Poluarea

1. Cele mai des intalnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului (atmosferica). Aceste elemente de baza vietiiomenesti se pare ca sunt si cele mai afectate de actiunile iresponsabile ale fiinteiomenesti.Solul, ca si aerul si apa este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata cat mai ales a celei subterane. Poluarea

2. Transporturile terestre şi aeriene, şantierele de construcţii şi industriale degajează în atmosferă zgomote insuportabile cu o mare variabilitate decibelică .Datorită lor locuitorii oraşelor sunt supuşi unui stres aproape permanent . Bombardaţi cu astfel de semnale oamenii cu rosturi superioare şi embematic organizaţi se adaptează temporar ş alţi nu o pot face. Sursele de zgomot sunt neiertătoare. Intervin în casă, în birouri, în uzine şi fabrici, în cazangerii, în grădiniţe, şcoli, licee şi baruri etc. Scapă de aceste noxe ministerele care au o bună izolare fonică sau sunt amplasate azonal zgomotelor puternice. Sunt cartiere urbane unde zgomotul le învăluie 24 de ore din 24.Efectele patologice ale zgomotului sunt: surditatea traumatică şi perturbări ale sistemului nervos, cu evoluţie lentă sau agresivă. Expunerea excesivă la zgomot intens şi pe perioade lungi de timp determină surditatea. Ea este întâlnită mai ales la mincitorii din cazangerii care nu poartă căşti fonice de protecţie Poluare fonica

3. Timişoara, oraşul cu cea mai mare poluare fonică din România Agenţia Europeană de Mediu (EEA) a lansat cea mai cuprinzătoare hartă a zgomotului de pe bătrânul continent, arătând care sunt zonele cele mai poluate fonic. În România, cel mai zgomotos oraş este Timişoara. Efectul dăunător al zgomotelor este încă subestimat. Expunerea îndelungată, chiar şi la zgomote mai mici, poate duce la hipertensiune şi insomnii

4. Poluarea apei Poloarea apelor afecteazacalitateavietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic. În ciuda aparenţelor din unele zone, România este o ţară bogată în resursele de apă, ocupând locul 21 în Europa (cf. Statisticii Naţiunilor Unite) în condiţiile în care dispune de numai 1700 m 3 de apă timp de un an pentru un locuitor

5. Cauzele poluarii apei: *Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti; *Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere; 57428ssi34pvl2x *Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica; *Ingrasamintelechimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice; *Deseurilesi reziduurile menajere; *Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada topita; sv428s7534pvvl *Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.

6. POLUAREA FONICA Astazi vom vorbi putin despre poluarea fonica. Incepem cu o serie de sublime generalitati : poluarea fonica reprezinta totalitatea sunetelor produse de oameni, animale sau de aparatura si masini, care deranjeazaactivitatile cotidiene; poluare fiind, evident exista efecte negative. Imiramanea doar sa aflu daca efectele sunt intr-adevar recunoscute si prin lege. Trebuie sa existe o legislatie in privinta zgomotului si in Romania, pentru Bucurestimacar. Nu??? Din site in site am ajuns sa dau peste “Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti” . Suna bine. Si avea si doar vreo 130 de pagini. Intotdeauna mi-a placut sa citesc cuvantulinainte sau prefatacartilor, a proiectelor, etc. Iti da un sentiment de complicitate intre cititor- autor/editor, ca si cum ti s-ar dezvalui ceva ce nimeni altcineva nu mai stie. Cum m-am asteptat, debutul acestui raport nu m-a dezamagit: ca fapt divers, era amitit si faptul ca: “Guvernul a cerut harta de zgomot in 15 luni, aceasta a costat 1,5 milioane de euro si poate fi folosita pentru a realiza o strategie nationala a zgomotului. “ Lucru care m-a distras usor, dar mi-am imaginat ca vina pentru pierderea brusca a concentrarii este a mea, in niciun caz a numarului (da, 7 cifre). Momentul de ratacire m-a facut curioasa sa vad care sunt aceste harti de zgomot, exemple gasindu-se pe site-ul Primariei Municipiului Bucuresti. Acum totul avea un sens. Mi s-a parut de apreciat mai ales ca se sugera ca harta de zgomot ‘poate fi folosita’ totusi la strategii. Harta zgomotului in Bucuresti (click pe ea pentru marire

7. Poluarea solului Solul poate fi poluat :-direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole ;-indirect, prin depunerea agentilorpoluantiejectatiinitial in atmosfera, apa ploilor contaminate cu agentipoluantispalati din atmosfera contaminata, transportul agentilorpoluanti de catrevantde pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor.Acesteaspala in general atmosfera de agentiipoluanti si ii depun pe sol, dar in acelasi timp spala si solul, ajutand la vehicularea agentilorpoluanti spre emisari. Trebuie totusi amintit ca ploile favorizeaza si contaminarea in adancime a solului.

8. Cauzele degradării solului Una dintre cele mai importante componente ale biosferei este solul. Solul este stratul afânat, moale şi friabil, care se găseşte la suprafaţa scoarţei terestre, şi care împreună cu atmosfera constituie mediul de viaţă al plantelor.Cauzele degradării solului datorate activităţii umane sunt: exploatările miniere, defrişările pădurilor, desecările, aratul necorespunzător, exploatarea intensivă, folosirea excesivă a îngrăşămintelor şi pesticidelor, păşunatul excesiv, turismul practicat necorespunzător. Un aspect major al degradării mediului înconjurător, al restrângerii posibilităţilor de hrană ale populaţiei în continuă creştere constituie în folosirea neraţionala a solurilor, scoaterea unor suprafeţe întinse de terenuri de la producţia vegetală.