MĂSURILE ACTIVE DE STIMULARE A OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ

1. MĂSURILE ACTIVE DE STIMULARE A OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ AJOFM COVASNA

2. Cadrul legal de implementare a măsurilor active de stimulare a ocupării • Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, modificată prin Legea 107/2004 • Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale • Normele, procedurile şi instrucţiunile de aplicare

3. Pondereacheltuielilor pentru finanţarea măsurilor active în totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj a cunoscut creşteri importanteîn perioada 2001–2004

4. Ponderea cheltuielilor cu masurile active in totalul cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru somaj in anii 1997-2004

5. EVOLUŢIA BENEFICIARILOR DE MĂSURI PASIVE IN PERIOADA 2001-2004

6. Evoluţia cheltuielilor cu măsurile pasive 2001-2004 – mild. lei

7. Cheltuielile pentru implementarea măsurilor active in perioada2003 – sem I 2004 • La nivel judetean – ponderea cheltuielilor pentru măsuri active in 2003= 35,06% • La nivel judetean – ponderea cheltuielilor pentru măsuri active in sem. I 2004= 27,03%

8. Cheltuielile cu măsurile active în perioada 2003 – sem. I 2004

9. Situatia cheltuielilor cu măsurile active 2003

10. Programe de ocupare 2002 / 2004 • Monitorizare lunară a persoanelor ocupate prin măsurile prevăzute în programele de ocupare: pe tipuri de măsuri, pe grupuri ţintă • În anul 2002 • din 6.499 persoane încadrate 39,44 %, respectiv 2.563 au fost din categorii cu acces mai greu pe piaţa muncii • 24,5 % din totalul persoanelor încadrate au fost ca urmare a măsurilor de subvenţionare a locurilor de muncă • În anul 2003 • din 5.330 persoane încadrate 1.614 au fost din categorii cu acces mai greu pe piaţa muncii . • 47,22 % din totalul persoanelor incadrate au fost ca urmare a măsurilor de subvenţionare directă a locurilor de muncă. • În anul 2004 • din 2.180 persoane încadrate 289 au fost din categorii cu acces mai greu pe piaţa muncii • 42,71 % din totalul persoanelor incadrate au fost ca urmare a măsurilor de subvenţionare directă a locurilor de muncă.

11. Cele1.614 persoane din categoriile cu acces mai greu pe piaţa muncii aparţin următoarelor grupuri ţintă : • ( 757 femei) aparţin următoarelor grupuri ţintă : • 933 tineri ( 514 femei); • 547 şomeri de lungă durată ( 212 femei); • 9 persoane cu handicap ( 3 femei); • 1 persoane eliberate din detenţie ( 0 femei); • 124 rromi ( 28 femei);

12. Evoluţia persoanelor ocupate prin implementarea măsurilor active în perioada 2001 – sem I 2004

13. Evoluţia rezultatelor aplicării măsurii active de completare a veniturilor

14. Evoluţia ratei şomajului 2000-2004

15. BURSA LOCURILOR DE MUNCĂMĂSURĂ PREVENTIVĂ ŞI ACTIVĂ PE PIAŢA MUNCII • SCOP satisfacerea rapidă a nevoilor pieţei prin punerea în relaţie directă a cererii cu oferta de forţa de muncă • Începând cu anul 2001 bursa a devenit o practică obişnuită în activitatea ANOFM • beneficiari: • Angajatori • Persoane în căutare de loc de muncă

16. Orientare către grupuri ţintă: • femei, • romi, • persoane cu handicap, • absolvenţi de învăţământ • studenţi • persoane disponibilizate colectiv • persoanele unici întreţinători de familie (prima dată în acest an), • pentru persoanele peste 45 de ani

17. Rezultatele burselor organizate în anul 2003 • au participat 1.971 persoane • au fost ocupate pe piaţa muncii339 persoane

18. Situatia persoanelor incadrate ca urmare a BLM din 2003

19. Rezultatele burselor organizate în anul 2004 • au participat 2.248 persoane • au fost ocupate pe piaţa muncii 490 persoane

