330 likes | 528 Views
Arghirofilia. Iubirea de argin ţi. Iusuf. În 1894, la Paris, era o mare întrecere de lupt ă . Printre lupt ă tori era ș i un turc vestit , Iusuf , o namil ă de om . Cei mai buni lupt ă tori francezi venir ă s ă dea piept cu el . I-a biruit pe toți cu ușurință.
E N D
Arghirofilia Iubirea de arginţi
Iusuf În 1894, la Paris, era o mare întrecere de luptă. Printreluptătoriera șiun turcvestit, Iusuf, o namilăde om. Ceimaibuniluptătorifranceziveniră sădeapiept cu el. I-a biruit pe toți cu ușurință. Fu chematîn America. Acoloaceeașiizbândă.Într-o singură searăcâștigase50.000 de franciplătițiînaur. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
După această ispravănu se maigândidecâtsăse întoarcăînțarăși sătrăiascadin venitulbanilor. Câtevaziledupăaceea, plecădin America pevaporul "Burgogne“ având chimirul plin cu bani și un cuțit la brâu. Vaporul s-aciocnit de un altulșia început săse scufunde. Printre călătorii înspăimântați care doreau să se salveze cu o luntre, pe punteavaporului se ivi o namilăde om. Era Iusuf. Loveaînstângași-n dreaptafacându-șidrum prinmulțime, ca să sară în luntre. Dar luntrea, plinăde oameni, tocmaipornea. Iusufsăriși, fiindpreagreu, luntrea se răsturnă. Tot ce era înăuntruse cufundăîn mare. Turculera bun luptător, darchimirulgreu de aurîltrăgeala fund. Aurul care-l câștigaseaveasă-l piardăla rândulsău. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Morala Putereasa! N-a pututsă-l scape. Izbânzile sale! Au sfârșit cu o nenorocire. Bogațiasa! Fu însășipricinamorții sale. Planurilesale pentruviitor s-au scufundatodatăcu celelalte. Șiînurmă? Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
"Cefoloseșteunuiom, a zisDomnulNostruIisusHristos, săcâștigelumeaîntreagă, dacăși-a pierdutsufletul?" Iusufniciodatănu s-a gândit la sufletulsău care e parteaceamai de seamădin om. Pe el niciodatănu l-a frământatadevăratulscop al vieții noastrepământești – viața viitoarefațăde care aceasta nu e decât o pregătire. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Sunt cu miileaceeia care, fără săfie luptătorivestițica Iusuf, niciodatănu s-au gânditcăau: - un suflet de mântuit; - o viațăviitoarepentru care trebuiesăse pregătească; - o judecatăDumnezeiascăînfața căreiavomavea de datsocoteală; - un Mântuitor care ne-a adus o învățăturădreaptășiiertareapăcatelor. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Iubirea de arginţi Arghirofilia Pleonexia Iubirea faţă de diferite alte forme de bogăţie materială, de avere (se manifestă în voinţa de a dobândi bunuri noi şi de a avea cât mai multe) Este redată prin “aviditate”, “cupiditate”, “lăcomie de bani” • Iubirea faţă de bani (se manifestă prin plăcerea de a avea bani, prin grija de a-i păstra, prin greutatea de a te despărţi de ei, prin neplăcerea resimţită atunci când îi dai) • Se traduce prin “zgârcenie” Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Arghirofilia şi Pleonexia • Reprezintă două stări pătimaşe diferite • Iubirea de bani şi lăcomia după averi sunt zămislite însă de una şi aceeaşi poftă de bunuri materiale Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Arghirofilia şipleonexia • Atitudinea perversă a omului faţă de bani şi faţă de bunurile materiale este blamată. • Lacomul şi zgârcitul le priveşte în mod patologic, ca valori în sine, plăcându-le bogăţia mai mult decât a se folosi de ea. Nu sunt puse în discuţie banii sau bunurile materiale atunci cînd vorbim de aceste patimi. Rostul banilor şi al bunurilor materiale este de a fi folosiţi pentru traiul de zi cu zi. Cel lacom ca şi cel zgârcit nu respectă acest rost al lor. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Sfântul Maxim Mărturisitorul • “nimic dintre cele create şi făcute de Dumnezeu nu este rău” • “nu banii sunt răi, ci iubirea de bani...” • “nimic nu e rău din cele ce sunt, decât reaua întrebuinţare, care vine din negrija minţii de a cultiva cele fireşti” Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Caracterul patologic • Este dat de reaua folosire a puterii poftitoare • Este dat de reaua folosire a tuturor celorlalte puteri pe care acestea le implică Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Puterea poftitoare rău folosită • Nu se defineşte doar în raport cu bunurile materiale • Se raportează la Dumnezeu • Şi la relaţiile omului cu semenii săi şi chiar cu sine însuşi Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Sunt incompatibile • Iubirea de Dumnezeu şi de bunurile spirituale • Iubirea de bani şi de avere (arghirofilia şi pleonexia) Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
“Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî şi pe celălat îl va iubi, sau de unul se va lipsi şi pe celălalt îl va dispreţui; nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona”.(Mt 6, 24; Lc 16,13) Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Sfântul Ioan Gură de Aur Iubirea de bani “biruieşte toate celelalte pofte, izgonind din suflet orice altă dorinţă”. Cu cât iubeşte omul mai mult banii şi se arată mai nesăţios de bogăţii, cu atât se depărtează de Dumnezeu. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Sfântul Vasile cel Mare “Nimeni nu poate vătăma pe cel care nu se vatămă singur” (Omilii împotriva bogaţilor) Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
“Lăcomia (de bani) este închinare la idoli” (Sfântul Apostol Pavel) • desigur, lacomul nu-şi dă seama că se poartă ca un idolatru El acordă averilor o valoare sacră, le respectă şi le venerează, îşi risipeşte pentru ele întreaga energie, le sacrifică sufletul său. (Sfântul Ioan Gură de Aur) Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
În viaţa celui zgârcit, ca şi a celui lacom de bogăţie, banii şi celelalte forme de avuţie iau locul lui Dumnezeu, devenind pentru el adevăraţii idoli. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
“iubirea cea rea de arginţi...face pe fiii oamenilor să preţuiască mai mult dragostea aurului decât dragostea lui Hristos şi înfăţişează pe Făcătorul materiei mai mic decât materia şi îi înduplecă să slujească mai mult materiei decât lui Dumnezeu”.(Sfântul Nichita Stithatul) Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Avariaţia şi lăcomia de averi • Vădesc lipsă de credinţă şi nădejde în Dumnezeu • Prin purtarea sa omul arată că “nădăjduieşte mai mult în arginţi decât în Dumnezeu” (Sf. Maxim Mărturisitorul) şi se străduieşte să dobândească avuţie bazându-se numai pe el însuşi. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
În realitate • Dumnezeu este cel care are grijă de toţi cei care I se roagă cu credinţă • De fapt, viitorul nu depinde de om, nu-i aparţine omului;acesta îşi face planuri deşarte, în loc să se lase în voia lui Dumnezeu Omul crede că, având bogăţie materială, îşi asigură viitorul. Astfel omul încetează a vedea în Dumnezeu singurul său ajutor şi sprijin. Omul încetează de a-I cere ajutorul în rugăciune şi se desparte cu totul de Dumnezeu. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
OMUL ÎNROBIT DE ARGHIROFILIE • Nu se mai îngrijeşte de suflet şi mântuirea lui • Aceste bunuri trecătoare pe care le strânge nu vor rămâne pururea ale lui, dar îl lipseşte pe om de fericirea veşnică Omul înrobit de arghirofilie este propriul lui duşman!!! -este lipsit de iubirea de sine -pune banii şi averile mai presus de sufletul său -preocupat de păstrarea bunurilor şi dobândirea altora noi, crezând că-şi află fericirea -nu-şi valorifică infinitele posibilităţi spirituale -nu ajunge la împlinirea fiinţei lui -rămâne închis de bunăvoie în mărginita lume căzută Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
