C iupercile

1. Ciupercile realizat de BRINDUSAN MIRELCEPA IV- 2009 Coordonator:prof.dr.ing. Anca Mihaly Cozmuta

2. ciupercile: suntun produs agroalimentar foarte apreciat in toate anotimpurile, mai ales iarna cand legumele se gasesc in cantitati reduse in Europa. Datorita usurintei de cultivare ciupercile pot constitui baza unei afaceri de succes pentru oricine. Ciupercile au fost pentru prima data mentionate in literatura de catre Hipocrate care scria in 400 A.C. despre valoare medicinala a ciupercilor

3. IMPORTANTA • Pe linga valoarea lor alimentara, ciupercile constituie si o cultura rentabila, care asigura o productie ridicata, ce se obtine pe unitate de suprafata folosita, spatii special amenajate in acest scop (se foloseste teren agricol ci, cu preponderenta, spatii dezafectate) • Randamentul exprimat in kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru patrat, in cazul speciei Agaricus bisporus este, in functie de sistemul de cultura si de conditiile de microclimat asigurate, intre 15 si 30 de kilograme. Daca intr-un an se realizeaza doua sau patru-cinci cicluri de cultura, reiese un randament de 30-80 kg/mp/ an. • Un ciclu de cultura la ciuperci dureaza, in functie de specie, intre 70-100 de zile, aceasta facand ca amortizarea investitiei sa se faca intr-un timp scurt, fiind cea mai activa din cadrul sectorului vegetal

4. Speciile cultivate In tara noastra se pot cutiva, cu rezultate bune, urmatoarele specii de ciuperci: • - Ciuperca de balegar alba, crem sau bruna (Agaricus bisporus) • - Ciuperca alba termofila (iubitoare de cultura) (Agaricus edulis) • - Buretele vanat sau pastravul de fag (Pleurotus ostreatus ) • - Buretele rosiatic (Pleurotus florida) • - Buretele brun (Pleurotus sajor-caju ) • - Buretele cornet (Pleurotus cornucopiae) • - Buretele ciuciulete (Coprinus comatus ) • - Ciuperca de paie (Stropharia-rugoso-annullata ) Aceste ultime doua specii se cultiva si pe suprafete mai restranse.

5. In ce perioada a anului se pot cultiva ciupercile? Ciupercile se pot cultiva in tot timpul anului, dar pentru a hotari, in mod concret, o perioada anume, trebuie sa tinem seama de urmatoarele conditii: • - zona geografica in care se realizeaza cultura; • - specia de ciuperci cultivate; • - gradul de dotare a spatiului de cultura.

6. Agaricus bisporus

7. In tara noastra, pentru cultura ciupercii Agaricus bisporus (ciuperca de balegar sau champinion) se aplica trei tehnologii de cultura: clasica sau in sistem gospodaresc, semiintensiva si intensiva (in sistem industrial). • Indiferent de tehnologia de cultura aplicata, este nevoie de un spatiu special construit sau deja existent, caruia i se aplica unele amenajari, la indemâna cultivatorului. • Pregatirea compostului reprezinta o veriga tehnologica importanta pentru reusita culturii ciupercilor. • Pentru a obtine un compost de buna calitate, materiile prime si auxiliare folosite trebuie sa indeplineasca anumite conditii.

8. Materiale prime • - paie de grâu, orz, orez - sa nu fie putrede sau mucegaite; • - gunoiul de cal cu asternut de paie - fermentat proaspat, de maximum o luna, fara alte reziduuri; • - gunoiul de pasari pe suport solid (paie, rumegus sau talas de esente foioase, coji de floarea-soarelui) • - fara reziduuri animaliere, cioburi, deseuri petroliere etc.; • - gunoi de porc - sa fie uscat.

9. Materiale auxiliare • In functie de reteta de compost utilizata, se adauga urmatoarele materii auxiliare: • - ipsos (utilizat in constructii); • - ingrasaminte chimice (superfosfat, sulfat de amoniu sau uree tehnica) • - malt (de la fabricile de bere); • - sulfat de cupru (piatra vânata).

