Download
1 / 18
E N D
Aşezare geografica: Oraşul este aşezat în zona geografică a Subcarpaţilor Getici, în Depresiunea Târgu-Jiu - Câmpu Mare, una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare, între Subcarpaţii Gorjului la nord şi Dealul Bran, la sud, la confluenţa Amaradiei Pietroasei cu Jiul. Se întinde pe o lungime de 13 km de la nord la sud şi 10 km de la est la vest, pe ambele maluri ale Jiului.
ă Clima Clima oraşului Tg-Jiu este temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheţ, cu precipitaţii neuniform repartizate, cu vânt dominant dinspre nord, pe Valea Jiului. Temperatura aerului, variază în limite largi ca urmare a diferenţelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale sunt de 10,2° C la Tg. Jiu, în depresiune, de aproximativ 3° C pe munţii cu altitudini mijlocii şi de 0° C sau sub 0° C pe munţii înalţi.
Suprafaţă Târgu Jiu 102 km²Judeţul Gorj 5.641 km²România 237.000 km² Populaţie Târgu Jiu 97.591 locuitoriJudeţul Gorj 387.407 locuitoriRomânia 22.435.000 locuitori
Organizare administrativă Pe teritoriul municipiului Târgu Jiu sunt amplasate şi cele 8 localităţi componente: Slobozia – în continuarea oraşului şi în partea de vest a acestuia; Bârseşti – amplasată la circa 1 km, la marginea de vest a oraşului Târgu Jiu; Polata – la circa 6 km de oraş, în partea de vest; Ursaţi – la 5 km de Târgu Jiu, în partea de vest; Drăgoieni – în continuarea oraşului Târgu Jiu, în partea de est; Iezureni – amplasată la 0,5 km de marginea oraşului în partea de nord; Preajba Mare – la circa 3,5 km de oraş, în partea de est; Romaneşti în continuarea oraşului, în partea de sud.
Municipiul Târgu Jiu poartă numele râului Jiu, pe care îl străbate şi care în decursul timpului şi-a mutat albia de la Deluşorul Prejbei spre vest, formând trei terase ce constituie suprafaţa administrativă a localităţii. Vatră a unui sat dacic, înainte de cucerirea Daciei de către romani, teritoriul său era acoperit odinioară de mari suprafeţe cu păduri sălbatice. El oferea astfel, un bun adăpost locuitorilor apărându-i împotriva năvălirilor străine.
Scurt istoric Oraşul este menţionat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de “Jiul”, într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg. Cu timpul în izvoarele istorice apar şi menţiuni ce indică o cristalizare a vieţii orăşeneşti. Oraşul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipală, având la conducerea treburilor orăşeneşti un jude şi mai multi părgari
Constantin Brâncuşi1876 -1957 →Constantin Brâncuşi (născut la 19 februarie 1876 în Hobiţa, Oltenia, decedat la 16 martie 1957 în Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuşi a fost ales post-mortem membru al Academiei Române. După ce a urmat Şcoala de Arte şi Meserii în Craiova (1884 - 1887) vine la Bucureşti unde absolvea Şcoala de Belle-Arte în 1902. Pleacă în 1904 la studii la München, dar după şase luni o porneşte pe jos prin Bavaria, Elveţia până la Langres (Franţa), de unde ia trenul până la Paris. În 1905 reuşeşte la concursul de admitere la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, unde lucrează în atelierul lui Antonin Mercié până în 1906 când, atingând limita de vârstă, părăseşte şcoala.
Refuză să lucreze ca practician în atelierul lui Auguste Rodin, spunând: “Rien ne pousse à l’ombre des grands arbres” (La umbra marilor copaci nu creşte nimic).
În România, în epoca aşa-zisă a realismului socialist, Brâncuşi a fost contestat ca unul din reprezentanţii formalismului burghez cosmopolit. Abia în 1964, Brâncuşi a fost redescoperit în România ca un geniu naţional şi, în consecinţă, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu Coloana (recunoştinţei) fără sfârşit, Masa tăcerii şi Poarta Sărutului a putut fi amenajat şi îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac.
Masa tăcerii Coloana infinitului Poarta sărutului
Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei şi utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avantgardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât şi importanţa acordată luminii şi spaţiului sunt trăsăturile caracteristice ale creaţiei lui Brâncuşi. • Opera sa a influenţat profund conceptul modern de forma în sculptură, pictură şi desen.
TG-JIU Intre arta si magie...
Sfârşit Proiect realizat de elevele clasei IX-a B , CNTV: DuguleanAdina-Mihaela & ToaderAriadaElena
