E N D
Jules Verne (nume complet Jules Gabriel Verne) (născut8 februarie1828, Nantes, Franța - decedat24 martie1905, Amiens, Franța) a fost un scriitor francez și un precursor al literaturii științifico-fantastice. Verne a fost apreciat pentru scrierea operelor legate de viitor, spațiu, aer și călătoria în adâncurile mării. Jules Verne s-a născut la Nantes, fiul procurorului Pierre Verne și al soției sale, Sofia. Fiind cel mai mare din cei cinci copii ai familiei, el și-a petrecut copilăria acasă cu părinții săi, pe o insulă vecină cu Râul Loara. La vârsta de 9 ani, a fost trimis la școală, la Liceul Nantes. Jules a studiat Latina, pe care a folosit-o în povestirea sa scurtă, Le Mariage de Monsieur Anselme des Tilleuls.
Debutul în literatură După ce a terminat studiile de la liceu, Verne a plecat la Paris, pentru a-și continua studiile.În 1848, împreună cu Michel Carre, a început să lucreze la operetele muzicale, din punct de vedere literar. Când tatăl lui Jules Verne a aflat că fiul său scria și compunea mai mult decât învăța pentru Drept, i-a întrerupt sprijinul financiar. În perioada aceasta s-a întâlnit cu autori de reputație, cum ar fiAlexandre Dumas și Victor Hugo, care i-au dat niște sfaturi foarte bune. Însă cea mai mare realizare pe plan personal a lui Jules Verne a fost căsătoria sa cu Honorine de Viane Morel, o văduvă cu două fiice. S-au căsătorit la 10 ianuarie 1857.Pe 4 august 1861 s-a născut copilul lor, Michel Jean Pierre Verne. Trecând peste obiecțiile exprimate de Jules Verne, el s-a căsătorit în secret cu o actriță, cu care a avut doi copii. Un moment semnificativ în viața literară a lui Jules Verne l-a constituit apariția lui Pierre-Jules Hetzel, unul dintre cei mai importanți editori francezi, care a mai publicat operele lui Victor Hugo, George Sand,Erckmann-Chatrian și mulți alții. Când s-au întâlnit, Jules Verne avea 35 de ani, iar Pierre-Jules Hetzel avea 50 de ani, și de atunci până la moartea lui Hetzel ei au format un excelent tandem - scriitor și editor. Imediat după această întâlnire norocoasă Verne a publicat romanul Călătorie spre centrul Pământului (1864). Au urmat: • De la Pământ la Lună (1865) • 20.000 de leghe sub mări (1869) • Ocolul Pământului în 80 de zile (1873)
Căpitanul Hatteras (în francezăLes Aventures du capitaine Hatteras) este un roman scris de Jules Verne, serializat începând cu primul număr al revistei Magasin d'Éducation et de Récréation în două părți: Englezii la Polul Nord (în francezăLes Anglais au Pôle Nord) apărut între 20 martie 1864 - 20 februarie 1865 și Deșertul de gheață (în francezăLe Désert de glace) apărut între 20 martie 1864 - 20 februarie 1865. Ediția octavo a fost pusă în vânzare pe 26 noiembrie 1866, sub titlulVoyages et aventures du Capitaine Hatteras[1]. Cele 150 de ilustrații ale cărții au fost realizate de Édouard Riou.
REZUMAT Jules Verne construieşte primul personaj cu un caracter puternic conturat (urmat de un căpitan Nemo sau un Mathias Sandorf). Căpitanul John Hatteras are un singur ţel, care devine o obsesie: să ajungă la Polul Nord. Explorator al teritoriilor arctice, Hatteras pune la cale, sub un total anonimat, o nouă expediţie, al cărei scop ascuns era atingerea Polului Nord. Datorită reputaţiei sale (în urmă cu mai mulţi ani condusese o expediţie în care întreg echipajul murise), el este nevoit să conducă totul din umbră, sub misterioasele iniţiale K.Z.. Cu ajutorul secundului Richard Shandon, este construit şi pregătit pentru expediţie bricul Forward, al cărui echipaj va fi atras prin promisiunea unui câştig foarte mare.
ÎnLiverpool,briciul Forward stârnește curiozitatea tuturor: este vizibil că a fost conceput pentru mările poșare, dar modul în care a fost realizat intrigă. În plus, marinarii sunt prea bine plătiți, dar nu îi interesează destinația vasului; vasu transportă o cantitate uriașă de praf de pușcă, dar puține arme. Căpitanul lipsește și nu este cunoscut, secundul Shandon joacă rolul căpitanului, iar pe vas se află și un câine. Pe vas sosește și doctorul Clawbonny, dar nici el nu știe mai multe ca ceilalți, fiind contactat prin intermediul unei scrisori. Acest lucru însă nu la neliniștit, deoarece este avid de noi experiențe. O scrisoare adusă de câine indică prima etapă a vasului și, după plecarea sa, doctorul Clawbonny descrie explorările anterioare ale regiunilor polare.Vasul trece de coasta estică a Groenlandei și o nouă scrisoare venită în mod misterios de la necunoscutul căpitan indică etapa următoare. Vasul face escală la Upernivik (ortografiat Uppernawik în cartea lui Jules Verne), "cea mai nordică așezare pe care o stăpânește Danemarca pe aceste coaste", unde îi întâlnește pe eschimoși.
