COSTUMUL TRADITIONAL CODRENESC

1. COSTUMUL TRADITIONAL CODRENESC

2. Zona Codru isi are denumirea de la padurile de fag si de stejar existente aici pana spre sfarsitul secolului trecut. • Creatia materiala si spirituala a acestei zone se face remarcata indeosebi prin arhitectura populara.

3. Costumul popular s-a dezvoltat odată cu istoria poporului român, fiind expresia tradiţiilor formate de-a lungul veacurilor. Legătura strânsă între îmbrăcăminte şi condiţiile de viaţă ale omului constituie una dintre caracteristicile fundamentale ale portului popular. • Deşi portul românesc are o structură de bază unitară el a primit pe parcursul istoriei aspecte diverse de la o regiune la alta.

4. Costumul popular aparţine unui domeniu de mare complexitate al artei populare româneşti. Prin rolul ce-l deţine îmbrăcămintea în existenţa omului, costumul popular reprezintă un document de viaţă ; descifrarea şi analiza elementelor din care se compune, fiind în măsură să elucideze importante probleme de etnogeneză. • Despre portul popular românesc din trecut avem puţine documente istorice, iar din materialul real, care ne-ar putea ajuta în munca de urmărire a etapelor de dezvoltare, prin care a trecut costumul ţărănesc, nu s-au păstrat decât puţin din secolul al XVIII-lea şi ceva mai mult din secolul al XIX-lea. Astfel ne lipseşte veriga de legătură între multe secole din trecut, ceea ce face mai anevoios studiul portului popular sub aspect istoric.

5. Portul codrenesc pare la o privire fugara modest, sarac in comparatie cu altele. • Saracia este insa aparenta, mai degraba este vorba de sobrietatea ornamentului. O cercetare minutioasa a costumatiei releva rafinamentul artistic, o compozitie echilibrata a texturii ornamentale, finete in executie. Culorile utilizate sunt putine dar folosite in sensibile tonalitati armonizandu-se cu albul panzei-adesea ornamentata tot cu alb.

6. In general costumul, pornit iniţial de la cele mai simple forme, s-a perfecţionat şi complicat însuşindu-şi, pe lângă funcţiunea sa de ordin practic şi atribute estetice. • Costumul barbatesc alcatuit din : • -chemesa de panza cu maneci largi, stramte la incheieturi, lunga pana la brau, se poarta peste pantaloni. La incheieturi si la guler este brodata alb pe alb • -gacii-pantalonii-destul de scurti, destramati jos cu franjuri, nu sunt ornamentati. • -incaltamintea pe care acestea o poarta sunt cizmele negre • -pe cap se poarta palarii de paie , calota avand o forma inalta

10. Costumul femeiesc, în raport cu cel bărbătesc prezintă o tipologie mai variată şi o mai mare bogăţie a decorului, de aceea, ne va fi justificată preocuparea noastră susţinută în descrierea costumului femeiesc. • Acesta se caracterizează printr-o componenţă similară - aceeaşi cămaşă îmbrăcată direct pe corp, piese croite deopotrivă în formă dreptunghiulară îmbracă corpul de la talie în jos. • Portul femeiesc este caracterizat prin aceeaşi prospeţime, vioiciune şi originalitate: • -ie(camasa) viu colorată este lucrată în ornamente geometrice sau florale, • - pindileu (poalele), care este incretit la talie. • -Peste pindileu este zadia(sortul) înflorat, de obicei pe fond galben sau roşu. • -Pe cap femeile poarta basma • -in picioare pantofi negrii.

14. Costumul popular din zona codru se incadreaza in costumul din zona nord-vestica a Transilvaniei. • Elementele etnografice specifice se fac cunoscute prin ‘‘Festivalul anual al folclorului codrenesc ’’, care are loc la sfarsitul lunii august, intr-un pitoresc decor natural din padurea Oteloaia.

15. Totuşi varietatea portului popular românesc — menţinută în cadrul unei evidente unităţi de stil — este remarcabilă. • Datorită condiţiilor de viaţă diferite, fiecare din ţinuturile ţării noastre şi-a impus o notă dominantă în caracterul local al costumului popular, iar în limitele acestor ţinuturi, variantele tipului principal de costum prezintă, la rândul lor, diferenţieri de detaliu, care duc la o mare variaţie şi bogăţie de forme. • Ca toate fenomenele de cultură materială, costumul popular este supus unei continue evoluţii. Legătura sa strânsă cu viaţa socială îl face să apară ca un fenomen în continuă transformare, adaptându-se condiţiilor mereu schimbate de viaţă.

16. imagini din timpul unui spectacol (oradea 2009)

17. Dindelegan Ionut • Colegiul Tehnic Iuliu Maniu Carei Va multumesc pentru atentie!