„Proiect cofinan ţ at din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-

1. „Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013” Investeşte în oameni!

2. ŞCOALA POSTDOCTORALĂ PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNICĂ ŞI BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI ŞI BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI • Contract de finanţare POSDRU/89/1.5/S/63258

3. LUCRARE DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ PENTRU FINALIZAREA PROGRAMULUI POSTDOCTORAL

4. CERCETĂRI PRIVIND CREAREA UNUI MODEL REGIONAL PRIN OPTIMIZAREA SI EFICIENTIZAREA ACTIVITATILOR BIOTEHNOLOGICE SI BIOTEHNICE DE INSAMANTARE ARTIFICIALA LA TAURINE IN JUDETUL MURES , REGIUNEA DE DEZVOLTARE CENTRU. CONSERVAREA BIODIVERSITATII LA TAURINE.

5. Profesor îndrumătorProf. univ. dr. Ioan VINTILA Cercetător postdoctoral Dr.Dorel Vasile GABOR

6. INTRODUCERE • Creşterea demografică din ultimele decenii, ca şi schimbările socio-economice care au loc la nivel mondial şi naţional impun cunoaşterea potenţialului biologic al diferitelor specii de animale care asigură alimentele necesare pentru populaţie. • În ţara noastră, ca de altfel, în majoritatea ţărilor lumii, creşterea bovinelor, in special a taurinelor, reprezintă o preocupare prioritară, deoarece această specie furnizează principalele produse de origine animală -lapte şi carne - care intră în alimentaţia omului. • Ca urmare a condiţiilor nou apărute după 1989, când efectivele de animale din România în general, şi cele de taurine în special, au scăzut dramatic, atenţia specialiştilor este îndreptată spre redresarea numerică a acestei specii, concomitent cu ameliorarea însuşirilor morfo-productive. Acest lucru este posibil prin aplicarea biotehnologiilor moderne de reproducţie, în cadrul cărora un loc de frunte îl deţin însămânţările artificiale. • Dar cunoaşterea sistemelor şi metodelor avansate de reproducere a animalelor va fi încununată de succes, numai prin aplicarea lor corectă, ceea ce dă posibilitatea estimării rezultatelor obţinute.

7. In toate tările cu economie de piata si zootehnie performantă serviciile de ameliorare si reproductie sunt organizate si efectuate de către crescători, organizati în structuri asociative sau comerciale si sunt sustinute de către stat în functie de nivelul de dezvoltare a acestor structuri si de politica statului în domeniu. • Aceste servicii sunt organizate în sistem privat pe principiul economiei de piată, de către organizatii ale crescătorilor, cu respectarea normelor europene în domeniu. • Este necesară o separare clară a atributiilor statului (institutiilor sale) si a organizatiilor de crescători. • În sarcina statului trebuie să fie dotarea tehnică pentru aceste activităti, cum ar fi laboratoarelor pentru calitatea laptelui, organizate ca laboratoare neutre, într-un parteneriat public – privat deci, cu participarea producătorilor, procesatorilor si a statului. • Reluarea activitătii de control oficial al productiilor la taurine este imperios necesară, ca o modalitate de măsurare si evaluare a progresului în ameliorare. Activitatea de control al productiei de lapte efectuată în prestare privată si-a dovedit eficienta. În anul 2010 statul în mod abuziv nu a respectat contractul încheiat, a întrerupt activitatea si nu a prezentat nici o alternativă de sustinere a acestor servicii. Mai mult nu a acreditat asociatiile de crescători să efectueze controlul prin plata acestei activităti de către crescători. • Mentionez că în toate tările europene aceste servicii sunt sustinute de către stat (70 %) si de crescători (30 %).

8. Reconstructia raselor de taurine din România. În tara noastră se cresc patru rase principale: • Băltată Românească – Simmental; • Brună; • Băltată cu Negru Românească - Holstein Friză; • Pinzgau. Fiecare rasă este aclimatizată într-o zonă de crestere iar programele de ameliorare (cu toate lipsurilor lor) au urmărit dezvoltarea si consolidarea însusirilor morfo-productive care să asigure eficientă economică în conditii normale de crestere si exploatare.

