200 likes | 585 Views
Lacu Rosu. Bocicor Radu Cls a VIII-a C Scoala cu cls I-VIII Nr.1 Seini.
E N D
LacuRosu BocicorRadu Cls a VIII-a C Scoala cu cls I-VIII Nr.1 Seini
Este un lac de baraj natural, care s-a format în anul 1837. Datorita precipitatiilor atmosferice abundente, mari suprafete de teren de pe coasta nord-vestica a muntelui Ghilcos s-au prabusit, alunecând pe stratul de argila, închizând valea Verescheului, unde au confluenta mai multe pârâuri cu debit semnificativ.
Oglinda apei este strapunsa de trunchiurile de brazi, care sunt ramâsitele padurii inundate de lac. Altitudinea luciului apei este 983 m. Denumirea lacului atât în limba românâ cât si în cea maghiara, provine ori de la muntele Ghilcos (Ucigasul) ori de la pârâul Rosu (Verescheu).
Astfel în 1864 apare sub denumirea Lacul Pietrii Rosii, mai târziu a fost denumit Lacul Ucigas precum si Taul Ghilcos. Din 1936 este denumit oficial Lacul Rosu.
Unadintrelegendelepopulare face legaturaîntre „ucigas" si ,,rosu", povestindu-ne ca la prabusireamunteluirespectiv la formarealacului, a fostînmormântat o turma de oi cu ciobanisicâini, timpindelungatapalacului a fostrosie de la sângelelor
. 0 altalegenda ne povesteste ca o frumoasafata a fostrapita din târg de un haiducsiadusaîntrestâncileSuhardului Mic.
Fata a cerutajutorduhuluimuntelui. Duhul a ascultatfatasi a ajutat-o saiasadintrestânci.. Haiducul s-a speriatsi a dat cu o bâtaînstânci, care au începutsaprâbuseascasi au îngropattotul din vale închizândsivalea.
Forma laculuiseamana cu litera L si are douabraturi: bratul din ValeaOiiavândlungimea de 900 m, iarbratul din ValeaSuhardului 438 m. Viatalacurilor din pacateesterelativscurta, înaceastaprivintaniciLaculRosu nu este o exceptieîndisparitialacului, un rol important are colmatareabazinuluilacului cu aluviuni.
Imprejurimilelacului se pot mandri cu o flora si o fauna bogata.Celmaivestitreprezentant al fauneilaculuiestepastravul de munte care atingemarimi de-a dreptulimpresionante(7-8 kg,85 cm lungime)la care se adaugasiracii.
Padurile de conifere(molidulsipinul)in amestec cu alunul,salcia de muntesimesteacanulsuntdominante.Peversantii din preajmalaculuicrescbradul alb, paltinulsiplopul de munte.Peisajulesteinfrumusetat de diferiteflori: stajenelul, laptelecucului,garofita,margarita,floarea de colt.
Pelangarasulsicapraneagrasocotiteraritati ale naturii,inpaduretraiescsilupi,cerbi,mistreti,ursi,veverite.Printrepasarileimportantesunt rata salbatica, cocosul de munte,sitarul,uliul,soimul.Datoritabogateisivaloroaseifauneacvatice (pastravulindigen,pastravul de munte,rosioara)regiuneaesteimportantesipentrupescuitulsportiv.