20. Situatia persoanelor incadrate ca urmare a BLM din 2004

21. EFICIENŢA / AVANTAJE PE CARE LE PREZINTĂ • se poate realiza medierea muncii pentru un număr ridicat de persoane faţă de medierea obişnuită la sediul agenţiei, • asigură o economie de cheltuieli pentru persoanele în căutare de loc de muncă cu dificultăţi de reintegrare, putând să contacteze şi să depună CV - uri la mai mulţi angajatori în aceeaşi zi, • se evită cheltuielile cu celelalte măsuri active de stimulare a ocupării, care sunt mult mai costisitoare, • se asigură ocuparea pe piaţa muncii a unui număr mare de persoane, în medie la o bursă se realizează o ocupare care altfel se realizează într-o săptămână, • se acordă o atenţie deosebită prin organizarea de burse specializate persoanelor cu dificultăţi de re/integrare pe piaţa muncii, • asigură evitarea intrării în şomaj a unor persoane care vor să-şi schimbe locul de muncă (caracter preventiv).

22. Eficienţa măsurilor active este reflectată de următoarele elemente • Număr de persoane încadrate direct prin măsura de subvenţionare • Număr de persoane plasate în muncă urmare cursurilor de FP, asistenţă pentru IMM, mediere, informare şi consiliere, servicii de preconcediere aşa zisa rată de succes • Număr de locuri nou create şi ocupate prin creditarea IMM • Recuperarea cheltuielilor cu măsurile active la BAŞ

23. Formarea profesională • Cursurile de formare profesională sunt orientate către piaţa muncii – meserii solicitate - eficienţă • Numărul persoanelor planificat a fi cuprins în cursuri a crescut în anul 2003 faţă de anul 2002, iar în anul 2004 s-a dublat • Cuprinderea la cursuri este un indicator de performanţă

24. Rezultate 2003 • În anul 2003 • s-au organizat 111 cursuri de formare profesională • au participat la cursuri 508 şomeri, din care 326 şomeri au fost cuprinşi în cursuri in 2003 • au fost încadraţi în muncă 267 şomeri ( 144 ca urmare a cursurilor incepute în anul 2003) • Din cei 267 şomeri încadraţi, 114, din care 43 femei, aparţin grupurilor ţintă şi anume: • 49 tineri (17femei); • 65şomeri de lungă durată (26femei);

25. Situaţia cursurilor de formare pe niveluri de pregătire

26. Structura pe vârstă a şomerilor cuprinşi în cursuri

27. Concluzii • Liceul si scoala profesionala nu permit tinerilor sa se încadreze înmuncă • Pregătirea / calificarile nu se pliază pe nevoile pieţei muncii • Programele de învăţământ nu sunt corespunzătoare • Informarea şi orientarea în carieră a tinerilor este necorespunzătoare • tinerii sunt mult mai dispuşi să dobândească o nouă meserie decât adulţii • O problemă de adaptare a adulţilor la noile cerinţe pe piaţa muncii • Rezolvarea situaţiei: • Adaptarea învăţământului profesional şi liceal la cerinţele pieţei muncii – adaptarea cifrelor de şcolarizare • Aplicarea măsurilor coercitive stabilite şi prin Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă : încetarea indemnizaţiei de şomaj în caz de refuz de a participa la o măsură de stimulare a ocupării sau de a se încadra potrivit pregătirii profesionale

28. OCUPAREA TEMPORARĂ A ŞOMERILOR ÎN SERVICII DE INTERES COMUNITAR • s-au încadrat în muncă pe perioadă determinată 1.147şomeri ( 345 femei) din care: • 1.112 persoane ( 312 femei) în servicii de refacerea şi întreţinerea infrastructurii; • 35 persoane ( 33 femei) în servicii sociale de interes local. • din cele 1.147, 389 persoane ( 89 femei ) aparţin grupurilor ţintă, din care: • 64 tineri, • 216 şomeri de lungă durată, • 109 romi.