9. Neactualizarea programelor de ameliorare; stoparea activitătilor de control al productiilor; introducerea necontrolată în populatia de taurine a materialului seminal congelat provenit de la cele mai diferite rase si aparitia metisări într-un procent ridicat; reducerea numărului de animale crescute în rasă pură; reducerea numărului de juninci pentru înlocuire; reducerea numărului populatiei active, etc., reducerea numărului de femele din programul de însământări artificiale si cresterea procentului femelelor la care se practică monta naturală neautorizată au contribuit la imposibilitatea de a cunoaste structura genetică a populatiei de taurine si în unele cazuri la degradarea acesteia. • Este necesară o nouă strategie de crestere, a zonării raselor, eventual a introducerii de rase noi ca o solutie alternativă de crestere a productie de carne.

10. Programul national de ameliorare. • Întocmirea (actualizarea) programului national de ameliorare, cu participarea: • Statului prin institutiile si organismele abilitate cu sprijinul profesional, financiar si material al acestuia; • Crescătorilor reprezentati de asociatii; • Unitătilor de reproductie, selectie si însământări artificiale.

11. Directii de ameliorare • Rasele mixte – Băltată Simmental si Brună – consolidarea tipului mixt, considerat ca cel mai economic pentru realizarea concomitentă a productiei de lapte si carne. Se pretează pentru exploatare gospodărească, semiintensivă dar si intensivă atât pentru productia de lapte cât si la îngrăsare. • Rasa de lapte – Băltată cu Negru – Holstein Friză – ameliorarea celor două tipuri: • ”european” cu însusiri mixte, având un potential genetic ridicat pentru productia de lapte si însusiri acceptabile pentru productia de carne. Destinată exploatării semiintensive si intensive din fermele familiale, gospodării dar si ferme industriale; • ”nord-american” cu însusiri exclusiv pentru productia de lapte, provenite din import, destinate exploatării în fermele industriale.

12. Instrumentul principal îl constituie exercitarea presiunii de selectie prin taurii folositi la însământări artificiale.Însământarea artificială ca o metodă de reproductie cu eficientă majoră în ameliorarea taurinelor este aplicată în România numai la circa 50 % dintre femele fată de 85 – 90 % cât ar fi normal.Monta naturală – se realizează la cealaltă jumătate a efectivului de femele (50 %) iar în cea mai mare parte (90 %) este cu tauri neautorizati – ceea ce constituie o adevărată degradare genetică a efectivelor. • Instrumente tehnice în programul deameliorare

13. Materialul seminal congelat necesar pentru activitatea de I.A. se poate realiza prin: • Producere în Semtest-urile din tară – din tauri importati si apoi exploatati în aceste unităti; • Din import ca material seminal congelat. • Dacă sustinem necesitatea unui program national de ameliorare atunci normal (profesional) este să avem un program de producere dirijată a taurilor care include si testarea lor. Trebuie să ne recunoastem insuccesele în testarea organizată la noi (lipsa controlului oficial de lapte, incorectitudini, ferme cu boli transmisibile prin spermă, etc.).

14. Solutii: • Introducerea în testare a tăurasilor obtinuti în ferme din România (circa 25 % din necesarul de tauri) • Introducerea în testare a tăurasilor care vor fi importati si utilizati ca producători de material seminal congelat în unităti din România, si care sunt în testare în tara lor de origine. În acest fel vom avea posibilitatea de a compara rezultatele si în mod cert vom dispune de rezultate ale testării. • Importul de tauri testati amelioratori. • Importul de material seminal congelat

15. Pentru a sustine programul de ameliorare si reconstructie a raselor de taurine se va încuraja productia internă astfel: • 70 % din materialul seminal congelat să fie produs în tară din tauri importati sau indigeni – care să se încadreze în valorile de ameliorare stabilite de asociatiile de crescători; • 30 % din materialul seminal să fie importat pentru a asigura schimbul de gene cât si accesul la genetica internatională.

16. Reorganizarea activitătii de însămânăriartificiale • Ativitatea de I.A. functionează din 1997 ca un serviciu privat. • În prezent la circa 50 % din femele se practică însământarea artificială – fermele performante utilizează material seminal congelat de valoare genetică ridicată în timp ce în fermele gospodăresti – familiale singurul criteriu în alegerea materialului seminal congelat este pretul cel mai scăzut si desigur si o valoare genetică pe măsură. • Monta naturală se aplică la cealaltă jumătate a efectivului de femele (50%). • Pentru a realiza progres genetic trebuie să crească numărul vacilor însământate artificial, de asemenea să autorizăm la I.A. tauri tineri, testati la 100 zile cu valori de ameliorare mari (peste 125 VAG). Aceasta duce la accelerarea progresului genetic.