10. Retete de compost • Reteta de compost nr. 1 clasica. -pentru o tona de compost sunt necesare: 500 kg gunoi de cal, pe suport de paie (din care paie 70-75% si dejectii 25-30%), ipsos 25 kg, superfosfat 6-7 kg, sulfat de amoniu 7-8 kg. • Reteta nr. 2 (compost mixt) -pentru o tona de compost: gunoi de porc, uscat - 250 kg, gunoi de pasari, uscat - 100 kg, paie de grâu - 150 kg, uree tehnica - 2 kg, ipsos - 24 kg. • Reteta nr 3. (compost sintetic) -pentru o tona de compost: paie 350 kg, gunoi de pasari 150 kg, malt 10 kg, uree tehnica 1 kg, ipsos 15 kg.

11. Fazele pregatirii composului

12. Compostarea anaeroba: Prima faza, preinmuierea (udarea) are loc in lipsa aerului.Gunoiul de cal se asaza pe o suprafata betonata, tasat, in straturi succesive de câte 40 cm grosime, care se uda cu furtunul, se taseaza puternic, repetându-se operatia pâna se asaza intreaga cantitate. Dimensiunile platformei de gunoi la preinmuiere sunt orientative: latime 1,8-2 m, inaltime tasat 1,8-2 m si lungimea in functie de cantitate.Se uda si se taseaza 5 zile la rând, având grija sa nu se spele gunoiul. Apa ce se scurge, se recomanda a fi colectata intr-un bazin si apoi recirculata (folosita din nou la udat).

13. Omogenizarea (amestecarea). Gunoiul se amesteca cu furca si apoi se asaza intr-o noua platforma, cu aceleasi dimensiuni. Lucrarea se executa in cea de-a 6-a zi de la inceputul preinmuierii.Se taseaza din nou si se uda cu mustul de gunoi colectat sau cu apa. La asezare se imprastie 3 kg de uree tehnica la o tona de compost si ipsos in cantitatea mentionata mai jos.Se lasa astfel compostul la incalzit inca 4 zile, completând umiditatea daca este nevoie (total 10 zile).

14. Compostarea aeroba (cu aer). Consta in 4-5 intoarceri ale compostului, la interval de 2-3 zile. In acest timp nu se mai uda si nu se mai taseaza.Intoarcerea se face manual, cu furca, compostul se vântura, se afâneaza si se asaza intr-o noua platforma cu dimensiuni ceva mai reduse: latimea si inaltimea de la 2 la 1,8-1,5 m.Amendamentele si ingrasamintele chimice se imprastie uniform pe stratul de compost la primele 3 intoarceri. In cazul mentionat, la 3 tone compost se vor utiliza: ipsos 3x25 kg; superfosfat 3x6 kg si sulfat de amoniu 3x8 kg.Astfel, la asezare se adauga 19 kg ipsos iar la fiecare intoarcere câte 19 kg ipsos, 6 kg superfosfat si 8 kg sulfat de amoniu.La intoarcerile 4 si 5 nu se mai adauga nimic (total zile intoarceri - 15).

15. Pasteurizarea naturala. In cea de-a 26-a zi de la inceputul pregatirii, se acopera platforma cu o folie din polietilena, nu inainte insa de a-i introduce niste burlane cu rol de aerisire, amplasate la 1 m intre ele si prevazute de- a lungul lor cu orificii - deschideri cu diametrul de 15-20 cm (asemanatoare celor amplasate la silozul pentru pastrarea cartofilor). Se mentine compostul astfel 48 de ore, dupa care se desface, se lasa sa se raceasca si se introduce in ciupercarie pentru insamântat.

16. Aprecierea calitatii compostului se face dupa anumite criterii - umiditatea (65-67%) se apreciaza practic prin strângerea puternica a compostului in mâna. Daca umiditatea este optima, mâna ramâne usor umeda, dar nu curge mustul printre degete.Daca se constata ca aceasta contine apa in exces, se mai executa un intors si i se mai adauga ipsos 2-3 kg/tona. - culoarea trebuie sa fie cafeniu-inchis; - consistenta sa fie elastica, strâns in mâna compostul sa nu devina bulgare, iar prin desfacerea pumnului sa revina la forma initiala; de asemenea, paiele trebuie sa se rupa usor, mirosul sa fie placut, de fermentare, fara amoniac; daca se constata prezenta acestui gaz, se mai face o vânturare; - reactia sa fie usor alcalina, cu un pH intre 7,2-7,6, reactia acida fiind nefavorabila culturii ciupercilor.