Împreună cu doctorul Clawbonny, doi oameni din echipaj - Bell și Simpson - și câinele Duk, căpitanul Hatteras pornește într-o expediție de 250 de mile pentru a găsi un depozit de cărbuni. În timpul călătoriei, Simpson moare, iar cei 3 rămași găsesc urmele unei expediții americane, din care mai supraviețuiește un om. Reveniți pe bricul Forward fără cărbunele dorit, ei află că echipajul s-a răsculat, a dat foc vasului și a pornit spre sud. Singurul rămas este fidelul maistru Johnson. Englezii și cel salvat de ei, americanul Altamont, petrec iarna într-un palat de gheață construit de ei. Locuința le este atacată de urși, dar cei patru reușesc să scape și odată cu sosirea primăverii, își continuă expediția spre Polul Nord.
După ce părăsesc așezarea, un aisbergamenință vasul, ceea ce determină adevăratul căpitan să își facă apariția și să îl salveze. Numele său este Hatteras, iar scopul lui este atingerea Polului Nord geografic, pentru gloria Angliei. Când un alt aisberg le oprește trecerea, este încărcat un tun cu praf de pușcă și bumul sonic provoacă distrugerea acestuia. Expediția atinge Polul Nord magnetic, apoi vânează o balenă, trece de capul Dundas (actuala bază aeriană Thulé) și ajunge în locul în care spera să găsească rezerve de combustibil, doar pentru a constata că acestea au fost jefuite de eschimoși. Maistrul Johnson rememorează moartea locotenentului Bellot, petrecută în timpul unei expediții anterioare, ofițer extrem de stimat de către oamenii săi.Bricul Forward ajunge pe ghețuri, mergând în derivă împreună cu ele. Din cauza unei iluzii optice, doctorul ucide o vulpe, crezând că e un urs, și găsește asupra ei un colier datând din precedenta expediție în zonă, petrecută cu 12 ani înainte, în 1848. Pe vasul imobilizat apar primele semne de scorbut și, deoarece nu mai există combustibil, echipajul vrea să demoleze vasul pentru a arde lemnele. Aceasta este o lovitură cumplită pentru căpitanul Hatteras, care nu se opune, iar vasul continuă să meargă în derivă spre nord.
Cu ocazia unei vânători de boi moscați, căpitanul Altamont îi salvează viața căpitanului Hatteras. Expediția ajunge la o mare eliberată de ghețuri, își construiește o barcă și, după ce scapă dintr-un vârtej, ajunge pe insula care marchează Polul Nord. Acesta se află în craterul unui vulcan, iar căpitanul Hatteras vrea să meargă acolo; deși supraviețuiește, își pierde mințile. Călătoria de întoarcere este descrisă foarte pe scurt de Jules Verne. La finalul romanului, Hatteras este tot cu mințile rătăcite, fiind îngrijit de doctorul Clawbonny și avându-l alături pe devotatul câine Duk. Până la ultima frază a cărții, căpitanul este obsedat de Polul Nord și, chiar și în spitalul în care este internat, efectuează zilnic aceeași plimbare, de la sud către nord.
Căpitanul Hatteras, înfruntând greutăţi supraomeneşti, părăsit de aproape întregul echipaj, care nu mai dorea să-l urmeze, îşi atinge în cele din urmă scopul: ajunge la Polul Nord, ajutat şi de unicul supravieţuitor al unei expediţii americane, căpitanul Altamont. Dar urmările sunt nefaste: Hatteras îşi pierde minţile şi din întreaga expediţie nu mai supravieţuiesc decât cinci oameni şi un câine. Jules Verne ilustrează în acest roman teoria unor oameni de ştiinţă ai vremii, conform căreia în regiunea polului ar exista o mare liberă, la care nu se putea ajunge din cauza banchizei late de câteva sute de mile care ar înconjura-o din toate părţile. Aceeaşi teorie va fi ilustrată şi în romanul Sfinxul gheţarilor, cu privire la regiunea Polului Sud. Descoperirile ulterioare au demonstrat netemeinicia acestei teorii.
Personaje John Hatteras / Garry căpitanul bricului Forward
Richard Shandonsecundul lui Forward Dr. Clawbonny medicul vasului
James Wall locotenent pe Forward Johnson şeful echipajului Simpson harponier Bell dulgher Altamont căpitanul vasului american Porpoise
Teme abordate în roman • Explorarea teritoriilor necunoscute și cucerirea Polului Nord • Nebunia, o temă verniană recurentă, care apare de-a lungul întregii sale opere, chiar și treizeci de ani mai târziu, în În fața steagului • Studiu etnografic al popoarelor hiperboreene (eschimoșii) • Supraviețuirea dificilă în medii extreme (lupta contra gerului, a zăpezii și a urșilor polari)
Colegiul Economic Nicolae TitulescuC.E.N.T Profesor:MirceaCoroiu Prezentat de : LeuRaluca Clasa : X-B Căpitanul Hatteras de Jules Verne