Download
1 / 15
E N D
SOMAJUL • Somajul - fenomen permanent in toatetarile, prindimensiuneasiduratasaridica o serie de problemeprivinddefinirea, cauzele, formele de manifestaresiposibilitatile de reducere a acestora. Somajulprinefecteleeconomico - socialepe care le genereaza, a devenit o problemapreocupanta, in ultimeledecenii, pentrutoatestatelelumii. • Somajul- este un dezechilibru al pieteimuncii la nivelulei national - un excedent al oferteifata de cererea de munca cu nivelurisisensuri de evolutiediferitepetarisiperioade, ce are in prezent un caracter permanent, dar care nu exclude definitivexistentastarii de ocuparedeplina a fortei de munca. • Somajul - se maipoatedefinisi ca o stare de inactivitateeconomica, totalasaupartiala, propriecelor care nu au loc de munca, sunt in cautareaunuia, dar nu-si pot gasi de lucru ca salariati. Somajulestelocul de intalniresi de confruntare al cereriiglobalesioferteiglobale de munca. • Somerii - suntacelepersoane din cadrulpopulatiei active disponibile, care dorescsalucrezesicauta un loc de muncaretribuitdeoarece nu au un astfel de loc in mod curent. In randulsomerilor se cuprindpersoanele care si-au pierdutlocul de muncape care l-au avut, precumsinoiiofertanti de forta de munca, ce nu gasescundesa se angajeze. • BiroulInaternational al Muncii (organizatie din cadrul ONU ) definestesomerul ca fiindpersoana care indeplinesteurmatoareleconditii : • - are o varsta de peste 15 ani ; • - este apt de munca ; • - nu are loc de munca ; • - estedisponibilpentru o muncasalarialasaunesalariala ; • In Romania, Legea 1/1991 republicata cu modificari in Legea 86/1992, precizeaza ca suntconsideratisomeri, persoaneleapte de munca, ce nu pot fiincadrate din lipsa de locuridisponibilecorespunzatoarepregatiriilor.
CAUZELE SOMAJULUI Aparitiasiaccentuareasomajului au o multitudine de cauzeobiective, darsisubiective. In conditiileuneiproductivitati a munciiridicate, ritmul de crestereeconomica, nu maiestecapabilsacreezenoilocuri de munca, astfelincatsaasigure o ocuparedeplina, pepiatamuncii, decalajulintrecererea de muncasioferta de muncafiind in favoareaultimei. Existasicauze de ordinsubiectiv, care tin de comportamentulretinut al agentiloreconomici de a angajatineri, fie datoritalipseilor de experianta, fie ca acestia nu se incadreaza in disciplinamuncii. In randultinerilor, somajulaparesi ca urmare a tendintei de a cautalocuri de muncaplatite cu un salariumai mare, faptceintarzieintegrarealoractiva.
FORME ALE SOMAJULUI Somajulinvoluntar se manifesta in diferiteforme, dupacauzele care ilgenereaza, formeledominante de extindere ale somajuluiintalniteastazi, sunt : - Somajulciclic- estegenerat de evolutiaciclului economic. In faza de criza, somajulsporeste ca urmare a scaderiiproductiei, a activitatiloreconomicesicresteriinumarului de falimente, cu deosebire a intreprinderilormicisimijlocii, sau care decurge direct din restrangereaactivitariieconomice in anumiteanotimpuri ale anului. - Somajulconjunctural - esteefectulrestrangeriiactivitatiieconomice in uneleramuri, sectoareeconomice, sub impactulunorfactoriconjuncturalieconomici, politici, sociali, internisiinternationali. - Somajul structural -apare ca efect al uneistructuriinguste de ramurisisubramuri, caracteristicapentrutarile in curs de dezvoltare. Diversificarearamuriloraroferiisansemari de absorbtie a fortei de munca. - Somajultehnologic-esteefectulintroduceriinoilortehnologii, care impun un nou mod de organizare a productieisi a munciisi in consecinta, o reducere a locurilor de munca. - Somajsezonier-estelegat de restrangereaactivitatiieconomice in anumiteanotimpuri ale anului, datoritaconditiilornaturale, in agricultura, constructii de locuinte, lucraripublicesi de turism ( are un caracterciclic ). - Somaj total -presupunepierderealocului de muncasiincetareatotala a activitatii ( falimente, restructurareaprofituluiintreprinderii, inchidereaunorunitatinerentabile). - Somajul partial -consta in reducereaduratei de munca sub nivelulstabilit legal cu diminuareacorespunzatoare a salariului ( saptamanaincompletasauziua de muncaredusa ). - Somajuldeghizat- cuprindepersoanedeclaratesiinregistrate la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca in categoriasomerilor, dar care, in realitate, lucreazafara contract de munca, darbeneficiaza de toatedrepturileprevazute in legileprivindsomerii.
