Download
1 / 11
280 likes | 896 Views
Carbonul. Prof. Velniceru Cristina Scoala G.E.Palade Buz ău. Carbon. Carbonul este elementul chimic din tabelul periodic care are simbolul C şi numărul atomic Z= 6. Numele său vine din franţuzescul charbone , care, la rândul său, vine din latinescul carbo , însemnând cărbune.
E N D
Carbonul. Prof. Velniceru Cristina Scoala G.E.Palade Buzău
Carbon • Carbonul este elementul chimic din tabelul periodic care are simbolul C şi numărul atomicZ=6. • Numele său vine din franţuzesculcharbone, care, la rândul său, vine din latinesculcarbo, însemnând cărbune.
Carbonul este un element remarcabil din mai multe motive. Printre formele sale diferite se numără una dintre cele mai moi (grafit) şi una dintre cele mai dure (diamant) dintre substanţele cunoscute. Mai mult, are o capacitate deosebită de a forma legături chimice cu alţi atomi mici, incluzând atomii de carbon, iar mărimea sa îl face capabil de a forma legături multiple. Datorită acestor proprietăţi, carbonul poate forma aproape zece milioane de compuşi chimici diferiţi. Compuşii de carbon reprezintă baza vieţii pe Pământ şi ciclul carbon-azot produce o parte din energia radiată de Soare şi de alte stele. În plus, carbonul are cele mai înalte puncte de topire/sublimare dintre toate elementele
Carbonul a fost descoperit în preistorie şi era cunoscut anticilor, care îl preparau prin arderea materialului organic în spaţii fără mult oxigen (creând cărbune). Diamantele au fost întotdeauna considerate rare şi frumoase Unul dintre ultimii alotropi ai carbonului, fulerenul, a fost descoperit ca produs secundar în experimente din anii 1980. Istorie şi etimologie
Precauţii • Carbonul este în general sigur. • Inhalarea de funingine în cantităţi mari poate fi periculoasă. • Carbonul poate lua foc la temperaturi înalte şi poate arde puternic (ca în accidentul nuclear din Windscale, Marea Britanie, pe 10 octombrie1957). • Există numeroşi compuşi chimici pe bază de carbon; unii sunt letali (cianurile, CN-), iar alţii sunt esenţiali vieţii (glucoză).
Diamant • Structura cristalină cubică (fcc) a diamantului. Fiecare atom de carbon are o legătură uniformă covalentă stabilă cu ceilalţi patru atomi de carbon învecinaţi.
Diamantul este un mineral nativ şi în acelaşi timp o piatră preţioasă. • Din punct de vedere chimic este una din formele de existenţă ale carbonului pur, celelalte fiind carbonul amorf, grafitul şi fulerenele. • Diamantul cristalizează în sistemul cubic şi poate atinge duritatea maximă (10) pe scara Mohs, duritatea variind însă în funcţie de gradul de puritate a cristalului. • Din cauza durităţii ridicate, cristalele de diamant pot fi şlefuite numai cu pulbere de diamant şi din fulerită.
Grafit • Grafitul este un mineral răspândit în natură face parte din categoria nemetalelor fiind după diamant un element stabil datorită structurii simetrice de C60 cu o compoziţie chimică de Carbon pur cristalizând hexagonal, rar romboedric sau fiind sub formă amorfă. • Grafitul are în structură cristale opace de culoare neagră, hexagonale, formă tabulară, solzoasă, sau bare. • Luciul fiind metalic la formele cristaline şi mat la agregatele amorfe. • Duritatea pe scara Mohs este între 1 - 2, densitatea 2,1 - 2,3 având o urmă neagră cenuşie.
Cărbunele este o rocă sedimentară de culoare brun - neagră cu proprietăţi combustibile formată prin (carbonizare) îmbogăţirea în carbon (în condiţiile lipsei oxigenului) a resturilor unor plante din epocile geologice. Procesul de incarbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de ani în urmă, prin două procese mai importante: faza biochimică produsă de bacterii şi ciuperci care transformă celuloza şi lignina din plante; faza geochimică, faza propriu zisă de incarbonizare, care se produce la temperaturi şi presiuni ridicate formându-se într-un timp îndelungat huila şi antracitul. Acest proces are ca rezultat o îmbogăţire de peste 50 % din volum în carbon Cărbune
Bibliografie: *http://ro.wikipedia.org/wiki/Grafit *http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbune *http://ro.wikipedia.org/wiki/Carbon