ÎN RELAŢIA CU SEMENII • “cei bogaţi şi zgârciţi sunt un fel de hoţi” (Sf. Ioan Gură de Aur) • “Bogaţii sunt jefuitori şi răpitori” (Sf. Vasile cel Mare) Cei bogaţi adună bunuri care nu sunt ale lor cu cât au mai multe, cu atât îl lipseşte mai mult pe semenul său dobândirea bogăţiilor se face întotdeauna pe seama aproapelui (Sfinţii Părinţi) Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Toţi oamenii sunt egali • Au toţi aceeaşi fire • Toţi au fost făcuţi după chipul lui Dumnezeu • Toţi au fost mântuiţi prin Hristos, Domnul nostru • Lumea cu bunurile ei a fost dăruită de Creator tuturor oamenilor, ca toţi să se bucure în egală măsură Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Zgârcitul şi lacomul • Unul adună banii • Celălalt îşi sporeşte averile Numai pentru plăcerea şi folosul lor • Amândoi “depăşesc limitele legii” • Se îngrijesc mai mult de ei decât de aproapele Călcând porunca iubirii: “să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi” Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Avva Evagrie “Este cu neputinţă ca iubirea să stea (în om) laolaltă cu avuţiile”. Cei înrobiţi de arghirofilie şi pleonexie văd în semenii lor numai piedici în calea îmbogăţirii sau simple mijloace de dobândire a averilor Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Sfântul Ioan Gură de Aur • “Lăcomia atrage ura tuturor, ne face urâţi de toţi, şi de cei nedreptăţiţi de noi, şi chiar de cei cărora nu le-am făcut nici o nedreptate”. • Cel lacom de avuţie trezeşte ura semenilor, dar este el însuşi plin de ură faţă de ceilalţi. • Patima îl face nepăsător faţă de aproapele, nemilos şi crud. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Despre bogăţie Sfântul Ioan Gură de Aur Sfântul Ioan Scărarul “Ea a pricinuit ură, furtişaguri, pizmuiri, despărţiri, certuri, ţinerea de minte a răului, nemilostivirile şi uciderile”. • Bogăţia cunoaşte “numai neplăceri: grijile, uneltirile, duşmănia, ura, teama”. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Despre bogăţie Sfântul Ioan Casian Arghirofilia şi pleonexia fac din om neom. Sf. Grigorie de Nyssa Cei înrobiţi cu totul de ea “ajung să-şi schimbe firea, pierzându-şi chipul de om şi devenind adevăraţi monştri”. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Despre bogăţie Sf. Vasile cel Mare Sf. Grigorie de Nyssa Ea naşte “fie mânia faţă de cei de un rang cu noi, fie dispreţuirea celor aflaţi sub noi, fie pizma faţă de cel care ne întrece (în bogăţie); iar pizma se însoţeşte cu făţărnicia...” • Această patimă este pricină de războaie Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Sfinţii Părinţi • Spun că arghirofilia şi pleonexia sunt cu adevărat boli ale sufletului. • Nu se sfiesc să spună că aceste patimi sunt adevărate forme de nebunie, fiind patimi de nesăturat. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
Săluămseamadeci la câtărăutatetârăşteboalaaceastapeomdacăîlîmpingeşi la slujirea la idoli. Căcidupăceşi-a depărtatiubitorul de argintmintea de la dragostealuiDumnezeu, iubeşteidoliioamenilorscobiţiînaur. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim
„Dacăvreisăfiidesăvârşitvinde-ţiaverile tale şi le dăsăracilor, şiveiaveacomoarăînceruri; şivenind, urmează-mi Mie“ (Matei XIX, 21). „Nebune, într-aceastănoaptevoiceresufletultău, iarceleceaiadunat ale cui vorfi“? (Luca XII, 20). Ierod. Gamaliel - Mân. Antim