ARAD

1. ARAD

2. 1. Date geografice • ¨Amplasament - Municipiul Arad este situat în extremitatea vestică a României, în Câmpia aluvionară a Aradului, la intersecţia unor importante artere de circulaţie naţionale şi internaţionale. Este traversat de la est la vest de râul Mureş.¨Suprafaţa municipiului: 4618 ha.¨Populaţia totală (2002): 172.824 locuitori din care: 82,6% sunt de naţionalitate română, 12,9% maghiară, 1,7% romi, 1,3% germani, 0,3% sârbi, 0,2% slovaci, 0,15% bulgari, 0,85% altele.¨Altitudine medie - 110 m,¨Clima - continental-moderată, cu slabe influenţe mediteraneene¨Solurile: predomină cernoziomuri.

3. 2. Potenţialul turistic al Municipiului Arad • Turismul cultural-istoric: Municipiul Arad  deţine un bogat patrimoniu cultural-istoric, oferind vizitatorilor un adevărat muzeu în aer liber al stilurilor arhitectonice specifice sec XVIII, XIX şi XX, monumente de artă şi istorie, spectacole de teatru, concerte ale filarmonicii, expoziţii de artă plastică, expoziţii muzeale de istorie, artă şi ştiinţe ale naturii , festivaluri şi sărbători. Iubitorii de arhitectură pot admira clădiri construite în stil baroc, renascentist, eclectic, clasic, neogotic sau secession,  cum sunt : Palatul Administrativ ,Palatul Cenad ,Palatul Neumann ,Palatul de Justiţie ,Palatul Finanţelor ,Turnul de apă, Casa Kelemen, Banca Naţională, Palatul Cultural, Palatul Szantay, Palatul Bohuş . •  Clădiri cu valoare istorică: •   Există anumite clădiri în Arad care păstrează cu ele amintirea unor personalităţi sau a unor evenimente istorice care au marcat viaţa cetăţii. Acestea sunt: Înalta Preparandie, CasaVama Veche, cu Lacăt,Casa parohiei catolice Aradul Nou,Casa cu ghiulele, Hotel Ardealul,Teatrul Vechi,Cetatea Aradului etc.

4. CETATEA ARADULUI • Actuala cetate a Aradului este unul din cele mai importante monumente istorice existente, în momentul de faţă, în zona de vest a ţării. Ridicată în a doua jumătate a secolului al XVII -lea, cetatea a fost considerată ca una dintre cele mai impresionante fortificaţii militare ale timpurilor respective. În rândurile ce urmează vom încerca să prezentăm motivaţia construirii acestui impresionant edificiu.Odată cu încheierea războaielor austro-turce din prima jumătate a veacului alXVIII-lea şi după ocuparea Transilvaniei, a Banatului şi a altor teritorii de către Imperiul Habsburgic, s-a preconizat construirea unor fortificaţii militare , în regiunile pe atunci abia ocupate, pentru asigurarea dominaţiei în aceste zone. • De asemenea Cancelaria de la Viena a întocmit un plan strategic ce prevedea ridicarea unei centuri de cetăţi între zona interioară apropiată graniţei imperiului spre sud şi est. Din rândul acestor cetăţi au făcut parte fortificaţiile de la Oradea, Timişoara şi Arad. Planul cetăţii Aradului a fost aprobat personal de împărăteasa Maria Theresa şi de fiul ei Iosif al II-lea. Noua cetate a Aradului, în conformitate cu planul imperial, trebuia să înlocuiască vechea cetate arădeană şi să corespundă din punct de vedere al tehnicii militare contemporane. Ca loc de construire a fost aleasă o peninsulă a Mureşului (pe malul stâng ) pe care oraşul a cedat-o autorităţilor militare. De construirea cetăţii, în momentul respectiv, a fost legată problema strămutării oraşului în câmpia Zimandului, pentru ca cei din cetate să aibă câmp deschis de tragere. Rezistenţa populaţiei şi apelurile la Viena au determinat suspendarea acestei idei. Edificarea Cetăţii, operă a arhitectului Harsch, a început în vara anului 1763, după sistemul Vauban şi este o construcţie în formă de dublă stea cu 6 colţuri, cu ziduri puternice de apărare, cazemate şi alte construcţii militare. • Lucrările au durat 20 de ani, cu mici întreruperi cauzate mai ales de lipsa forţei de muncă, aşa încât cetatea a fost terminată în 1783. După terminarea lucrărilor, în cetate au fost amplasate diferite unităţi militare şi în felul acesta Aradul a devenit un centru militaro-politic al dominaţiei austriece în zonă. Istoricul cetăţii, în mai bine de 200 de ani de existenţă, este legat de diferite evenimente importante. În timpul Revoluţiei lui Horea, în 1784, cetatea a fost unul din centrele de acţiune a trupelor imperiale împotriva răsculaţilor. În vremea războaielor napoleoniene în cetate au fost ţinuţi numeroşi prizonieri francezi. După revoluţia din 1848, în cazematele cetăţii, au fost închişi şi condamnaţi numeroşi revoluţionari printre care şi Eftimie Murgu. Odată cu sfârşitul secolului al XIX-lea, când se schimbă concepţia strategică, cetatea îşi pierde importanţa devenind o simplă cazarmă.

