Personalitatea: temperament, aptitudini, caracter, inteligenta, creativitate

1. Personalitatea: temperament, aptitudini, caracter, inteligenta, creativitate Sinteza contine informatii despre: Personalitate Temperament Propunator: Florentina Cardel, Prof. inv. primar, Scoala Nr. 150 Sf. Elefterie Bucuresti

2. Acceptiunile conceptului de personalitate Personalitatea:realitatea complexa si dinamica a fiecaruia dintre noi (Zlate, 2009, p. 257). • Acceptiunea antropologica: Esenta personalitatii umane o reprezinta “ansamblul relatiilor sociale in expresia lor internalizata”(Zlate, 2009, p.257). Asadar, calitatea personalitatii depinde de calitatatea mediului social.

3. 2. Acceptiunea psihologica: Personalitatea: ansamblul conditiilor interne de natura psihologica: aspecte intelective, afective, motivationale, energizante, aptitudinale si atitudinale – “insusiri psihice” (Zlate, 2009, p.259). 3.Acceptiunea axiologicaa personalitatii are in vedere omul valorizat (intelectual, moral, social) (Zlate, 2009, p.260). Cele trei acceptiuni sunt complementare.

4. Tipuri de definitii ale personalitatii G. Allport realizeaza o sistematizare a definitiilor, impartindu-le in trei grupe (Golu, 2004, p.655): 1. Definitii prin efect extern:”suma totala a efectului produs de un individ asupra societatii”, “deprinderi si actiuni care influenteaza cu succes alti oameni”, “ce cred altii despre tine”. Aceste defintii confunda personalitatea cu reputatia (Golu, 2004, p.656).

5. 2. Definitii prin structura interna: Personalitatea are o consistenta proprie; ea nu trebuie confundata cu perceptiile pe care alti oameni le au despre ea (Golu, 2004, p.656). • “unitate multiforma dinamica” (W. Stern); • “intreaga organizare mentala a fiintei umane in orice stadiu al dezvoltarii sale” (Warren si Carmichael, 1930); • “organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic” (Allport, 1981);

6. Avantajul acelor definitii: redau continutul personalitatii, elementele componente, precum si relatiiile dintre ele. Dezavantajul: neputinta de explica formarea personalitatii, adica tocmai modul de aparitie a structurilor interne. (Zlate, 2009, p.262)

7. 3. Definitii pozitiviste: apar ca o reactie la cele structuraliste. Structura interna nu poate fi studiata direct. M. Golu da cateva exemple: • “conceptualizarea cea mai adecvata a comportamentului unei persoane, in toaate detaliile sale, pe care omul de stiinta o poate da la un moment dat” (Mc Clelland, 1951). • Unii psihologi behavioriisti considera ca nu trebuie folosit termenul de personalitate pentru ca, daca nu se stiu destule despre stimul si raspuns, nu trebuie sa ne complicam cu o “variabila intermediara” ca personalitatea (Golu, 2004, p.657).

8. Golu considera ca mai trebuie adaugate inca doua categorii de definitii: • Definitii reductionist-unidimensionale:reduc personalitatea la una din componentele sale (afectiv-motivationala, temperament sau caracter). • Definitii multidimensional-globale: prezinta personalitatea ca entitate complexa, eterogena dupa natura elementelor ce o compun. Personalitatea:”realitatea integrala a fiintei umane, in unitatea si interconditionarea complexa a celor trei determinatii esentiale – biologic, psihic si sociocultural” (Golu, 2004, p. 658).

9. Perspective de abordare a personalitatii: • Perspectiva atomistaeste bazata, pe de o parte, pe descompunerea personalitatii in elementele sale componente in vedereaa studierii legitatilor lor de functionare, pe de alta parte, pe descoperirea elementului primar, fundamental al acesteia. Aceasta interpretare ramane tributara diviziunii excesive si separatismului elementelor componente personalitatii.(Zlate, 2008, p. 14).

10. 2. Perspectiva structurala porneste nu de la elementele componente, ci de la modul de organizare si ierarhizare in cadrul sistemului.Personalitatea devine astfel “un ansamblu de trasaturi”(Zlate, 2008, p.15). Aceasta perspectiva subliniaza caracterul unitar si global al personalitatii aparut ca urmare a interactiunii partilor. Ea sugereaza dinamica acestui intreg, ce decurge din modul concret de structurare si evolutie in timp a elementelor componente.

