CELULA

1. Lic.Teoretic Traian CELULA

2. Celula • Celula este unitatea de bază structuralăşi funcţionalăa tuturor organismelor vii.A fost descoperităîn 1665 de Robert Hooke,descoperire confirmatăîn anul 1671de Grewsi şi în 1672-1675 de Malpighi. • Puţine celule,cum ar fi oul de găină sau oul de broască , sunt suficient de mari pentru a fi văzute cu ochiul liber, majoritatea celulelor sunt invizibile pt vederea umană.Din acest motiv studierea celulei nu a fost posibilă până la inventarea microscopului la jumătatea secolului XVII.Studiile de microscopie electronicăşi biochimie au dat posibilitatea să se cunoască ultrastructura, compoziţia chimicăşi organizarea moleculară a diferiţilor constituienţi celulari , a particularităţilor biologice şi genetice ale celulelor.

5. Comparaţie: celula animală-celula vegetală

7. Componentele celulei 1. Membrana celulară • Determină forma celulei şi are funcţie protectoare. A fost semnalată pentru prima oara de Robert Hooke(1665), dar a fost definit de Moldenhauer în 1812. • Membrana celularăeste o structură celulară, a cărei rol este de a delimita spaţiul celular şi de a-l proteja . • Membrana celulară reprezintă un dublu strat lipidic, în care sunt înglobate proteine. • Rol - transportul de substanţe; • asigurarea homeostazei (proprietateaunui organism de a menține, în limite foarte apropiate, constantele mediului său intern.) • protejarea spaţiului celular; • conferirea unei forme celulei; • locomoţia; • echilibru osmotic; (osmoză) • semipermeabilitate selectivă (vezi mai jos); • partcipă în cadrul proceselor metabolice.

8. Citoplasma -Are consistenţă coloidală (albuş de ou nefiert). -Compoziţia este variabilă alcătuită din: -apă -substanţe organice -săruri minerale -Conţine organite celulare:

9. Organitele celulare În citoplsmă, se găsescorganitele celulare: • Comune tuturor celulelor cum sunt: reticulul endoplasmatic (R.E.),ribozomii (sau granulele lui Palade), mitocondriile,aparatul Golgi (sau dictiozomii), lizozomii • specifice anumitor celule-cum sunt:  • centrozomul (saucentrul celular), • neurofibrilele, corpusculii Nissl (din celula nervoasă), • miofibrilele (din celula musculară), • cilii şiflagelii;

10. Reticulul endoplasmatic • Reprezintă un sistem de canalicule dispuse în jurul nucleului, care pătrund şi în nucleu • Rol în transportul substanţelor

11. Mitocondriile • Au o membrană dublă, netedă la exterior şi pliată la interior. Pe pliuri se găsesc subunităţi cu rol în stocarea energiei celulare sub formă de ATP • Rol în producerea energiei celulare

12. Ribozomii (granulele lui Palade) • Sunt formaţiuni sferice care se află fie liber în citoplasmă, fie ataşate de canaliculele RE. • Rol în sinteza proteinelor

13. Aparatul Golgi (dictiozomii) • Reprezintă un sistem de discuri suprapuse, la capetele cărora se desprind vezicule de secreţie • Rol în elaborarea produşilor de secreţie

14. Lizozomii • Sunt formatiuni sferice care contin vezicule cu enzime digestive • Au rol in distrugerea organitelor celulare imbatrinite, a substantelor straine celulei prin fagocitoza • Au rol in distrugerea celulelor imbatrinite prin autoliza (lizozomii se distrug si pun in libertate enzimele digestive care digera intreaga celula). Locul celulelor imbatranite si distruse va fi luat de alte celule rezultate in urma procesului de diviziune celulara.

15. Nucleul • A fost descoperit de R. Brown in anul 1883 in celulele orhideelor. La unele bacterii si alge albastre nu s-a evidentiat un nucleu morfologic. Organismele care nu au nucleu distinct au fost numite procariote, iar cele cu nucleu distinct, eucariote. • Forma si marimea nucleului este variata de lumea vegetala, depinzand de tipul de celule. • Este delimitat de o membrană nucleară prevăzută cu pori • - conţine informaţia genetică: ADN-acid dezoxiribonucleic şi ARN-acid ribonucleic • - are rol în diviziunea celulară

