Download
1 / 34
1.56k likes | 5.83k Views
Padurile de foioase. Sunt zone de vegetaţie în care predomină vegetaţia arboricolă şi angiospermică. Ele sunt raspandite cu predilectie in climatul temperat-continental si cel oceanic din vestul Europei. Cuprinde tarile: Franta Olanda Marea Britanie Irlanda Belgia Luxemburg.
E N D
Padurile de foioase Sunt zone de vegetaţie în care predomină vegetaţia arboricolă şi angiospermică. Ele sunt raspandite cu predilectie in climatul temperat-continental si cel oceanic din vestul Europei.
Cuprinde tarile: Franta Olanda Marea Britanie Irlanda Belgia Luxemburg
LIMITELE Europei Vestice: Intre 60º 50' (Marea Britanie) si 42º 20' (Franta) latitudine nordica si 10º 27 ' (Irlanda) longitudine vestica si 8º 10 ' longitudine estica (Franta)
RELATIILE TROFICE • Intr-o padure de foioase se stabilesc cele mai complexe legaturi trofice datorita numarului mare de specii cu regimuri variate de hrana • Daca analizam doua exemple de animale cu regimuri variate de hrana, vom intelege de ce intr-o padure de foioase acestea nu vor fi niciodata lipsite de hrana
Porcul mistret ,animal omnivore, poate fi active intr-un lant la nivelul consumatorilor primari (consuma ghinda si radacini), iar in alt lant la nivelul consumatorilor secundari (consuma soareci). Jderul ataca pasari , soareci si veverite. El poate consuma si fructe de padure. Impins de foame, consuma si cadavre. In raport cu hrana sa, jderul poate fi active in mai multe lanturi trofice.
Alt exemplu ar fi omida paroasa a stejarului care se hraneste cu frunze de stejar.In lipsa acestora, se poate hrani si cu frunzele altor arbori,arbusti si plante ierboase.Intr-o padure de foioase , aceasta omida va gasi intotdeauna hrana.Nu acelassi lucru se intampla cu omida stejarului (larva unui fluture foarte raspandit in padurile de foioase),care are un regim de hrana foarte strict � numai muguri si frunze de stejar.Cand aceste omizi se inmultesc foarte mult, ajung sa desfrunzeasca suprafete intinse din padurile de stejar dupa care , nemaiavand hrana, mor.Distrugerea in masa a hranei si disparitia omizilor determina dereglari in randul altor specii de vietuitoare pentru care omida reprezinta hrana
Prin aceste multiple relatii trofice, echilibrul unei paduri de foioase in regim natural este stabilit, distrugerea lui are loc cand se taie insasi padurea. De aceea, orice interventie a omului in natura trebuie bine chibzuita, iar consecintele trebuie calculate
Rolul animalelor cu regim variat de hrana • Vulpea nu este un animal strict carnivore.Ea consuma si hrana vegetala,dar in cantitate mai mica. In functie de hrana disponibila ,vulpea se adapteaza atat prin schimbarea regimului de hrana de-a lungul anotimpurilor cat si in cursul aceluiasi anotimp.Vulpea poate fi considerata:consumator primar,cand se hraneste cu fructe,consumator secundar,cand se hraneste cu iepuri,soareci, consumator tertiar ,cand se hraneste cu pasari insectivore.
Merla si sturzul, desi consuma aceeasi hrana, nu au regimuri de hrana perfect identice: mierla este cu precadere vegetariana, ir sturzul cu precadere carnivor. Cand hrana lor preferata se imputineaza, ele trec la hranirea cu o specie abundenta, care in mod obisnuit reprezinta o hrana secundara, timp in care specia consumata preponderent se reface numeric.
Ca urmare a lipsei de hrana pe timp de iarna, unele animale migreaza, altele isi fac provizii,iar altele intra in stare de amortire sau de hibernare.Cu cat o specie va avea un regim mai variat de hrana, cu atat va avea un rol mai important in mentinerea echilibrului ecologic.Ea va tine sub control atat speciile cu care se hraneste cat si speciile pentru care reprezinta hrana si, in general, toate resursele mediului.
Soluri • brune acide de padure - cambisoluri • argiloiluviale - argiluvisoluri
CLIMA: Mediul temperat umed se caracterizeaza prin diferentiere termice mai mici intre vara si iarna si precipitatii bogate. Verile sunt calde (16-17º in lunile iulie si august), iar iernile sunt racoroase (2-4º in lunile ianuarie si februarie). Precipiatiile sunt cuprinse intre 600 si 800 de mm, in functie de apropierea de ocean.
Marea Britanie are clima puternic influentata de curentul Golfului. Desele schimbarie de vreme sunt cauzate de campurile ciclonice de joasa presiune ce se formeaza in OceanulAtlantic. Campurile anticiclonice de presiune inalta aduc o vreme stabila fara precipitatii. Irlanda este dominata de vanturile domoale si umede din sud-vest si de curentii calzi dinspre Atlanticul de Nord
In Olanda, masele de aer polar scad in multe ierni temperatura aerului sub temperatura de inghet. Nord-vestul Frantei are clima mai blanda influentata de curentul nord-altantic, iar in est diferentele de temperatura sunt mai mari. Belgia si Luxemburg au climatul mai arid (cu pp<100 cm).
POPULATIA Populatia este numeroasa si densitatea populatiei poate ajunge la valori foarte mari. Aici sunt regiunile cele mai dezvoltate economic in momentul de fata. Cea mai mare populatie o are Marea Britanie (58.245.000 loc), insa tara cu cea mai densitate a populatiei este Olanda (449 loc/km2).
TEST Numeste: • tarile care fac parte din acest etaj climatic. • cel putin 3 animale care traiesc in padurile de foioase. • cel putin 3 specii de plante sau arbori specifici zonei. • caracteristicile climatice ale zonei