17. Morfologia ciupercii Agaricus bisporus Corpul ciupercii este format din doua parti : carpofor, in partea aeriana si hife miceliene, cu reflexe metalice alb-cenusii, Partea aeriana a corpului vegetativ, respectiv carpoforul, este alcatuit din doua parti anatomice : palarie si picior. In alcatuirea palariei se disting, de la exterior spre interior: • - cuticula sau membrana, care poate fi de culoare alba, crem, bruna, cu suprafata neteda fibros scamoasa sau solzoasa • - pulpa sau carnea, de culoare alba, compacta sau laxa • - stratul himenial ce cuprinde lamelele basidiale ale ciupercii pe care se vor forma sporii • - camera subhimeniala, ce reprezinta spatiul dintre lamelele basidiale si velum • - velumul, o prelungire a cuticulei, care uneste marginea palariei cu piciorul. La deschiderea palariei, velumul se rupe si ramane sub forma unui inel in partea superioara a piciorului. Velumul prezinta un interes deosebit pentru cultivator deoarece starea lui indica momentul recoltarii. Valoarea comerciala a ciupercilor este cea mai ridicata cand velumul se prezinta intreg.

18. Fazele fenologice la ciuperca • - mugurii sau primordiile de fructificare, care se formeaza in interiorul stratului de amestec de acoperire, dupa un interval de 10-12 zile de la acoperire. Aparitia mugurilor de fructificare in toata grosimea amestecului de acoperire indica cultivatorului ca zona fructiofera este formata si in consecinta se vor reduce stropirile, intrucat trebuie sa apara urmatoarea faza fenologica a ciupercii de cultura • - butonii de fructificare, cu diametrul de 10 mm, apar la suprafata straturilor, dupa 16-18 zile de la acoperire • - ciuperca individualizata, cand se disting palaria si piciorul, apare dupa 3 saptamani de la acoperire • - aparitia velumului reprezinta faza care indica maturitatea comerciala si marcheaza inceputul recoltarii • - ruperea velumului indica deja scaderea valorii comerciale si se produce dupa 1-2 zile de la faza precedenta • - palaria jumatate desfacuta influenteaza negativ aspectul comercial, ciupercile fiind de acum valorificate la calitatea inferioara • - palaria trei sferturi desfacuta • - palaria total desfacuta • - palaria recurbata reprezinta ultima faza in care maturitatea fiziologica a ciupercii se delimiteaza, ciuperca isi disemineaza sporii, iar valoarea comerciala este anulata total

19. Valoare alimentara si medicinala Ciupercile pot fii consumate ca aliment dietetic, deoarece nu contin amidon iar grasimile sunt in cantitati reduse doar sub forma combinata (fosfatidele, lectinele, ergosterine). Valoarea nutritiva este de 250-400kcal/100g substanta uscata. Valoarea nutritiva a ciupercilor cultivate este datorata zaharurilor, precum si altor glucide usor asimilabile, ale caror caracteristici principale constau in faptul ca jumatate din ele sunt formate din glicogen, asemanator cu cel din proteina animala. De asemenea contin o serie de vitamine, dintre care cele mai importante sunt vitamina D si vitaminele din complexul B.

20. Valoarea terapeutica a ciupercilor Datorita faptului ca ciupercile inferioare au facut posibila producerea penicilinelor, streptomicinelor etc., intr-un cuvint, a antibioticilor, care au salvat milioane de vieti umane si animale,cercetorii sunt preocupati si acum de studiul ciupercilor superioare (macromicete). Traditional, ciupercilor li s-au acordat virtuti terapeutice antitumorale si imunologice care au inceput sa fie testate in mod stiintific. Astfel, s-a observat ca, datorita continutului lor ridicat in anumite polizaharite, au proprietati imunostimulente. Prin prezenta chitinei in peretii celulari, ciupercile produc un efect filmogen, utilizat in industria cosmetica. In trecut s-au studiat trufele, galbiori, ghebele, iutarii, nicoretii, rascovii s.a. Astfel, din Lactarius deliciosus (rascovi) si Clytocybe gigantea s-a izolat o substanta care s-a dovedit eficace impotriva bacilului tuberculozei; din Calocybe georgii (nicorete) si din Polyporus betulinus s-au izolat substante antibiotice, iar din Marasmius rameales-o substanta activa contra germenilor tifosului.