16. Clasificarea celulelor • 1. După tipul nucleului • A. Procariote • - nu au nucleu bine individualizat deoarece nu au membrană nucleară • - materialul genetic este împrăştiat prin citoplasmă • B. Eucariote • - au nucleu bine individualizat • - au membrană nucleară • - materialul genetic este concentrat în interiorul nucleului

17. Clasificarea celulelor • 2. După formă • - rotunde ex: leucocite (globule albe) • - ovale ex: condrocite (celulele ţ. conjunctiv) • - fusiforme ex: celula musculară • - globulare ex: celulele ţ. adipos • - stelată ex: osteocite (celulele ţ. osos) • - poliedrice ex: celulele ţ. epitelial • - discoidale ex: hematii (globulele roşii) • - cu prelungiri ex: neuronul

18. Clasificarea celulelor • 3. În funcţie de prezenţa nucleului • A. nucleate • uninucleate – majoritatea celulelor • Polinucleate (plurinucleate)- celula musculară striată de tip scheletic, binucleată (celula hepatică, hepatocite) • B. anucleate (fără nucleu) ex: hematia adultă

19. Ţesuturile

20. Cuprins: 1.Tesuturi a.Definitie b.Clasificare -Tesutul epitelial -Tesutul conjunctiv -Tesutul muscular -Tesutul nervos

21. Ţesutul este o grupare de celule diferenţiate,care au aceeaşi formă, structurăşi îndeplinesc aceeaşi funcţie.Au luat naştere ca urmare a multiplicării şi diferenţierii celulelor din foiţele embrionare, (celula ou→ţesuturi embrionare→ţesuturi definitive). • Definitie În alcătuirea organelor participă unul sau mai multe tipuri de ţesut.Ele constituie atât parenchimul,partea funcţională,cât şi stroma,care asigură funcţionarea parenchimului prin vascularizaţie,inervaţie şi sprijin.

22. În multe ţesuturi,pe lângă celulele caracteristice,se găsesc şi alte elemente:nervi, vase de sânge,vase limfatice. • Pe parcursul dezvoltării ontogenetice(embrionare), se desfăşoară o evoluţie cantitativă,materializată prin creşterea numărului de celule, şi o evoluţie calitativă numităhistogeneză. • Histogeneza este procesul de diferenţiere şi specializare a celulelor, urmat de apariţia celor patru tipuri fundamentale de ţesuturi: • conjunctiv • epitelial • muscular • nervos

23. Ţesutul epitelial • Ţesutul epitelial este constituit din unul sau mai multe straturi de celule legate între ele (lipsesc spaţiile intercelulare). Epiteliile nu sunt vascularizate.Nutriţia lor se face din ţesutul conjunctiv,care le însoţeşte întotdeauna,prin intermediul membranei bazale care le desparte. • Epiteliile de acoperire : • - formează epiderma la contactul cu mediul extern(fig.1),- căptuşesc cavităţile care comunică cu exteriorul (tub digestiv(fig2),căi aeriene(fig.3),genitale şi urinare), • căptuşesc cavităţile închise (inima,vase sangvine şi limfatice,pericard,pleură, peritoneu), • Epiteliile glandulare : • formează parenchimul glandelor • Epiteliile senzoriale : • formeaza receptorii analizatorilor.

24. Fig.2 Fig.1 Fig.3

25. EPITELII GLANDULARE • Intrăîn alcătuirea glandelor: • - exocrine (produsul de secreţie se varsă la exteriorul corpului sau în cavităţi) ex: glande salivare, glande sudoripare, glande sebacee (fig. 5,5,4) • - endocrine (produsul de secreţie, hormonul, se varsăîn sânge) ex: hipofiza, epifiza, timusul, tiroida, paratiroidele, suprarenalele • - mixte (au şi funcţie exocrinăşi endocrină) ex: pancreas, testicul, ovar

26. Fig.4 Fig.5 Fig.6

27. Epiteliile senzoriale sunt constituite din celule receptoare(celule epiteliale senzoriale sau neuroni senzitivi) şi celule de susţinere.Epiteliile senzoriale intrăîn strnctura segmentelor periferice ale analizatorilor olfactiv,vizual,gustativ,auditiv şi vestibular.(fig.7,8) Fig.7 Fig.8