5. Demografie • Conform recensământului din anul 1910 populaţia Aradului era de 63.166 locuitori. Dintre aceştia 77,6% s-au declarat maghiari, 7,8% români, 7,1% germani, 3,7% sârbi şi croaţi, 2,1% slovaci, alţii 0,8% ş.a. • Conform recensământului din anul 1930 populaţia Aradului era de 77.181 locuitori.Dintre aceştia 39,3% s-au declarat români, 38,8% maghiari, 9,1% evrei, 7,1% germani, 1,7% sârbi şi croaţi, 1,4% slovaci ş.a. Ca limbă maternă domina maghiara (53,3%), urmată de română (37,0%), germană (6,0%), sârbocroată (1,4%), idiş (0,9%) ş.a. Din punct de vedere confesional populaţia era alcătuită în majoritate relativă din romano-catolici (38,5%), urmaţi de ortodocşi (33,8%), mozaici (10,1%), reformaţi (9,9%), greco-catolici (4,0%), lutherani (2,6%) ş.a.

6. Potrivit recensământului din anul 2002, Aradul avea o populaţie de 172.827 locuitori. • Structura etnicā a populaţiei: • Români - 84,6% [37] • Maghiari - 10,9% • Germani - 1,7% [38] • Ţigani - 1,3% • Sârbi - 0,3% • Slovaci - 0,2% • Bulgari - 0,15% • Alţii - 0,85% • Conform ultimului comunicat al Institutului Naţional de Statistică, oraşul avea la data de 1 ianuarie2009 o populaţie de 166.003 locuitori.[6]

7. Economie • Pe parcursul secolelor XIX şi XX, Aradul s-a afirmat ca unul dintre cele mai importante centre economice din regiune. În acest sens semnificativă este evaluarea făcută în anul 1937, potrivit căreia, raportat la activitatea celor 4001 societăţi comerciale, oraşul a fost considerat drept cel mai puternic centru economic din Transilvania şi al patrulea din România. • În atingerea acestui statut au conlucrat factori precum poziţia geografică a oraşului, la intersecţia unor drumuri comerciale de maximă importanţă, şi diversitatea etnică şi religioasă a locuitotilor săi. Aceiaşi factori fac din Arad astăzi, unul dintre cele mai prospere oraşe din România postrevoluţionară. • Principalele ramuri industriale sunt construcţia şi reparaţia materialului rulant (Astra Vagoane Arad, Astra Vagoane Călători ), industria constructoare de maşini (Alcoa Fujikura, Leoni Wiring Systems, Maschio-Gaspardo, Takata Petri), producţia de aparatură şi instrumente de masură verificare şi control (Contor Group ), industria confecţiilor, industria produselor alimentare, industria de prelucrare a lemnului. • În Arad îşi are sediul central şi social Intesa Sanpaolo Bank România, cunoscută anterior sub numele West Bank Arad. O altă instituţie de credit care îşi are începuturile în Arad este Banca Comercială Feroviară, a treia instituţie de credit cu capital românesc.