21. Popularitatea ciupercii parfumate –Lentinus edodes, este data de calitatile gastronomice, dar si de vitutile medicinale si anticolesterolice. Din aceasta ciuperca s-a extras polizaharidul lentinina, capabil sa produca o regresie a tumorilor canceroase benigne. Efectul clinic benefic al lentininei poate fi asociat cu operatii chirurgicale si terapia prin radiatii, sau cu alte imunostimulente,cind relatia gazda-tumoare permite un astfel de tratament. • Din ciupercile Clitopilus prunulus s-a izolat, de asemenea, o substanta care inhiba dezvoltarea tumorilor canceroase; buretele de iasca prezinta calitati hemostatice; Marasmius oreades se recomanda pentru diabetici, iar Tricholoma sp. prezinta virtuti sudorifice, laxative, recomandate in cura de slabire. • Cu circa 30 de ani in urma, dintr-o ciuperca japoneza (ciuperca de Honga), s-a produs un ceai care, supus analizelor, s-a dovedit ca contine 17 acizi aminici, cu efecte benefice asupra organismului uman. • Ciupercile de cultura, champinion, datorita continutului bogat in substante minerale, au rol de mineralizare a organismului, fiind recomandate in stari de oboseala si anemii. Tot acestor ciuperci li se atribuie si insusiri antibiotice.

22. Boli si daunatori • Prin specificul lor, culturile de ciuperci ofera conditii optime de dezvoltare pentru multe microorganisme ca virusuri, bacterii, ciuperci saprofite si parazite, care pot infesta substratul sau ataca direct basidiofructul. De asemeneatemperatura de 16-24 °C, umiditatea relativa de 80-90%, existenta unor materii organice in descompunere, creeaza conditii pentru dezvoltarea a numerosi daunatori : nematozi, insecte, acarieni, etc..

23. Boli produse de virusuri Boala "La France" Aceasta boala se manifesta prin brunificarea tesutului ciupercilor si alungirea puternica a piciorului, in raport cu diametrul palariei. In unele cazuri, ciuperca poate prezenta o talie foarte mica. Acest virus, asemanator cu cel care produce mozaicul lucernei, pe langa anomaliile descries la basidiofruct, favorizeaza si pieirea miceliului din substrat fenomen evidentiat printr-o stagnare premature a recoltei. Boala poate fi prevenita prin pasteurizarea naturala a substratului, la 55 °C.

24. Boli produse de bacterii Bacteriile apartinand speciilor Pseudomonas fluorescens si Pseudomonas talassi ataca in special suprafata cuticulei palariei, provocand boala petelor de bronz, caracterizata prin pete de culoare galbuie, care ulterior devin brune.Prevenirea se face prin evitarea stropirii straturilor cu o zi inainte de recoltare, pentru a nu se crea conditii de dezvoltare a bacteriilor in picaturile de apa care stagneaza la suprafata palariei ciupercilor. Acest fenomen apare mai ales daca ventilatia se face direct, si stropirea se face cu pompe cu duze grosiere.

25. saprofite Boli produse de ciuperci concurent saprofite Aceste boli, cunoscute si sub numele de mucegaiuri de imburuienare sau ciuperci soncurente, infesteaza substratul de cultura, il secatuiesc si nu mai permit ca miceliul ciupercii de cultura sa se impanzeasca. In culturile de ciuperci mai frecvente sunt urmatoarele: • 1. Boala de gips - Monilia fimicola, se manifesta prin aparitia pe straturi a unor pete circulare de culoare albicioasa, cu un aspect prafos, de unde si denumirea de boala de gips. Boala produce o streiltate fiziologica a miceliului, ceea ce afecteaza recolta. • 2. Boala de gips bruna - Papulaspora byssina, se manifesta prin aparitia de pete circulare, cu aspect pufos, care ulterior devin brune cu aspect prafos. Conditiile de aparitie si masurile de prevenire sunt similare cu cele de la boala de gips. • 3. Mucegaiul cenusiu - Chaetomium olivaceum reprezinta un concurent foarte important petru miceliul ciupercii de cultura, datorita faptului ca poate produce stagnarea completa a cresterii acestuia, si pieirea lui in totalitate. Se caracterizeaza printr-o culoare albicioasa cenusie si o crestere abundenta aeriana.

