ROMÂNIA ŞI UE

1. ROMÂNIAŞI UE

2. Convergenţa reală • Nivel similar al PIB/locuitor, al productivităţii şi al preţurilor relative) • Structură similară a economiei • Grad de deschidere asemănător • Sincronizarea ciclurilor de afaceri (“simetria şocurilor“)

3. Menţinerea unor mari decalaje PIB/locuitor**Salariul mediu Rata şomajului Rata inflaţiei $lunar (EUR)***(%) (medie anuală, %) România 35,8 358,2 5,1****6,6 Polonia 51,1 818,2 14,0 1,3 Ungaria 63,5 944,3 7,5 4,0 Cehia 76,1 954,0 8,9 2,1 Grecia 84,9 ... ... 3,3 Portugalia 69,8 1.556,9 7,4 3,0 Spania 98,0 2.134,7 8,6 3,6 UE-25 100,0 3.140,0 7,9 2,2*

4. Diferenţialul PIB/locuitor se diminuează îndeosebi în perioada dinaintea adoptării monedei comune. Astfel, ţările ECE8 aveau un nivel mediu alPIB/locuitor de 41 la sută din media UE în 1993, dar de 48 la sută în 2002

5. Gradul de deschidere al economiei (McKinnon, 1963) • Însuşi statutul de membru al unei uniuni monetare determină creşterea gradului de deschidere a economiei: (importuri + exporturi)/PIB, cu 1026 procente deschiderea economiei creşte, la rândul său,dinamica PIB

9. Sincronizarea ciclurilor de afaceri • Pentru UE, este vorba în primul rând de sincronizarea cu ciclul de afaceri al Germaniei • Pentru SUA, au trebuit circa 150 de ani de la înfiinţare până au devenit o “Zonă Monetară Optimă”, datorită asimetriilor statale (Rockoff, 2001).

10. Structura economiei

13. Concluzii (1) • România a intrat în Europa cu nivel de dezvoltare economică puţin peste o treime din media europeană şi cu circa 30% din populaţie angajată în agricultura de subzistenţă • Două milioane de români au emigrat în vechea Europă în căutarea unui venit mai mare, în timp ce în ţară există 6 milioane de pensionari şi doar 4,5 milioane de angajaţi • Aşteptările că intrarea în Europa va vindeca miraculos toate tarele înapoierii istorice şi ale ingineriei sociale impuse cu forţa în perioada comunistă sunt încă neîmplinite • De aceea, accederea în Uniune nu este “sfârşitul istoriei”, ci deschiderea unei oportunităţi de dezvoltare fără precedent, a cărei valorificare depinde însă în mare măsură de autorităţile şi de societatea românească.

14. De aceea, accederea în Uniune nu este “sfârşitul istoriei”, ci deschiderea unei oportunităţi de dezvoltare fără precedent, a cărei valorificare depinde însă în mare măsură de autorităţile şi de societatea românească Aşteptarea prea îndelungată în afara zonei monedei comune (Euroland) nu garantează un rezultat optim, deoarece o mare parte din procesele de corelare sunt endogene (depind de apartenenţa la moneda comună) Pentru România, având în vedere importantele disparităţi existente în privinţa PIB/locuitor, a productivităţii, a preţurilor relative şi a structurii economiei, o perioadă de 7 ani (2007  2013) înainte de adoptarea monedei euro pare a fi optimă

15. ROMÂNIA ŞI EURO

16. România: abordarea trecerii la euro (1) • Perioada premergătoare intrării în ERM II • Consolidarea inflaţiei scăzute • Formarea pieţei interne de capitaluri pe termen lung şi convergenţa ratelor de dobândă • Stabilitatea relativă a cursului leului pe piaţă (în condiţii de convertibilitate deplină) în jurul nivelului de echilibru pe termen lung • Realizarea reformelor structurale

17. România: abordarea trecerii la euro (2) • Momentul intrării în ERM II este prevăzut pentru anul 2012 • În vederea asigurării unei perioade necesare pentru: • îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală • realizarea unor progrese semnificative în procesul de convergenţă reală • Perioada de participare la ERM II va fi redusă la durata minimă obligatorie de doi ani • Intrarea în zona euro va avea loc la orizontul anului 2014