MASURAREA SOMAJULUI Estimareasaumasurareasomajuluipresupuneluarea in considerare a dimensiunii, structurii, intensitatiisidurateiacestuia, intr-o perioadasaualta, apeladu-se in acestsens la indicatoriicantitativisi structural - calitativi. Indicatoricantitativi - exprimamarimeaabsoluta a somajului, adicanumarul total al somerilor existent, la un moment dat, peansambluleconomieinationale, intr-o zonageografica, in anumiteramuri, profesii, meserii. Rata somajului - exprimaprocentualmarimeasomajului, fiindraportulprocentualintrenumarulsomerilorsipopulatiaactiva. Indicatori de ordin structural - se refera la componentastructurala a somerilordupanivelul de calificare, specialitati, meserii, sex, varstasau rasa. Pentru o evaluarecorecta a marimiisomajului la un moment dat, trebuiesa se calculeze : - intrarile - persoaneconcediate, casnicesau care au terminat un ciclu de invatamantsi nu se pot angaja. - iesirile - persoane care gasescnoilocuri de munca, cele care revin la vechiul post, cele care nu maicautalocuri de munca, emigrantii, pensionarii, s.a. Prinstructurasa, somajulafecteazatoatecategoriile de salariati, faptcelargestespectrulsaracieisiaccentueazamarginalizareaunuinumar important de persoanedevenitesomeresau recent sositepepiatamuncii. Masurareasomajului - necesitaluarea in calculsi a altorelemente, cum sunt : - intensitateasomajului- se calculeazaprindeterminareacorecta a momentuluiincetariitotalesaupartiale a activitatiisidiminuareacorespunzatoare a salariuluisaupierdereatotala a locului de munca. - duratasomajului- timpul care se scurge de la pierderealocului de muncapana la reincadrareasaureluareaactivitatiiintr-un domeniusaualtul. CONSECINTELE SOMAJULUI Pe plan national, excludereauneiparti a fortei de muncainfluenteazadinamicamarimii PIB, in sensul ca instruirea, calificareaceloraflati in somaj au presupuscheltuieli din parteaindividuluisi a societatii, cheltuieli care nu vorputeafi recuperate in situatiasomajului de lungadurata ; aceastaforta de munca, iesita din populatiaactivaocupata, nu contribuie la cresterea PIB ; societateasuportacosturilesomajuluipeseamacontributiei la fondul de somaj, din parteaagentiloreconomicisisalariatilor. La nivel de individ - familie, somajul se repercuteazanegativasupravenitului, indemnizatia de somajfiindmai mica decatsalariul. Existenta in Romania a unuisomajcronic de lungadurata, ce a generatcrizaocupariifortei de munca, impune cu necesitate o politicaactiva de ocupare, care savizezeobiective la nivel micro si macroeconomic.
POLITICI DE COMBATERE A SOMAJULUI Politici active- constau din masurari care contribuie la (re)integrareasomerilor in diferiteactivitatisiprevenireasomajului in randulcelorocupati. Principaleleactiuni, masuri de promovare a politicilor active, sunt : - organizarea de cursuri de calificarepentrucei care vinpepiatamunciifara o calificarecorespunzatoaresirecalificareasomerilor in concordanta cu structuraprofesionala a locurilor de munca ; -stimulareaagentiloreconomiciprinparghiieconomico-financiare, in extindereaactivitatiieconomice ; - incurajareainvestitiilorprinacordarea de facilitati in vederearelansariisicresteriieconomice, a crearii de noilocuri de munca ; - acordarea de facilitatiintreprinderilor - care angajeazasomeri, precumsitineriabsolventi(prinsubvenctionarea de catreMinisterulMuncii , a 70% din salariul net). - incurajareaefectuariiunorlucrari de utilitatepublica -pe plan local sau national - dezvoltareaocupariiatipice- ocupareapetimp de munca partial, ocupareatemporara, munca la domiciliu, muncaindependentasialteforme de ocupare ; In vedereaatenuariisomajuluisi a consecintelorluisuntimportantesialtemasuri, actuini, ca : acordarea de facilitati care sastimulezemobilitateafortei de munca de la o zona la alta, de la un sector de activitate la altul(indemnizatii de transfer, locuinte, etc.); incurajareasomerilor de a se lansa in activitatipe cont propriu ; racordareainvatamantului la tendintelece se contureaza in diviziuneamuncii interne siinternationale; formareasispecializareatinerilor in domenii de perspectivaindelungata care sa le ofere o mobilitateprofesionalaridicata ; dezvoltareasaucrearea de unitati in sectoarece tin de : producerea de instalatii, utilaje de depoluare, reciclareamateriilor utile ; introducerea de restrictiiprivindimigrarea ; In Romania, somajulpoatefiredusprincrestereainvestitiilor, care sareechilibrezepiatabunurilorsiserviciilio, darpentruaceasta, suntnecesarecatevaconditii, sianume : sporireainvestitiilorsicreareaunorstructurimoderne ale acestui sector, tarife rationale sicrestereaveniturilorreale ale agentiloreconomici, ale populatiei. Masuri activevizeazapopulatiaocupata in vedereapreiantampinariiriscului de somaj. Adaptareafortei de muncaocupate la cerintelemereu in dinamica ale unitatii in care lucreazadiminueazarisculpersoanelor respective de a devenisomeri.
Politicipasiveacestea se concretizeaza in masurisiactiuni care saasiguresomerilorinvoluntari un anumitvenitpentru un trai decent sau de subzistenta. Politicapasivaraspunde la celedouacerinte in masura in care, pe de o parte, stimuleazacrearea de noilocuri de munca, si, pe de alta parte, fixeaza un cuantum al venituluiincitator la munca. Venitulasiguratsomerului se numesteindemnizatie de somajsau in cazultariinoastreajutor de somajsi se acordape o perioadadeterminatadetimp. In Romania perioada de acordare a somajuluieste de 9 luni, iar a alocatiei de sprijin, de 18 luni. Somajulafecteaza in prezentfoartemulttineriisifemeile, iar din cauzamariirecesiuni in care ne aflam, somajul are o tendinta de crester de lungadurata. In cazuldepasiriiperioadei de acordare a indemnizatiei de somaj, din imposibilitateagasiriiunui loc de munca, in multetari se maiacorda, pentru un interval de timpajutor de somajsaualocatie de sprijin, acesteeafiindsume fixe, lunare, cu multmaimicidecatindemnizatia de somaj. Costulsomajului are un suportobiectivatatatimp cat societatea nu are capacitatea de a creanoilocuri de muncasi de a asiguracrestereagradului de ocupare.
InflaţiaînRomânia Inflaţia , problematica de mare importanţă a gândiriişipracticiieconomiceînperioada de tranzacţiespre o economie de piaţă, este un procesdeosebit de complexgenerat de creştereagenerală a preţurilorşitarifelor . Înainte de a trece la o analizădetaliatăîn ce privestemanifestareafenomenuluiinflaţionistînRomânia , trebuieprecizatecâteva aspecte generale care tind de inflaţie . Conformdicţionaruluilimbiiromâne , inflaţia este un fenomenspecificperioadelor de criză, constândîntr-o emisiune de hârtiemonedă peste necesităţilereale ale circulaţieibăneşti . Uniiconsiderăinflaţia un cercviciosîn care o economieodatăintrată , cugreupoateieşi : dezechilibrulmasamonetară , producţie de bunurişiservicii ce determinăcreştereapreţurilor, de underezultăcănevoile de mijloacemonetarfinanciare ale statului nu poate fi acoperitedinveniturilebugetului , ceea ce determinăcreştereaimpozitelor .