17. În tările cu rezultate bune în I.A. această activitate se desfăsoară în cadrul asociatiilor de crescători dar organizate ca: • Operatori de I.A. – grupati în organizatii de reproductie si I.A.; • Personal cu contract (medici veterinari, ingineri, alte persoane); • Crescători • Unităti de reproductie si I.A. (unităti Semtest care sunt partenere cu cei ce realizează însământarea artificială)

18. Activitatea de I.A. este a celor implicati în acest serviciu – operatori cât si unităti de reproductie si I.A. (Semtest) care pot oferi pachete de servicii – material seminal congelat, agent criogenic, materiale, distributie cât si asistentă tehnică, consultantă si formare profesională. • Crescătorul de taurine este beneficiarul direct. • Asociatia este coordonatoarea programului de ameliorare, nu este implicată direct în serviciul de I.A. • Este o activitate privată, statul este implicat numai în părtile privind programul de ameliorare si în controlul respectării ( ca inspectie) regulilor de către toate organizatiile implicate. • Operatorul de I.A. este autorizat printr-o scoală acreditată (Dej, Ploiesti, etc.) si nu mai este nevoie de acreditări anuale de către ANARZ – OARZ.

19. Unitătile de producere – distribuire a materialului seminal congelat (Semtest sau depozite) constituie un parteneriat pe bază de contract, cu cei care fac activitatea de I.A. si ele gestionează baza de date a însământărilor artificiale. • Participarea unitătilor Semtest, a depozitelor de material seminal congelat la realizarea programului de ameliorare trebuie să fie evidentă, să aibă contributie directă, nu se poate să fii numai vânzător de material seminal congelat fără nici o responsabilitate.

20. Reorganizarea activitătii de control a productiei de lapte • Controlul oficial al productiei de lapte se realizează de organizatii de control, independente care nu pot fi manipulate de fermier sau asociatia de crescători. • Crescătorul si respectiv Asociatia crescătorilor sunt beneficiari rezultatelor dar nu executantii activitătii. • Metodele de control aplicate sunt cele aprobate de ICAR, pentru fi recunoscute si a avea utilitate în circulatia documentelor de origine si productivitate.

21. Este inexplicabilă oprirea activitătii de control a productiei de lapte (realizată în acest an integral cu plata fermierilor) si faptul că nu se oferă nici o alternativă. • Neefectuarea controlului cauzează pierderi mari prin desconsiderarea programului de ameliorare într-o activitate (cresterea taurinelor) considerată de interes national, necunoasterea stadiului în ameliorare si a valorii genetice a efectivelor, eliminarea de pe piata internatională a animalelor de reproductie, etc.

22. Este o activitate care costă dar pentru care fiecare stat comunitar cât si Comunitatea Europeană acordă sprijin financiar. • Este necesară reluarea serviciilor de ameliorare genetică la taurine, sprijinul financiar pentru implementarea aspectelor tehnice ale programului de ameliorare cât si aplicarea recomandărilor din Reglementarea UE pentru ajutoare de stat în agricultură pe perioada 2007 – 2013 : 2006/C/319/01, exp IV.L. 108 (b) care precizează că ajutoarele de stat să se acorde numai pentru mentinerea sau îmbunătătirea calitătii genetice a taurinelor.

23. BIOECONOMIA ECOECONOMIA ECOSANOGENEZA • BIOECONOMIA, concept elaborat si promovat de N. Georgescu - Roegen demonstreaza ca, „pe de o parte, rezolvarea problemelor decisive ale mediului sunt strans legate de progresul stiintific, tehnologic si informatic al societatii umane, dar, în acelasi timp, doar existenta progresului generalizat al rasei umane, în sine, nu poate rezolva automat problemele ecologice pe care tot oamenii si dezvoltarea accelerata a omenirii, începand cu revolutia industriala le-au creat. Factorul decisiv îl reprezinta vointa societatii umane, per ansamblu, de a rezolva problemele existente. …”

24. ECOECONOMIA a fost abordata pe larg de L. R. BROWN, care afirma în volumul sau „Eco-Economia” (2001) ca „ecologia si economia sunt doua discipline care pornesc de la premise contrarii”, ceea ce nu e pe deplin asa. Actualmente practicam „o economie pentru mediu”, idee acceptata si de L.R. Brown. La momentul actual abordarea ecoeconomica a fenomenelor, în special sociale, constituie principala premisa a durabilitatii, ecoeconomia aflandu-se în relatie directa cu ecosistemele si cu biodiversitatea. 