11. 3. Perspectiva sistemica.Personalitatea este: • unitatea integrativa superioara care serveste drept cadru de referinta pentru studiul si interpretarea diferitelor dimensiuni ale sistemului psihic; • un sistem supraordonat ce nu poate fi redus sau confundat cu diferite procese si functii psihice; • sistem dinamic hipercomplex ce presupune organizarea ierarhica a elementelor componente; (Golu, Dicu, 1972,p. 235).

12. Perspectiva sistemica Avantaje: are o mare semnificatie metodologica, orientand si ghidand directia si sensul demersurilor investigative. Limite: realizandu-se la niveluri de generalitatea prea mari, pierde din vedere elementele si contextele concrete, situationale ale existentei personalitatii, golind-o astfel de continut (Zlate, 2008, p.19).

13. 4. Perspectiva psihosociala Din aceasta perspectiva, “esenta personalitatii” o reprezinta ansamblul relatiilor sociale, asa cum a fost preluat, interiorizat si sedimentat de fiecare individ in parte. Aceasta perspectiva presupune o tripla interpretare a personalitatii: situationala, relationala si grupala. (Zlate, 2008, p. 19).

14. Perspectiva psihosociala Avantaje: • Contribuie la intelegerea mai nuantata a constituirii treptate a personalitatii, a selectarii si cristalizarii in sine a influentelor mediului extern, mai ales a celui social. • Permite interpretarea mult mai concreta si mai nuantata a personalitatii, apropiind-o de modul in care exista si activeaza in diferite tipuri de medii sociale. Limite: tendinta de a dizolva persoana in roluri, de a deveni “o marioneta” a imprejurarilor (Zlate, 2008, p. 22).

15. Concluzii: • Nici o perspectiva, luata in sine, nu poate sa explice si sa interpreteze adecvat personalitatea. • Posibilitatile interpretativ-explicative ale celor patru perspective sunt inegale. Perspectiva sistemica si psihosociala, corelate intre ele, sunt mult mai apte pentru a conduce la interpretarea adecvata a personalitatii. (Zlate, 2008, p. 23). • Din perspectiva abordarilor structurale si sistemice, personalitatea este “o structura complexa, implicand un ansamblu de substructuri si functionand sistemic” (Cretu, 1987, p.266).

16. Tinca Cretu stabileste urmatoarele substructuri ale personalitatii: • Subsistemul de orientare (conceptii despre lume si viata, idealul de viata, imaginea de sine). • Subsistemul bioenergetic. • Subsistemul instrumental. • Subsistemul relational-valoric si de autoreglaj.(Zlate, 2009, p. 263).

17. Mielu Zlate adauga inca doua subsisteme: • Subsistemul rezolutiv-productiv (inteligenta). • Subsistemul transformativ-constructiv, avand componenta esentiala creativitatea (Zlate, 2009, p.263).

18. Temperamentul - definitii • “Latura dinamico-energetica a personalitatii” (Zlate, 2009, p. 265). • “Un ansamblu de elemente biologice, care, impreuna cu factorii psihologici, constituie personalitatea” (Dictionar de psihologie, 1996). • “modul in care variabilele bioconstitutionale si bioenergetice se psihizeaza (adica se implica in organizarea si desfasurarea proceselor psihice) si se reflecta in comportament” (Golu, 2006, p.659). • “aspectul formal al afectivitatii si reactivitatii motorii specifice unei persoane” (Margineanu, 1999, p. 168).

19. Aspecte generale privind temperamentul • Temperamentul este de natura afectiv-reactiva, acesta fiind, dupa Allport, “fundamentul emotional al personalitatii” (Zlate, 2009, p.273). • Temperamentul reprezinta forma de manifestare a personalitatii, si nu continutul vietii psihice. • Temperamentul este innascut.

