Lecţia S2- 10

1. Total slide-uri: 6TIC, cls. a IX-a, liceu, rută directă • Adresarea de Internet – adrese de pagini • Adrese de email • Browsere. Motoare de căutare • Gestionarea unei adrese email • Apărarea împotriva viruşilor. Firewall • Adresarea politicoasă. Respectare legislaţie prof. Coroiu Mircea DumitruColegiul Economic “Nicolae Titulescu” Baia Mare Lecţia S2-10 Competenţe specifice urmărite: 3. 4. Clasificarea şi folosirea modului de adresare în Internet 3. 5. Utilizarea posibilităţilor de căutare a informaţiilor 3. 6. Aplicarea modalităţilor de folosire a serviciului e-mail 3. 7. Descrierea şi aplicarea măsurilor de securitate în utilizarea Internetului 3. 8. Utilizarea corectă a regulilor de comportare în reţeaua Internet 3. 9. Realizarea unor aplicaţii practice

2. Funcţia de documentare a reţelei Internet Această funcţie este asigurată prin intermediul unui serviciu de informare şi documentare. Scopul acestui serviciu este de a permite utilizatorului să găsească informaţia dorită fără să cunoască adresa de Internet a informaţiei şi calculatorul pe care se găseşte.Un astfel de serviciu se mai numeşte serviciu pentru navigarea prin informaţii. Cel mai important serviciu de informare şi documentare este WWW, Web sau W3, creat în 1989, în Elveţia la Centre Europeen de Recherch Nucleaire (CERN). Metoda folosită pentru a organiza informaţia în serviciul Web: Hipertextul – Folosind această metodă, textele evidenţiate dintr-un document reprezintă trimiteri la alte documente care conţin informaţii suplimentare. Evidenţierea se face folosind numere, stiluri diferite de caractere sau culori diferite. Ea depinde de programul care a creat documentul sau de programul cu care se vizualizează documentul. Textul evidenţiat se numeşte hiperlegătură (hyperlink). Dacă se execută clic pe o hiperlegătură, se încarcă documentul de care este legat, care poate fi în acelaşi sit sau într-un sit diferit din Web. Legăturile de hipertext asigură interconectarea tuturor paginilor din Web şi permit urmărirea uşoară a unui subiect prin foarte multe documente. Hipermedia – Este o extensie a metodei hipertext, prin care trimiterile se pot face şi la alte medii de prezentare a informaţiei, cum sunt de exemplu sunetele şi imaginile. În pagina Web pot fi afişate şi imagini care au fost salvate în fişiere. Formatele acceptate sunt fişierele gif (Graphic Image Format) şi jpeg (Joint Photographic Experts Group). Folosind această metodă pot fi evidenţiate şi alte obiecte, care nu sunt texte. De exemplu, dacă o imagine grafică reprezintă o legătură, întreaga imagine va fi evidenţiată – şi executarea unui clic pe imagine va determina programul client să urmărească referinţa ascunsă. Este posibil să se asocieze referinţe separate cu diferite părţi din imagine. Astfel, este posibil ca un document Web să conţină un grup de imagini, fiecare dintre ele conţinând la rândul lor câte o legătură către un alt document Web. Cheia generalităţii serviciului WWW constă în folosirea identificatorului URL (Uniform Resource Locator – localizarea uniformă a resurselor). Identificatorul URL are o formă standard şi reprezintă o adresă a unei resurse de informaţie din Internet, indentificând unic acea resursă. Adresa este formată din trei părţi: <nume protocol>://<numegazdă>/<identificator fişier>

3. Browsere (1/2) • Tehnologia Web a fost proiectată iniţial ca să stocheze informaţia care rămâne stabilă pe o perioadă mai lungă de timp, în acelaşi mod în care, într-o bibliotecă, sunt depozitate cărţi al căror conţinut nu se va modifica prea repede. Aceste pagini sunt statice. Pentru a crea pagini dinamice, care permit utilizatorului să obţină în timp real o informaţie variabilă în timp, se poate folosi tehnologia Common Gateway Interface, prescurtată de obicei cu CGI. Această tehnologie permite unui server Web să asocieze unii identificatori URL cu programe de aplicaţie, în locul unor documente statice de pe disc. Pentru a cfrea pagini care permit urilizatorului să interacţioneze cu informaţia prezentată, se foloseşte tehnologia formularelor (forms). • Programul client folosit pentru a avea acces la serviciul Web se numeşte browser. Acesta oferă, în general, următoarele facilităţi: • - deplasarea printre documentele html din serviciul World Wide Web, din alte servicii sau de pe calculatorul propriu – şi vizualizarea lor; • - urmărirea legăturilor dintre documentele html; • - copierea informaţiilor în fişiere pe propriul calculator; • - folosirea unui mecanism de căutare a informaţiei; • - folosirea “semnelor de carte” şi a istoricului – pentru regăsirea rapidă a informaţiilor; • - accesul la celelalte servicii de informare; • - accesul şi la alte servicii Internet: poşta electronică (transmiterea şi recepţionarea mesajelor de poştă electronică), serviciul de ştiri (citirea şi publicarea articolelor în grupurile de ştiri), serviciul ftp (transferarea fişierelor) etc. • Browserul, spre deosebire de alte programe client, integrează accesul la mai multe servicii de internet într-un singur sistem de navigare unitar. • Browsere: Mosaic (creat de NCSA, primul browser cu interfaţă grafică), Netscape Navigator (creat de Netscape Communication Corporation, mai performant decât Mosaic), Internet Explorer (creat de Microsoft, inclus în SO ca program utilitar), Mozilla Firefox, Opera, Google Chrome, Safari şi... unele mai puţin cunoscute: Stainless (posibilitate de logare pe un site folosind două conturi diferite în tab-uri diferite), Maxthon (blochează reclamele, asigură protecţie pentru spyware – malware - viruşi), Sleipnir (deţine supremaţia în Japonia), Swiftfox (versiune îmbunătăţită a browserului Mozilla), Lunascape (hibrid între motoarele Firefox, Internet Explorer şi Chrome), Konqueror (open source), SeaMonkey (client email încorporat, editorul HTML, IRC Chat, unelte pentru web design), OmniWeb (foploseşte motorul WebKit), Camino.