29. Subvenţia se acordă diferenţiat în funcţie de sezon (70%din SMBT – vara si 100%+c –iarna ) • Măsura a avut succes în cele nouă judeţe în care s-a înregistrat a rată medie anuală a şomajului mai mare de 10%. • Numai în aceste judeţe au fost ocupaţi temporar 31.969 şomeri, ceea ce reprezintă 40,63% din totalul şomerilor încadraţi la nivel naţional.

30. AVANTAJE: • evitarea şomajului de lungă durată • Aplatizarea nivelului şomajului pe perioada anului • asigurarea continuităţii în muncă a persoanelor care lucrează în activităţi sezoniere • atenuarea tensiunilor sociale din zone cu şomaj ridicat • contribuţia importantă la dezvoltarea economică locală şi asigurarea unui mediu sănătos de viaţă în comunităţi cu şomaj ridicat

31. Analiză pe primele 6 luni ale anului 2003- la nivelul ANOFM pe baza datelor furnizate de AJOFM • Nivelul de salarizare la încadrare: • 80,8 % salarii de 2.500.000 lei • 17,4 % salarii cuprinse între 2500000- 3.800.000 lei • 1,8 % salarii peste 3.800.000 lei • Efortul agenţiilor este notabil atâta vreme cât se acceptă un salariu mic • şomerii acceptă să muncească

32. Analiză la finele anului 2003 • Completarea veniturilor : • durata de şedere în şomaj s-a redus în medie cu cca. 3 luni • Subvenţionarea locului de muncă: • Cu sumele utilizate pentru aceste măsuri se evită cheltuirea sumelor necesare pentru indemnizaţiile de şomaj şi se recuperează sub formă de contribuţii care pot asigura finanţarea pentru alte măsuri active sau pasive • Se imprimă astfel un caracter activ, bani din activitate nu din nemuncă • Subvenţii pentru încadrarea absolvenţilor de învăţământ: • Riscul de revenire în şomaj este relativ mic, având în vedere condiţia de menţinere în activitate 3 ani. • Prin angajarea a 511 persoane cu subvenţii s-au economisit 3.066 indemnizaţii de şomaj • Susţinerea pe o perioadă de 6 luni a 341 şomeri

33. Creditarea în condiţii avantajoase: • Din cele 126 locuri de muncă create, 66 erau pentru someri sitoate au fost ocupate până la finele anului • este cea mai avantajoasă măsură deoarece: • investiţia se recuperează în totalitate, la aceasta adăugându-se şi dobânda, • Se creează noi locuri de muncă • Asigură dezvoltarea economică locală • Costul relativ=cheltuieli ma/ Iş = 57.278 mil.lei /1.875 mii lei indemn.de şomaj = plata a 2.546 şomeri / lună • Cheltuieliletotale cu măsurile active • 5.300 persoane ocupate • La un salariu de 3 mil. lei pe o perioadă medie de 1,5 luni • Venituri din caş realizate la baş ~ 2.878 mil. lei = 1.535 indemnizaţii de şomaj = 85 şomeri / lună • 256 şomeri vor putea primi indemnizaţia 6 luni • 171 şomeri – 9 luni • 127 şomeri – 12 luni

34. Concluzii generale Eficienţa netă a implementării măsurilor active este dificil de cuantificat, evaluarea trebuie să ţină seama de: • Caracterul multianual al măsurilor • Dinamica intrări-ieşiri pe piaţa muncii • Efectul combinat al factorilor sociali: • satisfacţia clientului • încredere în sine • costurile economice şi sociale

35. analizele efectuate – Legea nr.76/2002 şi-a dovedit eficienţa, dar şi limitele sale modificarea legii: nuanţarea şi diversificarea MA dar şi a beneficiarilor • aplicarea lor amplificarea efectelelor • Rezultate brute • Necesitatea unor studii de evaluare a impactului net, instrumente şi tehnici specifice