25. In aceste conditii, noul concept fundamental de bioeconomie (introdus de Brown L. R., „ECO-ECONOMIA” (Eco-economy - Building an Economy for Earth), Editura Tehnica, Bucuresti, 2001) considera ca, economia moderna trebuie sa se bazeze pe regulile fundamentale ale ecosistemelor naturale si artificiale (antropizate sau antropice), pentru salvarea planetei si a civilizatiilor sale aflate în pericol.

26. Legea dezvoltarii economice durabile în folosul si pentru bunastarea întregii comunitati – Lester Russel Brown 2001

27. ECOSANOGENEZAConceptul de ecosanogenezase impune astfel ca o cerinta obiectiva, cu cât actiunile umane sunt mai complexe si mai extinse, iar rezultatele mai numeroase, mai diversificate si cu un impact mai puternic asupra omului si mediului. Daca starea de sanatate depinde de raportul om - produs - natura, promovarea si întarirea sanatatii vor depinde în foarte mare masura de functionalitatea optima a relatiei. Acest concept implica, deci, omul cu problematica sa majora, actiunile umane si rezultatele lor, naturasi societatea, culturamateriala si spirituala într-un context relational global (Hoffman, O.si col., 1990).

28. Domeniul ecosanogenezei se refera atât la sanatatea locului de munca, la sanatatea consumatorilor, cât si la cea a mediului ambiant. Preocuparile vaste ale acestui domeniu sunt legate în primul rând de implicatiile tehnologiei si a diverselor produse asupra sanatatii, deoarece efectele lor sunt acum tot mai întinse si mai generalizate. • Obiectivele conceptului vizeaza managementul ecosistemelor si, mai concret, "o productie de calitate corelata cu cerintele mai generale ce depasesc nivelul strict al utilizarii produsului". Aceste obiective tin cont de interesele consumatorilor, precum si de cele ale producatorilor si mediului ambiant, aspecte reliefate prin principiile ingineriei mediului si economiei ecologice (Gruia, R.,1992, a).

30. Contributii la dezvoltarea cunoasterii, perspective, impact Contributii la dezvoltarea cunoasterii • Proiectul de cercetare are o semnificativa importanta in cunoasterea realitatii din ameliorarea genetica a taurinelor din judetul Mures realizata prin insamantare artificiala care, din pacate este in scadere nu in urcare cum ar fost normal intr-o cercetare evolutiva, motivele rezultatelor negative ale cercetarii au fost analizate in detaliu in raportul final.

31. Factori independenti de derularea prioectului de cercetare care au creat premisele rezultatelor negative ala cercetarii : • lipsa unor politici de dezvoltare a agriculturi si a zootehniei ca si ramura principala, pe perioada medie si lunga ; • lipsa unei strategii de dezvoltare coerente a zootehniei si in special a cresterii taurinelor la nivelul factorilor de decizie din domeniul agricol ; • dezorganizarea si desfintarea componentelor prin care statul trebuia sa controleze dezvoltarea si ameliorarea genetica din zootehnie ; • dorinta de a se crea regulii de infranare a progresului si de limitare a initiativei private, in favoarea unei clientele care doar induce costuri suplimentare ; • inexistenta sau chiar dorinta de a nu exista norme clare in domeniu, ce da nastere la felurite interpretari in defavoarea fermierilor si in final a consumatorului ; • prin desfintarea controlului oficial al productiilor de lapte nu se mai poate cuantifica real nivelul de ameliorare al taurinelor si nu exista o evidenta clara a materialului seminal congelat folosit.

32. Perspective • Din pacate perspectivele pentru perioada imediat urmatoare nu sunt bune, fiind necesara o interventie directa a statului pentru ca altfel riscam o scadere vertiginoasa a efectivului de taurine care si asa a scazut de la 3 milioane de capete in 2007 (anul aderarii la U.E.) la sub 1,8 milioane cifra vehiculata in prezent in conditiile in care evidentele ORSA si ANARZ nu au relevanta. • Printr-o politica justa pentru o perioada de cel putin 15 ani poate fi realizat conceptul lui G.K.CONSTANTINESCU de zootehnicizare a agriculturi. • Romania isi poate asigura integral necesarul de carne si lapte de taurine avand si potential de export cu o politica agricola adecvata.

33. Impact • Realizarea ameliorarii genetice a populatiilor de taurine din Romania prin folosirea biotehnicii de insamantare artificiala este o metoda necostisitoare usor utilizabila care duce la dezvoltarea productiilor de lapte si carne, dezvoltarea efectivelor cu consecinta directa de scadere a preturilor la utilizatorul final care este consumatorul. • Relatia directa productie cantitativa si calitativa asociata cu pret mic la desfacere.

34. VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE