Caracteristicile psihologice ale copiilor cu vârsta cuprinsă între 8-10-12 ani

1. Caracteristicile psihologice ale copiilor cu vârsta cuprinsă între 8-10-12 ani

2. Periodizarea vârstelor • vârsta infantilă (până la 1 an), • copilăria timpurie (de la 1 anla 3 ani), • vârsta pre-primară (de la 3 la 5 ani), • vârstapreşcolară (de la 5 la 7 ani), • vârsta şcolară primară (de la 7 la 11 ani), • adolescenţa (de la 11 la 15 ani), • vârsta şcolarămare (de la 15 la 18 ani).

3. Caracteristicile psihologice ale şcolarului mic • Activitatea de bază a şcolarului mic devine învăţarea – sarcina principală – obligaţia de a învăţa, de a acumula cunoştinţe, care vor influenţa în mod decisiv dezvoltarea sa psihologică. • Învăţareaeste o activitate complexă, care necesită organizare, disciplină, eforturi volitive din partea copilului.

4. Caracteristicile dezvoltării psihofizice • Nu pot să desfăşoare pentru o perioada îndelungată de timp mişcări monotone sau chiar fezabile pentru ei. • În pofida creşterii rapide, muşchii nu sunt încă bine dezvoltaţi, inervaţia nu este desăvârşită, de aceea copiii la această vârstă obosesc repede.

5. Dezvoltarea proceselor cognitive • Dezvoltarea musculară – senzaţiile motorii sunt neregulate, creşte considerabil viteza mişcărilor, darprecizia acestora este încă redusă. • La lecţiile de cultură fizică şi programele de antrenament efectuează inconştient numeroase mişcări imprecise, incorecte şi inutile.

6. Percepţia • Un rol considerabil în percepţie continuă să-l joace imitarea. • Predomină activităţile primului sistem de semne (impresii, senzaţii, imaginaţii). • Obiectele externe sunt percepute mai rapid şi mai uşor decât cuvintele. • Având în vedere rolul considerabil al procesului de imitare la această vârstă, trebuie să se apeleze mai des la formula “fă ca mine”. • Trebuie utilizată la maxim o varietate de mişcări simulatorii expresive şi clar vizibile (postere viu colorate, înregistrări video şi altele).

7. Memoria • Memoria vizuală. • Memorizează mai uşor şi mai bine, întipărind mai bine în memorie date concrete, evenimente, înfăţişări, situaţii, definiţii, descrieri, explicaţii. Memorizează mai bine lucrurile viu colorate, interesante, care trezesc un reflex emoţional. Au tendinţa de a memora şi de a reproduce materialul mot-a-mot. • Concentrându-se asupra realizării exerciţiilor, pot uita explicaţiile învăţătorului. • Este necesar ca elevul să fie preîntâmpinat să facă totul foarte corect, fără să se grăbească, mai bine mai lent, dar exact, decât repede, dar cu greşeli.Când precizia va fi consolidată, se poate trece la desfăşurarea activităţilor într-un ritm mai accelerat.

8. Gândirea şi vorbirea Gândirea şcolarului mic, în special a elevului din clasa întâi, este una vizuală. Adresarea impersonală către toţi nu este percepută mereu la propria persoană de către copil şi la primele lecţii învăţătorul (antrenorul) trebuie să-şi precizeze cuvintele, adresându-le personal unui copil sau altuia.

9. Atenţia Predomină atenţia involuntară: sunt atraşi de tot ce e viu colorat, neobişnuit, inedit şi interesant. Unul dintre principalele obiective ale învăţării este dezvoltarea atenţiei voluntare. Copiii cu vârsta cuprinsă între 8-10 ani nu pot să se concentreze mult timp asupra unei activităţi tensionante. Ei ori încetează repede, ori efectuează lucrul în mod necalitativ. Pentru a păstra concentrarea atenţiei, învăţătorul, antrenorul trebuie să se asigure ca pentru tot parcursul lecţiei elevii să primească ceva nou, necesar, important. Având în vedere oboseala rapidă a sistemului lor nervos, este necesar ca o dată sau de două ori în timpul lecţiei să li se acorde o pauză de 1-2 minute şi să se efectueze exerciţii de relaxare.

10. Dezvoltarea sferei emoţional-volitive ale personalităţii Este important să se creeze o atmosferă emoţională pozitivă în timpul antrenamentului Adresarea către tinerii fotbalişti trebuie să fie făcută pe un ton moderat, scăzut, liniştit, fără nicio umbră de nelinişte. Notele negative provoacă acestora o stare de anxietate, nesiguranţă, fapt care face şi mai dificilă efectuarea exerciţiilor. Pentru consolidarea voinţei este necesar ca la fiecare lecţie, antrenament, elevilor să li se dea să execute exerciţii complicate, care să necesite eforturi conştiente volitive, dar în acelaşi timp disponibile. Creşterea sistematică a dificultăţii duce la apariţia deprinderii de folosire a eforturilor volitive, dezvoltă perseverenţa, rezistenţa, stăpânirea de sine. Necesitatea efectuării unor exerciţii inaccesibile, dimpotrivă, influenţează negativ dezvoltarea calităţilor volitive şi poate contribui la dezvoltarea nesiguranţei, nehotărârii,laşităţii.