un succes foarte limitat. Un exemplu în această direcţie îl constituie sistemele de recunoaştere a chipului uman, sau/şi de luare a deciziior atunci când nu se dispune de toate datele necesare. Astfel de procese sunt studiate de o ramură specializată a informaticii, inteligenţa artificială. Astfel, în anumite discipline restrânse pot fi obţinute deja rezultate remarcabile. Totuşi nu se poate încă vorbi despre o modelizare a inteligenţei umane. Ca sistem ştiinţific fundamental, informatica are, la fel ca şi matematica, implicaţii profunde în multe alte domenii ale ştiinţei. Dacă prin matematică se înţelege un "sistem de gândire formal", atunci informatica se concentrează pe ceea ce este "formal realizabil", adică ceea ce este realizabil din punctul de vedere al maşinii. Studierea problemelor informaticii poate să se apropie foarte mult de filozofie

5. Informatica 9 Opening Video.mp4

6. Structuri de date Îninformatică, o structură de date este o metodăsistematică de stocare a informațiilorșidatelorîntr-un calculator, înașafelîncâtelesăpoatăfifolositeîn mod eficient. Deseori o alegerebinefăcută a structurii de date vapermiteșiimplementareaunuialgoritmeficient.

7. Structura liniara reprezinta un grup de operatii care se executa în ordinea scrierii lor. Daca S1, S2, S3,…Sn sunt structuri, atunci: S1 S2 S3 …. Sn constituie o structura liniara reprezentata în pseudocod. Iar: ↓ ↓ …. ↓ Structuraliniara Orice operatie (citire, scriere, atribuire) constituie o structura liniara. constituie o structura liniara reprezentata în schema logica.

8. 1.Sa se afle suma a doua numere citite de la tastatura. C:\BORLANDC\BIN\ANDREEA.CPP

9. Structuraalternativa (selectiva 1. Se evalueaza expresia logica 2. Daca valoarea de adevar a expresiei este TRUE atunci se executa structura S1, altfel se executa structura S2. Structura alternativa se defineste astfel: ↓ NU―― ――DA | | | | ↓ ↓ | | |__________ _____________| ↓ Structura de decizie (alternativa) Conditielogica Structura S2 Structura S1

10. În pseudocod : DACA conditie=True ATUNCI S1 ALTFEL S2; SF.DACA Observatie. Ramura altfel poate lipsi.

11. 2.Sa se verifice daca un an citit de la tastaura e an bisect. • C:\BORLANDC\BIN\DOUA.CPP

12. S t r u c t u r i r e p e t i t i Dacă, intr-un algoritm, se repetă o secvenţă de operaţii, atunci se utilizează structuri repetitive cu număr cunoscut de paşi (cu contor) sau cu număr necunoscut de paşi (cu condiţie). a)Structuri repetitive cu contor Structura repetitivă cu contor (cu număr cunoscut de paşi) este codificată prin instrucţiunea for. ↓ |_________________________ ↓ | DA | ―― | | ↓ | NU ↓ | ↓ | | | |_________| Pentru constanta←V1,V2 exaecuta <prel> Const.←V1 Const.<=V2 prel const←const+1

13. 3.Sa se afişează suma primelor n numere dintr-un sir citit de la tastatura. • C:\BORLANDC\BIN\TREI.CPP

14. b) Structuri repetitive cu conditie In cazul in care o secvenţă de operaţii se repetă cat timp/pana cand este indeplinită o condiţie, atunci se folosesc structuri repetitive, cu test iniţial sau cu test final. *Structuri repetitive cu test iniţial Structura repetitiva cu test iniţial este codificată prin instrucţiunea while. Evaluarea condiţiei precede secvenţa de operaţii; secvenţa se repeta cat timp condiţia este indeplinită. Cat timp<cond> executa <prel> ↓ |――――←―――――― DA | ¯¯¯¯¯¯ | | | | NU ↓ ↑ | | |_______| cond prel

15. 4.Se da un numar n. Sa se calculeze suma cifrelor sale. • C:\BORLANDC\BIN\PATRU.CPP

16. *Structuri repetitive cu test final • Structura repetitivă cu test final este codificatăin limbajul C/C++prin instrucţiunea do_while. • Evaluarea condiţiei se face după execuţia secvenţei de operaţii şi determină repetarea secvenţei sau ieşirea din structură. • executa • <prel> • Cat timp<cond1> • Secvenţa (S) se execută cat timp condiţia logică este adevarată (expresia generează o valoare nenulă). • Secvenţa se execută cel puţin o dată, chiar dacă condiţia logică nu este indeplinită. | ↓―――←―― | | | ↓ | DA | ――| | ↓ NU | prel cond1

17. 5.Sa se afiseze produsul cifrelor unui numar n citit de la tastatura. • C:\BORLANDC\BIN\CINCI.CPP

18. Bibliografie http://ro.wikipedia.org/wiki/Informatic%C4%83 http://www.google.ro/imgres?num=10&hl=ro&gbv=2&biw=1024&bih=629&tbm=isch&tbnid=iVe7a-bFpjFzyM:&imgrefurl=http://www.presalocala.com/2011/07/20/se-cauta-ingineri-si-informaticieni-la-cluj/&docid=I8THjCc5SLqKyM&imgurl=http://ww http://informaticaecool.blogspot.ro/2010/02/importanta-informaticii.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Structur%C4%83_de_date http://ioanslavici.wikispaces.com/file/view/LECTIA_2_Structura+alternativa.pdf http://lectie.traducator.info/str_rep.htm https://www.google.ro/search?tbm=isch&hl=ro&source=hp&biw=1024&bih=629&q=structuri+de+date&gbv=2&oq=structuri+de+date&aq=f&aqi=g-S10&aql=&gs_l=img.3..0i24l10.1512.5038.0.5588.17.12.0.5.5.0.124.1145.8j4.12.0...0.0.-rrE5OyyF68#hl=ro&gbv=2&tbm=isch&sa=1&q=internet&oq=internet&aq=f&aqi=g10&aql=&gs_l=img.3..0l10.14662.16720.2.17039.8.7.0.1.1.0.158.1001.0j7.7.0...0.0.VtoM9a1K3rA&pbx=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_qf.,cf.osb&fp=3bc1ecaf77d04666&biw=1024&bih=629 Caietele de informatica

19. Proiect realizat de Pavel Andreea Clasa 9I1 Proiect la informatica