ImpactulinflaţieiasupraRomânieiPostdecembriste Revenirea la economia de piaţăşidemocraţieimpunea la începutulanilor ’90 o serie de decizii majore cuprivire la modul de organizare social , economic , instituţional , care săasigurerestabilireadupăcincidecenii de totalitarism , a normalităţiievoluţieiţării . Dupădecembrie 1989 a existat o mare presiunepentruexporturişiextindereaimporturilor, atât de bunuripentruconsum , câtşiintermediare . Producţia era înscădere ( s- a introdussaptămânalucrătoare de 5 zile ) , cursul de schimbsupraevaluatiarrezervelevalutareerau deficient administrate . Înacestecondiţii s-a introdus un plan de stabilizare , susţinut de FMI , care nu a reuşitînsăsăopreascăinflaţia . ÎnRomâniainflaţia are originemonetară , darintervineşicauzestructurale , ca acţiuneaexpectaţiilorinflaţioniste. Înlegăturăcu prima cauzătrebuieremarcatcăinflaţia s-a menţinut la cote ridicateindiferent de dinamica PIB- ului . Întotacestintervalemisiunea de bazămonetară a BNR ( fie contrapartidă la creşterea de active nete externe , fie credit net suplimentaracordatbăncilorcomerciale) a fostconsiderabil . Altecauze ale inflaţiei : sindicatele care cermărireasalariilorînconditiileîn care nivelulgeneral al preţurilorcreşte ( metodagrevelor e bine cunoscutăînRomânia ) , creştereacosturilorbunurilorimportate ( agenţiieconomici nu vor să-şidiminuezeprofiturileşiatuncipreţurilebunurilorcresc ) , scumpirearesurselor ( condiţiiîn care autorităţile au tendinţa de a bloca libera formare a preţurilor ) . Pentrumăsurareadimensiunilorinflaţiei se folosescconcomitent mai mulţiindicatori . Înprezentestemăsuratăprinurmătoriiindici : • indicele general al preţurilor ; • indicelecostuluipieţii ce modificăputerea de cumpărare a banilorpepiaţainternăşipe plan internaţional;
Evoluţiarateloranuale ale inflaţieimăsurateprinIPC şi IPP înperioada 1991 – 1997
Corelaţiadintreritmul de creşterea PIB şirata inflaţiei După cum PIB se calculeazăînpreţuricurentesauînpreţuricomparabile , se poatevorbi de evoluţianominalăsaureală a acestuiindicator . Evoluţianominală este redată de relaţiile : crt PIB 1 IPIBn = ________ crt
Evoluţiarateloranuale ale inflaţieimăsurateprinpreţurile de consumşipreţurile de producţieînperioada1991–1997 Perioadaanalizatăpoate fi subdivizatăîndouădinpunct de vedere al caracteristicilorinflaţiei , prinintermediulcelordoiindici . Înperioada 1991 – 1993 tendinţele de evoluţie ale IPC şi IPP suntdiferite , nu numaidatorităsferei de cuprindere a fiecăruia , dar şi ca urmare a aplicării la momentediferite a măsurilor de liberalizare a preţurilor , nefuncţionăriimecanismelorşipârghilordineconomieînmodcorelat , moduluidiferitîn care subiecţiidineconomie au reacţionatînprocesulaplicăriireformeişiadaptării la principiuladevărateieconomii de piaţă . Astfel , inflaţiamăsuratăprin IPC are valoaremaximăîn 1993 întimp ce nivelulmăsuratprin IPP este atinsînanul 1991. Înceade-adouasubperioadăanalizată 1994 – 1997 , se remarcăsimilitudineatendinţelorînregistrate de inflaţie ,măsurateprincei 2 indicatori , respective de scădereînanii 1994 şi 1995 şi de revigorare a acesteiaîncepândcu 1996 .
PIB0 RPIBn = IPIBn -1 Evoluţiarealăpresupunerecalculareaînpreţuricomparabile (ale perioadei de bază ) a PIB din perioadacurentă , cu ajutoruldeflatoruluiprodusului intern brut ( D) : crt comp. PIB PIB1 =_________ D D = RI + 1 RI = rata inflaţieicalculatăpebazadeflatorului Evoluţiareală este redată de relaţiile : comp. comp PIB1 PIB1 IPIBr = __________ = _____________ comp. crt PIB0 PIB0 RPIBr = IPIBr -1 Relaţia de legăturăîntre PIB nominal , PIB real şi rata inflaţiei este : IPIBn = IPIBr x D sautransferatăînritmuri : RPIBn = RPIBr + RI + RPIBt x RI Cum ultimulprodusînregistrează – înconditiileuneiinflaţiireduse – o valoarenesemnificativă , înmultecazuri se utilizeazărelaţia : RPIBn ≈ RPIBr + RI Încondiţiileactuale ale economieiromâneşti , înaceastăultimărelaţie nu poatefiutilizată , produsulRPIBr x RI având o valoaresuficient de mare .
Programeantiinflaţioniste Un program ce-şipropunediminuareainflaţieitrebuiesăţinăcont si de situaţiaconcretă a economiei , şi de modulei de funcţionare. Prima condiţie este înstrânsălegăturăcucreştereaeconomică . Astfelforţareacreşteriieconomiceconduce la agravareainflaţieişideteriorareaunorechilibre fragile .
PREDA NARCIS-DEIAN