20. Tipologii temperamentale Dupa M. Zlate (2009, p.266) cele mai reprezentative tipologii sunt: • Tipologiile substantialiste • Tipologiile constitutionale • Tipologiile psihologice • Tipologiile psihofizice • Tipologiile psihosociologice • Tipologiile psihopatologice

21. M. Golu (2004, p. 661) foloseste urmatoarea schema de clasificare: • Tipologii morfologice sau bioconstitutionale • Tipologii fiziologice si psihofiziologice • Tipologii psihologice • Tipologii clinice.

22. Tipologiile substantialiste Cuprind clasificarea lui Hipocrat si Galenus. Ei considerau ca predominanta in organism a uneia dintre cele patru „umori” (sange, limfa, bila neagra si bila galbena) determina temperamentul. Pe aceasta baza ei stabilesc patru tipuri de temperament:sangvinic, flegmatic, melancolic si coleric (Zlate 2009, p.267). M. Golu introduce aceasta clasificare in tipologiile morfologice, alaturi de clasificarea lui Kretschmer.(Golu, 2004, p.661).

23. Tipologiile constitutionaliste Pornesc de la constitutia corporala a individului, considerand ca o anumita constitutie predispune la un anumit comportament. Reprezentativa este clasificarea lui Kretschmer care stabileste patru tipuri constitutionale: • Picnic • Leptosom – astenic • Atletic • Displastic (Zlate, 2009, p. 268).

24. M. Golu (2004, p. 664) introduce in aceasta categorie biotipologia italiana (Lombrosso), pe cea franceza (Rostan si Sigaud), dar si pe cea americana (Sheldon).

25. Tipologiile psihologice - criteriul: fenomene psihice • Clasificarea luiJung(extravertiti, introvertiti) • Heymans si Wiersma, La Senne pornesc de la ideea ca temperamentul se compune din trei elemente fundamentale (emotivitate, activism, rezonanta) care, in combinatii variate formeaza scheletul temperamentului. Ei stabilesc opt temperamente (nervos, sentimental, coleric, pasionat, realist, flegmatic, amorf apatic). Fiecare are subdiviziuni (Zlate, 2009, p. 270).

26. Tipologii psihofizice – criterii de ordin psihologic, dar si fiziologic, realizand o sinteza intre subiectiv si obiectiv I.P.Pavlov a stabilit o asociereintretemperamenteleclasicesitipurilegenerale de activitatenervoasasuperioara, apreciate in functie de forta, mobilitatesiechilibru, descriindastfeltemperamentale: • puternic, echilibrat, mobil-sangvinic; • puternic, echilibrat, inert-flegmatic; • puternic, neechilibrat-coleric; • slab-melancolic. (Golu, 2004, p.669).

27. Tipologii psihosociologice – criteriul:raportarea omului la sistemul valorilor Spranger, Allport, Vernon (Zlate, 2009, p. 271) disting sase tipuri umane: • Teoretic • Economic • Estetic • Social • Politic • Religios

28. Tipologii psihopatologice – vizeaza destructurarile manifestarilor comportamentaleK. Schneider (Golu, 2004, p. 677) delimiteaza zece tipuri:

29. Concluzii • Tipologiile temperamentale bazate pe un singur criteriu sunt mai saracacioase decat celelalte care ofera tablouri mai variate si mai realiste. • Chiar daca folosesc denumiri diferite, unele tipologii se aseamana. • Pe masura avansarii de la biologic catre psihosocial, tipologiile temperamentale se apropie mai mult de cele caracteriale. • Desi au o mare valoare operationala, unele afirma “mai mult decat pot dovedi” (Zlate, 2009, p. 272).

30. Bibliografie • Cretu T., Abordareastructuralasisistemica a personalitatii in Popescu-Neveanu, P., Zlate, M., Cretu, T., PsihologieScolara. Bucuresti, EdituraTipografiaUniversitatii, 1987. • Golu M., Bazelepsihologieigenerale. Bucuresti, EdituraUniversitara, 2004. • Jung C. G., Tipuripsihologice. Bucuresti, EdituraHumanitas, 1997. • Margineanu N., Psihologiapersoanei. Bucuresti, EdituraStiintifica, 1999. • Zlate M., Eulsipersonalitatea. Bucuresti, EdituraTrei, 2008. • Zlate M., Fundamentelepsihologiei. Iasi, Editura Polirom, 2009.