26. 4. Mucegaiul galben - Mycelliophora lutea apare in spatial dintre substrat si amestecul de acoperire sub forma de miceliu paslos-albicios, care ulterior capata culoarea galbui-bruna. • 5. Mucegaiul in forma de creier (boala trufelor) - Pseudobalsamia microspora. Boala este foarte periculoasa deoarece rezista la toate fungicidele cunoscute, in afara de sulfatul de cupru, fiind distrusa numai la 82 °C. Pentru prima data in tara noastra a fost semnalata in 1963. Ea se manifesta prin aparitia la suprafata straturilor, la intervalle de 30-35 zile de la insamantare, a unui mucegai alb-argintiu, cu aspect bumbacos, care formeaza din loc in loc niste umflaturi caracteristice. • 6. Ciupercile cerneala - sunt produse de diferite specii ale genului Coprinus. Pe straturi, de regula la cateva zile de la asezare, apar ciuperci firave, cu palaria subtire, care in 1-2 zile ajung la maturitate, isi disemineaza sporii si putrezesc, continuandu-si diseminarea. Prevenirea se face prin evitarea unei compostari prea scurte sau folosirea unui substrat de cultura afectat de inghet. • 7. Ciupercile cupa - produse de Peziza veziculoza, care poate ataca atat substratul de cultura cat si lemnul lazilor sau stelajelor, formand fructificatii asemanatoare unor cupe mici de culoare albicios-galbuie. Aparitia acestor ciuperci indica o capacitate redusa de fructificare a miceliului ciupercii de cultura.

27. Boli produse de ciuperci parazite Cele mai frecvente sunt putregaiul moale, putregaiul uscat, mucegaiul cenusiu al lemnelor si boala panzei de paianjen: • 1. Putregaiul moale - produs de Mycogone perniciosa, se manifesta atat pe ciuperci in curs de formare, provocand putrezirea si deformarea butonilor cat si pe ciuperci ajunse la maturitate, provocand hipertrofii ale stratului himenal. Caracteristic este mirosul cu totul neplacut pe care il raspandesc ciupercile afectate. • 2. Putregaiul uscat - produs de Verzicillium constantini, se manifesta, de asemenea, pe ciuperci in primele faze, acestea deformandu-se si devenind cauciucate. Caracteristic este formarea unei bilobari a palariei, exfolierea si craparea piciorului. • 3. Mucegaiul cenusiu al lamelelor - produs de Cephalosporium lamaelecola se manifesta prin umflarea si ingrosarea lamelelor basidiale. Aceasta boala este favorizata de sensibilitatea unor tulpini de miceliu. Tulpinile de culoare bruna sunt mai sensibile decat cele de culoare alba si crem. • 4. Boala panzei de paianjen este produsa de Dactylium dendroides si se manifesta in special in cultura executata in sistemul clasic, in incinte cu ventilatie redusa. Pe suprafata straturilor se formeaza un miceliu ca o tesatura fina matasoasa lucioasa care acopera butonii. Corpurile de fructificare ale ciupercii de cultura devin rigide si putrezesc.

28. Daunatorii ciupercilor Cei mai frecventi daunatori ai culturilor clasice de ciuperci de strat sunt: • 1. Tantarii ciupercilor (musculitele ciupercilor) - Sciaridae, cu tipul caracteristic Sciara fenestralis. Produc pagube insemnate prin larve, care timp de 2-3 saptamani distrug miceliul sau sapa galerii in piciorul ciupercii pana la palarie. • 2. Mustele Cecid, cu tipul caracteristi Mycophila fungicola, denumite si mustele ciupercilor, sunt foarte daunatoare, deoarece pe langa ciclul normal de generatie sexuata, prezinta si o generatie asexuata, fapt care favorizeaza infestarea rapida a substratului din ciupercarie. Larvele se hranesc cu miceliu si sapa galerii atat in picior cat si in palarie. • 3. Puricii ciupercilor - Collembole - sunt reprezentati prin Hypogastrura armata. Atacul acestor daunatori poate fi atat de mare incat prin aglomerari sa formeze pete asemanatoare prafului de ciment. • 4. Acarienii (capusile ciupercilor) sunt reprezentati de Tiroglyphus pentru capusile rosii si Linopodes pentru capusile albe. Atacul produs de acarieni se manifesta in special pe mugurii si butonii de fructificare, pe care ii distrug. • 5. Nematozii (viermii substratului), unii din cei mai periculosi daunatori, sunt frecventi in culturile clasice si accidentali in culturile intensive,care distrug hifele miceliene provocand moartea miceliului.

29. VA MULTUMESC !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!