30 likes | 127 Views
332. Sfânta credinţă de demult. 1. O, ce valuri, de - ndurare. Sfântă credinţă de demult Prin foc, prin săbii ai răzbit; Cu fericiri tu neai umplut Când vestea bună am primit. Sfântă credinţă, tare eşti, Tu toate, toate biruieşti. 332. Sfânta credinţă de demult. 2.
E N D
332 Sfânta credinţă de demult 1 O, ce valuri, de-ndurare Sfântă credinţă de demult Prin foc, prin săbii ai răzbit; Cu fericiri tu neai umplut Când vestea bună am primit. Sfântă credinţă, tare eşti, Tu toate, toate biruieşti.
332 Sfânta credinţă de demult 2 O, ce valuri, de-ndurare În închisori fiind legaţi, Cu trupul frânt, se bucurau. Chiar de erau încătuşaţi Ei ca învingători mureau. Sfântă credinţă, viaţă eşti, Tu chiar şi moartea biruieşti.
332 Sfânta credinţă de demult 3 O, ce valuri, de-ndurare Doar Tu, credinţă, ne ridici Şi jar în piept tot tu ne dai Să te vestim la toţi aici Prin vorbe sfinte şi prin trai. Sfântă credinţă, dar de sus, Fă săL urmăm doar pe Isus!