PĂDUREA ŞI NOI

1. PĂDUREA ŞI NOI

2. Pădurea constituie o legătură vie între prezent ,trecut şi viitor.Puterea de regenerare a pădurii este remar- cabilă.Purtate de vânt,de apă sau de animale,seminţele,rodul puternicilor arbori,asigură derularea procesului de regenerarea naturală a pădurii.

3. Regenerarea artificială a pădurii se realizează prin colectarea şi se- mănarea seminţelor produse de ar- bori de certă valoare biologică şi prin creşterea asistată a puieţilor,în solarii şi pepiniere forestiere. Regenerarea artificială(dirijată) se efectuează conştient, planificat şi consecvent.

4. În procesul de creştere dirijată, puieţilor trebuie să li se asigure în permanenţă toate condiţiile nece - sare punerii în valoare a calităţi- lor genetice .În pepiniere,prin gri- ja silvicultorilor,se desăvârşeşte miracolul perpetuării a tot ceea ce înseamnă vigoarea şi măreţia pădurii.Aici se nasc dumbrăvile de mâine ,cu simfonia de culori a stejarilor atinşi de penelul toamnei.

5. Dezvoltarea optimă a puieţilor depinde de efectuarea unui complex de lucrări care au drept scop prevenirea şi combaterea oricăror influenţe negative asupra cultu- rilor.Lucrările de întreţinere,executate manual sau me- canic,urmăresc afânarea şi asigurarea umidităţii solu- lui ,stârpirea buruienilor prin plivit şi prăşit şi elimina- rea dăunătorilor-insecte,ciuperci,bacterii.

6. Procesul de împădurire începe o dată cu instalarea culturilor forestiere prin plantarea puieţilor obţinuţi în pepiniere.Îngrijirea acestora continuă până la realizarea stării de masiv a viitorului arboret. Primele lucrări se execută imediat după plantare.Ulterior se derulează în succesiune specifică o serie de lucrări silviculturale de îngrijire,menite să promoveze exemplarele viguroase.Datorită lor,apele şi aerul vor fi mai curate,pământul mai sănătos şi mai rodnic, clima mai echilibrată,iar vietăţile sălbatice vor continua să-şi găseascăadăpost şi hrană sub pavăza codrului.

7. Principalii arbori forestieri -stejar -fag pin -molid -larice brad

8. Păduri de fag

10. Pădure de stejari

11. Păduri de molid

12. Pădure de brazi

13. Arbori de LARICE

14. Pădure de pini

15. Pădurea înseamnă viaţă:de la sămânţa abia încolţită în pă- mântul reavăn ,până la arborii seculari,de la fluturele multicolor,până la uriaşul urs al Carpaţilor. România adăposteşte cea mai numeroasă,mai densă,şi mai puternică populaţie de urs brun din întreg arealul european al speciei.În vreme ce în multe dintre pădurile continentului nostru acest animal a dispărut demult,în arcul carpatinromânesc,ursul brun continuă să existe.Impresionant prin statura şi puterea sa ursul brun îşi are sălajul în pădurile întinse şi sălbatice care îi oferă linişte,posibilitatea de a se hrăni şi de a-şi creşte la adăpost puii.

16. Capra neagră este o podoabă a crestelor. Zveltă şi agilă,puternică şi rapidă ,ea îm- blânzeşte lumea aspră a stâncilor.Sunt căţă- rătoare prin excelenţă şi se deplasează cu repeziciune pe cele mai înalte stânci execu- tând salturi acrobatice spectaculoase. Trăieşte în grupuri de câteva exemplare. Doar ţapii bătrâni preferă singurătatea. Ambele sexe au coarne mici care cresc toată viaţa.În medie trăiesc 15 ani.

18. Cea mai mare felină europeană , alături de urs şi de lup,prădătorul pentru care arcul carpatin rămâne un adăpost sigur este râsul.Această specie prezintă în România o populaţie viguroasă. Este un animal cu activitate nocturnă, în zone sălbatice,greu accesibile,observa- rea lui fiind ,din aceste motive ,dificilă şi mai mult întâmplătoare.Agil şi prudent, râsul este temut de majoritatea mamifere- lor şi păsărilor din pădurile montane.

19. În fauna României ,familia cervidelor are trei reprezentanţi: cerbul comun,cerbul lopătar şi căpriorul. Principala caracteristică a celor trei specii înrudite este aceea că masculii au coarne care cad anual şi care cresc din nou ,dezvoltându-se complet în aproximativ patru luni. Cerbul din Carpaţii româneşti impresionează prin podoaba coar- nelor sale viguroase. cerbul comun cerbul lopătar căpriorul

20. Bursucul Trăieşte ,de obicei,la marginea pădurilor subcarpatine în apropi- erea terenurilor de cultură .Mai mult nocturn,omnivor,consumă rădăcini, jir,ghindă, diferite seminţe,porumb, fructe pădureţe, melci,insecte,pui de iepuri, păsări. Sapă vizuini cu 4-8 ieşiri pe versanţii însoriţi ai colinelor împădurite sau pe povârnişuri sterpe din câmpie,însă în- totdeauna în locuri mai retrase. Somnul de iarnă îl întrerupe des.

21. Mistreţul Este un animal sălbatic,mamifer,omnivor ,în gene- ral nocturn.În România populează păduri începând cu Delta şi Lunca Dunării până la desişul Carpaţilor. Colindă în turmă pădurile şi culturile agricole de la marginile acestora.Produce stricăciuni mai ales în lanurile de porumb ,cartofi. Este vânat pentru trofeu şi pentru carne.

22. Veveriţa Este acrobatul lumiianimalelor. Uimeşte prin săriturile sale ,de pe o creangă pe alta ,la mari înălţimi,şi prin viteza cu care aleargă pe ramu- rile arborilor de care se agaţă cu ghearele ascuţite. Material realizat de înv.Aliz Balazs Şc. Nr. 2 Sighetu Marmaţiei