4. Browsere (2/2) • Foloseşte următoarele concepte: • Directorul cache. Este o zonă de memorare tampon în care browserul stochează informaţia preluată din reţeaua web. Atunci când utilizatorul navighează printre paginile deja văzute în sesiunea curentă, parcurge de fapt informaţia salvată în directorul cache. • Reîmprospătarea unei pagini web. Înseamnă că pagina va fi preluată din nou din reţea, chiar dacă este memorată în directorul cache. • Imaginile in-line. Sunt imagini incluse într-o pagină web. Ele nu pot fi manipulate (modificare, redimensionare, deplasare), dar pot fi vizualizate. Încărcarea unei pagini web care conţine astfel de imagini poate să dureze mai mult. Din această cauză, unele browsere oferă posibilitatea de a afişa – în locul imaginii o pictogramă, astfel încât utilizatorul să navigheze rapid prin paginile web. • Semnul de carte sau pagina favorită este adresa URL a unei pagini web căreia utilizatorul îi asociază un nume. În viitor, utilizatorul va putea regăsi pagina web folosind acest nume, în locul adresei URL. • Istoricul (history). Este o listă cu numele paginilor web care au fost deschise în sesiunea de lucru curentă. Se poate reveni la o pagină prin simpla preluare a numelui ei din listă. Unele browsere permit păstrarea în listă şi a numelor de pagini deschise în sesiuni anterioare. • Aplicaţie ajutătoare (Help application) este un program care permite unui browser să vizualizeze diferite formate de fişiere, ca de exemplu fişier cu sunete. • Plug-in. Este un program care poate fi adăugat la un browser pentru a executa sarcini suplimentare, ca de exemplu afişarea pe ecran a imaginilor video sau a imaginilor 3-D. • Descărcarea (Download) înseamnă copierea unui fişier pe propriul calculator. • Încărcarea (Upload) înseamnă copierea unui fişier de pe propirul calculator pe un calculator din reţea. • Mecanisme pentru regăsirea informaţiei puse la dispoziţia utilizatorului de serviciu web: • serviciul de navigare • serviciul de căutare automată (prin motoare de căutare) • Portalul este un server web care conţine legături cu multe alte situri şi pe care utilizatorul îl poate folosi ca punct de pornire atunci când se conectează la reţeaua Internet. El este creat de un furnizor de servicii Internet şi oferă utilizatorului un pachet de servicii şi resurse. • Exemple: http://www.google.com, http://www.msn.com, http://www.yahoo.com, http://www.altavista.com, http://www.lycos.com, http://www.infoseek.com, http://www.hotbot.com. (http://www.isjmm.ro = http://82.77.193.61/)

5. Funcţia de comunicare a reţelei Internet Serviciul de comunicare în timp real (Chat) Poşta electronică (electronic mail sau e-mail). Cutia poştală (un fişier care memorează mesajele primite). Scrisoarea electronică (antet - header, corp – body, semnătura – signature). Indicator de stare. Codul de conduită pe Internet • Membrii unei societăţi respectă regulile etichetei, pentru a păstra interacţiuni sociale politicoase şi pentru a distinge normalul de insulte. Cyberspace este o nouă formă de societate, în care un mediu, virtual, lipsit de personalitate, conectează oameni reali. Conexiunile oamenilor pe Internet trebuie să respecte o listă de reguli: • informaţia pe care o trimiteţi trebuie să fie concisă • folosiţi intonaţia • NU SCRIEŢI CU MAJUSCULE! • nu folosiţi grupurile de ştiri pentru a face publicitate • dacă daţi peste un grup care vă enervează, evitaţi-l • compuneţi cu grijă textele şi citiţi mesajul înainte de expediere • nu declanşaţi un război al insultelor

6. Bibliografie • diverse pagini de pe Internet • Mariana Miloşescu - TIC, manual pentru cls. a IX-a, EDP, RA, Bucureşti, 2004