1.29k likes | 4.68k Views
RADIOACTIVITATEA. LUPU LAURENTIU DANIEL CLS a Xiii AB.
E N D
RADIOACTIVITATEA LUPU LAURENTIU DANIEL CLS a Xiii AB
Radioactivitateapoatefidefinită ca proprietateaunorelemente de a se transforma, prindezintegrare, înalteelemente, dupăemitereaunorradiaţii. Există oradioactivitatenaturală, de origine cosmică (emisă de diverse corpuricereşti, mai ales de Soare) şiterestră, emisă de rocileterestre, precumşi oradioactivitateartificială, provocată de activitateaumană.
Descoperirea radioactivitatii • Becquerel, in timpul cercetarilor sale gasesteniste probe de mineral fluorescent(pehblenda) asezat pe placi fotografice, dar care nu fusesera expuse inca la soare. Din curiozitate , el cere ca acestea sa fie developate si descopera ca mineralul innegrise si de data aceasta placa fotografica. Deci , pehblenda emitea radiatiifara ca ea sa fie expusa la lumina soarelui.
Repetandexperienta, faptul s-a confirmat, pehblenda emitea in mod natural radiatiiinvizbile, care impresioneaza placa fotografica intocmai ca radiatiile X, cercetarile ulterioare au arata insa ca ele erau de alta natura, provenind chiar din nucleele unor atomi ai minereului. Becquerel descoperise radioactivitatea. • Poluarearadioactivăpoatefidefinită ca o creştere a radiaţiilor, ca urmare a utilizării de cătreom a substanţelor radioactive.
Radioactivitatea naturala • Radioactivitatea naturala a fost definitiv stabilita la toate elementele care au Z>83. Acestea apartin unei serii de elemente radioactive care formeaza o familie radioactiva. • Una dintre aceste serii este aceea a uraniului in care capul seriei este 238U. • O alta serie radioactiva naturala este aceea a toriului, care are capul seriei 238Th(1.39*1010ani) si este cunoscuta ca satisfacand o relatie de tip 4n. Produsul final stabil este 208Pb.
a-3-a serie are ca element initialparinte238U(7.1*108ani)si, dupa o serie de transmutatiisuccessive ca in cazurile precedente, se determina cu izotopul stabil al plumbului 207Pb. Aceasta serie satifacerelatia4n+3. • In cadrul celor trei serii radioactive exista asemanari interesante. Fiecare are cate un descendent, gazul radioactiv(emanatia) :radon, thoron,actinon. Descendentiigazosi radioactivi au permis stabilirea celorlalti membrii ai seriei.
Radioactivitatea artificiala • Pana in 1934 numai elementele radioactive naturale erau cunoscute, insa in anul 1934, Irene si Frederic Joliot au aratat ca aluminiul si magneziul pot deveni radioactive daca sunt bombardate cu particule alfa de la poloniu. Dupa aceasta descoperire, a radioactivitatiiinduse pe o cale artificiala, s-a pus problema utilizarii unor resurse de particule alfa mai energice tinand seama de bariera de potential a nucleelor.
Astfel s-au construit acceleratoarele. Dupa descoperirea neutronului, s-a stabilit eficacitatea deosebita a acestuia(in special a neutronului lent) de a produce izotopi radioactivi, respectiv radioactiviatatea artificiala. Neutronul prezinta avantajul ca nu are sarcina, deci poate sa patrunda cu usurinta in nucleul tinta. O data cu folosirea surselor de neutroni ca particule bombardante, numarul izotopilor radioactivi obtinuti pe cale artificiala a crescut enorm(la 36)
Efecteleradioactivităţiiasupraomului • S-a constatatcăpopulaţia este supusăuneiradiaţiinaturale de 100-150 mremi(mremulfiindunitatea de radiaţii care produceaceleaşiefectebiologice ca şi un roentgen de radiaţii X). Omulpoatesuporta o radiaţie de până la 1000 mreni, însăComisiaInternaţională de Protecţie contra Radiaţiilor a stabilitnormamaximăadmisibilă de 5000 mremi/ind./an. Efectelefiziologice ale radiaţiei se manifestăprin diverse tulburări: ameţeli, dereglări intestinale ce pot mergepână la decese
Efectelegenetice ale radiaţiilor • Suntdependente de doză, debituldozei, tipulradiaţiei, vitezadiviziuniicelulare, numărulcromozomilor, reversibilitatealeziunilorcromozomale. • La nivelcelular, efecteleradiaţiilorsuntfoartevariate, eledeterminândîncetinireasaublocareadiviziuniicelulare, pierdereadefinitivă a capacităţii de diviziuneşichiarmoarteacelulelor. Subinfluenţaradiaţiilorionizantese produc diferitetipuri de restructurăricromozomiale, inversii, translocaţii, duplicaţii.
Radiaţiileionizanteşibiosfera. • Princontaminarearadioactivăa mediului are locpătrundereasubstanţelor radioactive înorganismelevegetale, animale şiumane, producându-se un fenomen de iradiereinternă, datorităprezenţeiunorizotopiradioactivi (I131, Sr90, Cs137). Radiaţiileafecteazămaterialulbiologicînmodvariat, însăefectulcel mai critic este cel la nivelulinformaţieigenetice, adică la nivelulADN-ului. Înmodnatural, o parte dinleziunile ADN-uluisuntreparatecuajutorulunuiechipamentenzimaticcomplexdincelula vie.
Este vorbadespreaşa-numitul “procesreparator al ADN-ului”. O altă parte a leziunilorprovoacămodificăriîn structura şinumărulcromozomilordincelulă, precumşi a genelor, astfelcăcelula vie suferămutaţiisau, încazulunordoze mari de iradiere, efectulacestorapoate fi letal. • Leziunilela nivelul ADN-ului, provocate de radiaţiileionizante, au ca efecttransformareaprotooncogenelorînoncogene, fapt ce determinăapariţia de cancere. Inducţia de cancere este primulefectsomatictardiv al radiaţiilor.
Bibliografie • www.scribd.com • www.wikipedia.ro • www.referate.ro