952 likes | 3.1k Views
Clasa a V-a. R âurile şi lacurile. Apele de suprafaţă se împart în două categorii: Ape curgătoare (râurile); Ape stătătoare (lacurile);. Râurile. Apele din precipitaţii şi apele provenite din izvoare curg la suprafaţa scoarţei terestre formând cursuri mici de apă, denumite pâraie;
E N D
Clasa a V-a Râurile şi lacurile
Apele de suprafaţă se împart în două categorii: • Ape curgătoare (râurile); • Ape stătătoare (lacurile); Râurile
Apele din precipitaţii şi apele provenite din izvoare curg la suprafaţa scoarţei terestre formând cursuri mici de apă, denumite pâraie; Din unirea pâraielor se formează râurile; Fluviile sunt cele mai mari ape curgătoare; Aplicaţie practică: Daţi exemple de râuri. Ce râu curge prin localitatea voastră? Formarea apelor curgătoare
Elementele unui râu • Izvorul – locul de unde râul îşi începe cursul; • Cursul râului – cuprins între izvor şi vărsare; • Poate fi împărţit în trei sectoare: • superior • mijlociu • inferior ● Gura de vărsare (deltă sau estuar);
Cascada Victoria / Delta Nilului Delta Nilului Cascada Victoria
Bazinul hidrografic • Suprafaţa de pe carte un râu îşi adună apele se numeşte bazin hidrografic; • Un râu are afluenţi; • Locul de unire a două râuri se numeşte confluenţă.
Elementele văii râului • Albia minoră – porţiunea prin care curge râul la debite obişnuite; • Albia majoră (lunca) – porţiunea pe care se scurge râul la debite mari (inundaţii sau viituri); • Terasele – sunt foste lunci, rămase suspendate; • Versanţii – mărginesc valea.
Căutaţi în “Atlasul geografic” primele 10 fluvii din lume ca lungime şi ca debit. Localizaţi-le pe hartă! Care sunt părţile componente ale cursului unui râu? Ce este un bazin hidrografic? Din câte părţi se compune valea râului? APLICAŢII PRACTICE / TEME
Sunt ape continentale de suprafaţă care ocupă depresiuni ale uscatului; Au dimensiuni diferite, de la câţiva zeci de metri pătraţi până la zeci de mii de kilometri pătraţi (ex. L. Superior, L. Huron din America de Nord, L. Victoria din Africa). Lacurile
naturale: • tectonice, formate în rifturi (L. Tanganyika, L. Malawi, L. Aral); • vulcanice, formate în craterele vulcanice (L. Sf. Ana); • glaciare (Marile Lacuri din America de Nord, L. Bâlea); • rezultate în urma acţiunii de dizolvare datorată apei (pe calcar, pe sare); • litorale, create prin acţiunea mării (lagune – L. Razim şi L. Sinoe; limanuri – L. Taşaul şi L. Mangalia); • fluviale, formate prin acţiunea apelor curgătoare (L. Roşu, L. Gorgova din Delta Dunării); 2. antropice (formate prin acţiunea omului) – hidrocentrale (amenajate pe râuri – Dunăre, Argeş, Bistriţa, Olt, Siret etc.). Tipuri de lacuri
Lacuri - Exemple LAC GLACIAR DIN MUNŢII ALPI LACUL IZVORUL MUNTELUI
Cum se clasifică lacurile după originea chiuvetei lacustre? Explicaţi formarea fiecărei categorii şi daţi exemple. Căutaţi în “Atlasul geografic” cele mai întinse lacuri din lume. Care este cel mai întins lac din România? Aplicaţii / Teme