8. Fosta fabrică de bere din cartierul Aradu Nou • Fosta fabrică de bere din Aradul Nou este cea mai veche clădire industrială a oraşului. A fost ridicată în 1782 de către familia contelui Zselánszky pentru fabrică de bere. Marea majoritate a instalaţiilor au fost aduse în 1827 din Germania, finnd cele mai moderne ale epocii respective. Faţada de stil baroc a clădirii a fost acoperită cu cărămizi de ornament, păstrând până azi forma iniţială şi acoperişul.

9. Monumente de arhitectură • Cetatea Aradului este una din fortificaţiile din Transilvania construite în stil Vauban, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fază târzie a sistemului de fortificaţii stelate din Europa • Palatul Administrativ, construit între anii 1872-1874 în stil renascentist • Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”, construit în stil neoclasic după planurile arhitectului Anton Czigler, a fost inaugurat la data de 21 septembrie 1874. Iniţial clădirea avea o funcţionalitate complexă, în incinta ei regăsindu-se două restaurante pe latura nordică, alte spaţii comerciale şi locuinţe. Pe latura estică se poate vedea un blazon al Aradului, oraş regesc. • Palatul Neuman, construit în anul 1891 în stil eclectic • Palatul de Justiţie, construit în anul 1892 în stil eclectic • Palatul Cenad, construit în anul 1894 într-o combinaţie de stiluri eclectic şi neoclasic] • Palatul Băncii Naţionale, construit în anul 1906 în stil neoclasic • Palatul Bohuş construit în anul 1910 în stil Wiener Secession, este prima clădire din Arad în care s-a folosit la planşee • betonul armat. Casa liftului bogat ornamentată cu elemente din fier forjat, reprezintă un unicat în Arad. • Palatul Szantay, construit în anul1911 în stil Secession • Palatul Cultural, construit în anul 1913, este o operă arhitecturală cuprinzând elemente de neoclasic, gotic, renascentism şi • corintic

10. Geografie şi climă • Aradul este situat în extremitatea vestică a României, în Câmpia înaltă a Aradului, la 30 de km de Munţii Zarand, parte a Carpaţilor Occidentali. Traversat de la est la vest de râul Mureş, cuprinde în perimetrul său, în zona Pădurice, un lac natural. • Câmpia Aradului este situată între Munţii Zarandului şi albiile Ierului şi Muresului Mort, în continuarea Câmpiei Crişurilor la sud de linia localitaţilor Pancota, Caporal Alexa, Olari, Simand şi Sânmartin pană în valea Mureşului între Paulis şi Pecica. Spre rama muntoasă are altitudini de aproape 120 m, iar în vest puţin peste 100 m. La poalele Munţilor Zarandului se distinge o fâşie de câmpie piemontană care nu ajunge pană la Mureş şi care trece treptat într-o fâşie ceva mai joasă (puţin peste 100 m) cu caractere de câmpie de divagare vizibilă la Curtici. Ca urmare a extinderii conului de dejectie al Muresului, Câmpia Aradului este formată din pietrişuri, nisipuri şi argile. La est de Arad apar loessuri şi depozite loessoide, iar în împrejurimile localitaţii Curtici, nisipuri eoliene cu relief de dune fixate. În cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii şi meandre părăsite, grinduri, lacovişti şi sărături. (Geografia României Vol. IV, Ed. Academiei Române, 1992)