19. Principalele caracteristici ale politicii monetare • Obiectivul fundamental al politicii monetare este reducerea inflaţiei, în condiţiile menţinerii unui proces de creştere economică consistentă • Pentru 2007, ţinta de inflaţie este stabilită la 4% (dec./dec.), cu o marjă de toleranţă de un punct procentual într-o direcţie sau alta • Pentru 2008, ţinta centrală este stabilită la 3,8 % (dec./dec.), cu aceiaşi marjă de toleranţă • Pe termen mediu, ţintele de inflaţie vor fi stabilite având în vedere necesitatea menţinerii procesului de dezinflaţie pe o traiectorie care să fie conformă cu criteriile de convergenţă.

20. Atingerea acestor obiective este pe deplin realizabilă, cu condiţia continuării aplicării setului de politici economice urmate în ultimii ani, care, după cum am arătat, au condus la o reducere substanţială a inflaţiei Trebuie totuşi spus că un ritm al dezinflaţiei mult prea rapid, necorelat cu ritmul de ajustare a economiei reale, ar fi nesustenabil pe termen mediu şi ar favoriza instalarea unei politici de tip stop and go. De asemenea, ritmul dezinflaţiei trebuie să ţină seama de diferenţialul de inflaţie faţă de zona euro, provocat de „ efectul Balassa-Samuelson” În fine, mai trebuie adăugat că, după liberalizarea contului de capital, între obiectivele intermediare ale politicii monetare există un anumit conflict, care subminează capacitatea BNR de a-şi aplica politica deflaţionistă. Astfel, creşterea ratei dobânzii în scopul limitării inflaţiei determină creşterea intrărilor de capital, ceea ce exercită presiuni puternice asupra cursului de schimb.

21. Principalele caracteristici ale politicii monetare • adoptarea strategiei numite „ţintirea directă a inflaţiei” (inflation targeting, ciblaged’inflation) • flexibilitatea cursului de schimb • trecerea la euro - ca obiectiv pe termen mediu.

22. Flexibilitatea cursului de schimb • Regimul de curs valutar existent în România este flotare controlată (“Managed floating”), cu o flexibilitate sporită din noiembrie 2004 • Leul s-a repreciat constant, în termeni reali, faţă de euro

27. Alte implicaţii ale aderării la UE • Convergenţa legală • Independenţa băncii centrale • Întărirea capacităţii sale de supraveghere prudenţială a sectorului bancar • Alinierea legislaţiei privind activitatea bancară (pasaportul bancar unic european, Acodul Basel II etc.)

28. Modernizarea sistemului de plăţi Armonizarea statisticii monetare

29. Concluzii (2) • Principala sfidare a intrării României în UE este realizarea convergenţei reale • În ceea ce priveşte convergenţa nominală, principala problemă este consolidarea dezinflaţiei

30. În planul specific al politicii monetare, principalele consecinţe ale aderării la U.E.M. sunt următoarele: -1) Alinierea politicii monetare la cea a zonei euro, pentru a evita şocurile produse de schimbările bruşte ale orientării politicii monetare - 2) Continuarea eforturilor pentru reducerea inflaţiei într-un ritm realist; este necesară aplicarea în continuare a “ţintirii directe a inflaţiei” (inflation targeting), şi anume atât în perioada de până la intrarea în SME II, cât şi în faza participării la acesta - 3) Politica valutară trebuie să permită ajustarea cursului real al leului; în perioada de până la intrarea în SME II, este necesară găsirea nivelului de echilibru al cursului de schimb, care să fie apoi utilizat în calitate de curs pivot

31. Finalizarea adoptării acquis-uluicomunitar în următoarele două domenii: a) activitatea bancară şi procedurile de supraveghere b) ameliorarea cadrului instituţional, în sensul întăririi independenţei băncii centrale şi a asigurării compatibilităţii statutului său cu cu funcţionarea „Sistemului European de Bănci Centrale”

32. Dezvoltarea sistemului bancar şi a ansamblului sistemului financiar, pentru a creşte raţionalitatea alocării resurselor şi a asigura politicii monetare canale adecvate de transmisie Modernizarea sistemului de plăţi şi conectarea acestuia la sistemul european T.A.R.G.E.T. Finalizarea armonizării statisticii monetare