28. ŢESUTUL CONJUNCTIV Ţesutul conjunctiv este alcătuit din celule conjunctive, fibre conjunctive şi substanţă fundamentală.După consistenţa substanţei fundamentale se deosebesc trei tipuri de ţesuturi conjunctive:moi,semidure şi dure. • Rolul ţesutului conjunctiv • Ţesuturile conjunctive sunt importante deoarece: • Leagă diferitele ţesuturi şi organe,asigurând unitatea organismului; • Au rol trofic datorită rezervelor de grăsimi din celulele adipoase,dar şi datorită participării la metabolismul diferitelor substanţe, datorită faptului că sunt vascularizate, sângele este un ţesut conjunctiv. • Asigură rezistenţa sistemului locomotor; • Protejează diferite organe(rinichi,muşchi,creier); • Au rol de apărare(prin fagocitoză),distrugând atât microbii,cât şi celulele moarte din ţesuturile în care se găsesc; • Au rol în regenerarea elementelor figurate ale sângelui

29. Ţesutul conjunctiv moale: • Lax- însoţeşte alte ţesuturi • Reticulat- măduva hematogenă • Elastic- tunica medie a vaselor de sânge • Fibros- tendoane, capsulele organelor • Adipos- din hipodermă

30. 1.Ţesuturile conjunctive moi FIG.9 Tesut conjunctiv moale adipos FIG.10 Tesut conjunctiv moale elastic din vasele de sange ←FIG.11 Tesut conjunctiv moalefibros din tendoane

31. ŢESUT CONJUNCTIV SEMIDUR (CARTILAGINOS) -Ţesutul cartilaginos hialin,cu fibre fine,formează scheletul embrionului, cartilajele costale,laringeale şi traheale. FIG.12 FIG. ŢESUT CARTILAGINOS HIALIN

32. -Ţesutul cartilaginos elastic formează epiglota şi pavilionul urechii. Fig.13 ŢESUT CARTILAGINOS MOALE DE TIP ELASTIC

33. -Ţesutul cartilaginos fibros formează discurile intervertebrale şi meniscurile articulare. Fig.14 tesut cartilaginos fibros

34. 3.ŢESUTUL CONJUNCTIV DUR(OSOS) • are în substanţa fundamentală,care predomină, oseină impregnată cu săruri de calciu şi fosfor.Fibrele sunt de colagen.Celulele osoase mature,osteocitele,sunt situate în cavităţi ale substanţei fundamentale numite osteoplaste. • Ţesutul osos: - spongios - compact

35. Tesutul osos spongios -este format din lamele osoase,trabecule,care delimitează cavităţi de diferite mărimi,areole, în care se află măduva hematogenă.Acest ţesut se găseşte în interiorul epifizelor oaselor lungi,în oasele scurte şi late.Dispoziţia specifică a trabeculelor asigură o mare rezistenţă capetelor oaselor lungi. Fig.15 Ţesut osos spongios

36. Ţesutul osos compact -formează peretele diafizei oaselor lungi şi lamele superficiale ale oaselor scurte şi late.Unitatea morfologicăşi funcţională a osului compact este osteonul(sistemul haversian),alcătuit din canale haversiene în jurul cărora se dispun 5-30 de lamele osoase concentrice între care se găsesc osteoplastele cu osteocite. Între sistemele haversiene se găsesc arcuri de lamele osoase-sisteme interhaversiene. Fig.16 Ţesut osos compact

37. ŢESUT MUSCULAR Ţesutul muscular este constituit din celule musculare alungite,numite fibre musculare.Unele componente ale acestor celule au deumirispecifice:sarcolema, sarcoplasma,reticul sarcoplasmic. Fibrele musculare au proprietatea de a răspunde la excitaţii prin contracţii. Ţesutul muscular este bogat vascularizat şi inervat. • După particularităţile organitelor contractile specifice,miofibrilele,prezente în celulele musculare,deosebim: • ţesut muscular striat : scheletic(fig.17) şi cardiac(fig.18) • ţesut muscular neted(fig.19)

38. Fig.17 Fig.18 Fig.19

39. ŢESUTUL NERVOS • Ţesutul nervos intrăîn alcătuirea tuturor organelor nervoase,iar prin prelungirile neuronilor pătrunde în majoritatea ţesuturilor corpului,având rol integrator al organismului. • Caracteristici: ţesutul nervos este alcătuit din celule nervoase numite neuroni şi nevroglii, la care se adaugăţesut conjunctiv şi vase de sânge. • Neuronul este unitatea morfofuncţională a întregului sistem nervos,care este de origine ectodermică. Neuronul are un înalt grad de diferenţiere şi specializare.

40. Realizator: prof. Melinda Ivasuc