1 / 13

Grupa 3

Grupa 3. Proiect fizic ă Tema: Reflexia total ă ş i iluzii optice. Elevi: Lefegiu Valentina Dudueanu Felicia Gurau Marcel Pomnea ţă Mihaela Golea Lavinia. REFLEXIA TOTALĂ.

ivana-cummings
Download Presentation

Grupa 3

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. Grupa 3 Proiect fizică Tema: Reflexia totalăşi iluzii optice Elevi: • Lefegiu Valentina • Dudueanu Felicia • Gurau Marcel • Pomneaţă Mihaela • Golea Lavinia

  2. REFLEXIA TOTALĂ La trecerea razei de lumină dintr-un mediu mai refringent într-un mediu mai puţin refringent, pe măsură ce unghiul de incidenţă creşte, se măreşte şi unghiul de refracţie. Pentru un unghi de incidenţă i=l, raza este reflectatăîn lungul suprafeţei de separare, deci r=900 .Unghiul minim de incidenţă, se numeşte unghi limită. Pentru unghiul de incidenţă mai mare decât unghiul limită (i > l), nu mai există raza refractată, ci ea se reflectăîn mediul din care pleacă. Acest fenomen poartă numele de REFLEXIE TOTALĂ.

  3. Reflexia totală

  4. ILUZII OPTICE Iluzia este percepţia falsă a unui obiect, care, spre deosebire de halucinaţie, are loc în prezenţa obiectului. Totuşi, percepţiile eronate sunt considerate iluzii numai dacă sunt valabile pentru un număr foarte mare de indivizi. Iluziile comune tuturor indivizilor cu o stare psihofiziologică normală sunt determinate de însăşi legile formării percepţiilor.

  5. Tipuri de iluzii optice: • Iluzii de lungime • Iluzii de formă • Iluzii de mărime • Iluzii de contur • Figuri imposibile • Iluzii de mişcare • Figuri ambigue

  6. 1. Iluzii de lungime Cea mai faimoasă şi studiată iluzie de lungime este, probabil, iluzia Muller-Lyer, creată de psihiatrul german Franz Muller-Lyer în 1889. Care dintre segmentele orizontale AB şi CD pare mai lung ? Deşi sistemul vizual indică segmentul AB ca fiind mai lung, în realitate, segmentele sunt egale ca lungime dacă le măsurăm.

  7. 2. Iluzii de formă In figura de mai jos este reprezentată iluzia Zollner : un pătrat apare a fi trapezoidal din cauza fundalului pe care este suprapus. Din nou, intervine senzaţia de adâncime, creată de liniile oblice - latura de sus a pătratului pare mai îndepărtată, şi deci mai mare.

  8. 3. Iluzii de mărime In cadrul percepţiei false a distanţei, intervin nu numai greşeli de interpretare a lungimii şi a formei, dar şi a mărimii în spaţiu.

  9. 4. Iluzii de contur In ilustraţiile alăturate, apare o aşa numită iluzie de contur. Ochiul uman percepe, în figura din stânga, un triunghi alb determinat de cele trei cerculeţe şi de triunghiul întrerupt. Dar, dacă figura este privită cu atenţie, se observă că fiecare latură a triunghiului alb este spaţiu gol.

  10. 5. Figuri imposibile O alta formă de iluzie optică survine la perceperea unui obiect care, deşi pare raţional, este imposibil de construit.

  11. 6. Iluzii de mişcare Explicaţia acestei iluzii se găseşte în mecanismul văzului : ochiul uman reţine, timp de aproape o zecime de secundă, o imagine, după ce aceasta dispare, şi leagă această imagine de cea următoare. Rata derulării cadrelor trebuie însă să fie precisă pentru crearea iluziei de mişcare fluidă - dacă rata este prea mică, se percepe o licărire, iar dacă rata este prea mare, imaginea devine neclară.

  12. 7. Iluzii ambigue Unele desene şi forme pot fi percepute în mai multe moduri.Ele se numesc figuri ambigue şi nu sunt iluzii propriu-zise deoarece nu se produce nici o percepţie falsă. Figurile ambigue lasă loc la două sau mai multe interpretări, toate corecte. Explicaţia lor constă în dificultatea observării simultane a celor două imagini, deoarece sistemul vizual uman preferă să ia fiecare interpretare în parte.

  13. Bibliografie • Internet

More Related