Planificare strategic ă CBTM

1. Planificare strategică CBTM Ziua 4: Dorina Garabajiu9:00 – 10:30

2. Ce este CBTM? CBTM (cadrul bugetar pe termen mediu): • instrument de planificare strategică a bugetului public naţional • stabileşte obiectivele politicii bugetar-fiscale în perspectiva pe termen mediu • determină cadrul de resurse şi cheltuieli publice pe anii respectivi (inclusiv limitele de cheltuieli pe autorităţi publice centrale).

3. Obiectivele specifice ale CBTM • consolidarea echilibrului macroeconomic şi a disciplinei financiare prin planificarea unui buget realist • sporirea eficacităţii cheltuielilor publice prin asigurarea unei legături mai bune întrepolitici, priorităţi strategice şi cheltuielile publice în cadrul sectoarelor şi între sectoare • asigurarea unui nivel previzibil al resurselor alocate autorităţilor publice centrale la planificarea şi implementarea programelor multianuale de cheltuieli • sporirea nivelului de transparenţă şi răspundere în procesul de luare a deciziilor cu privire la identificarea priorităţilor de politici şi strategiile sectoriale de cheltuieli

5. Procesul de elaborare a CBTM Participanţi • Cancelaria de Stat • Ministerul Finanţelor • Ministerul Economiei • Autorităţile publice centrale de specialitate şi alte autorităţi publice

6. Structurile de coordonare a procesului CBTM

7. decembrie - februarie Elaborarea documentului de priorităţi Elaborarea prognozei cadrului de resurse şi a plafoanelor sectoriale Elaborarea propunerilor de actualizare a Planului SND Elaborarea planurilor strategice de cheltuieli pe sectoare februarie - martie Elaborarea proiectului Planului SND Definitivarea plafoanelor sectoriale aprilie Elaborarea CBTM mai Aprobarea CBTM de către CIPS iunie - august Acordarea proiectului planului SND cu proiectul bugetului Elaborarea proiectului bugetului anual Aprobarea de către CIPS a proiectului bugetului şi a Planului SND septembrie Aprobarea de către Guvern a proiectului bugetului / CBTM noiembrie - decembrie Aprobarea de către Guvern a Planului SND Aprobarea de către Parlament a bugetului Coordonarea proceselor de actualizare anuală a SND/CBTM şi elaborare a bugetului anual SNDCBTM/buget

8. Acoperirea cu CBTM (2009-2011) • Bugetul de Stat • Componenta de bază • Fonduri speciale • Mijloace speciale • Finanţare externă a proiectelor (cu excepţia asistenţei tehnice) • Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) • Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat • Fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală • Acoperire sectorială • Educaţie • Ocrotirea sănătăţii • Protecţia socială • Agricultura • Cultura şi turism • Apărarea • Justiţia • Ştiinţa • Protecţia mediului • Gestionarea drumurilor şi transportul • Problemele tineretului şi sportul • Nivel de UAT (teritorial) • 10 UAT

9. Provocările în viitor Cu toate că, începând cu anul 2002, de când a fost introdusă iniţiativa de elaborare a CBTM (atunci CCTM), au fost înregistrate progrese mari , totuşi, elaborarea bugetului bazată pe politici în Republica Moldova deocamdată este slab dezvoltată • Capacităţile instituţionale şi procesele de elaborare a politicilor, planificare a programelor şi elaborarea bugetului necesită consolidare în continuare. • Este necesar să se ţină cont mai mult de capacităţi şi constrângerile bugetare în cadrul elaborării politicilor. • Este necesar ca aspectele constrângerilor şi prioritizării să fie abordate mai explicit la nivel de politici. • Este necesar de a aloca mai multe resurse bugetare pentru finanţarea noilor iniţiative de cheltuieli, ce reies din politica în domeniu. • Implicarea factorilor politici în procesul de planificare bugetară urmează a fi lărgită şi consolidată. • Urmează a fi îmbunătăţită procedura de prezentare a planurilor bugetare ale Guvernului atât către Parlament, cât şi către societatea civilă.

10. Priorităţi în contextul continuării iniţiativei CBTM • O integrare mai bună între procesele şi termenele de elaborare a politicilor şi planificare bugetară. • Introducerea unor proceduri îmbunătăţite de evaluare a impactului fiscal asupra proceselor de luare a deciziilor politice. • Instituirea departamentelor de politici în ministerele sectoriale. • Introducerea clasificării programului bugetar, care să asigure legătura dintre alocarea resurselor şi politici şi strategii. • O axare mai pronunţată pe identificarea reformelor necesare pentru o alocare mai eficientă a resurselor bugetare pentru finanţarea noilor iniţiative. • Perfecţionare şi o integrare mai eficientă în CCTM şi prezentarea Bugetului – o axare mai pronunţată pe obiectivele pe care şi le stabilesc ministerele. 10

11. Originea CBTM şi practicile internaţionale • Marea Britanie • Noua Zeelandă • Australia - CBTM sub-naţionale autonome la nivelul statelor • Africa de Sud - toate nivelurile de bugete (central, regional şi local) • Statele Unite ale Americii

12. Vă mulţumesc!

13. Comunicare, consultareşi participare în procesul de planificare strategică Ziua 4: Dorina Garabajiu 10:45 – 12:15

14. Identificarea problemei Identificarea alternativelor Stabilirea agendei Consultări comunicare Evaluarea ex-ante Evaluarea ex-post Monitorizarea Implementarea politicii Decizia cu privire la politici Decizia cu privire la finanţarea politicii Consultare şi comunicare: oriunde, oricând

15. Necesitatea comunicării Nevoia de comunicare provine din: • natura regimului politic şi mecanismul de luare a deciziilor în societate • probabilitate redusă de implementare a politicilor publice puţin cunoscute, neînţelese (în special pe termen lung) • principiile politicilor competitive şi a bunei guvernări (transparenţă şi responsabilitate) • necesitatea de a asigura calitatea şi relevanţa politicilor • nevoile specifice ale diferitelor etape din ciclul de planificare strategică • necesitatea de a mări şansele de succes privind punerea înaplicare a politicilor, etc.

16. Cu cine consultăm? • Părţi interesate:interesele lor şi influenţa acestora asupra politicilor • Parteneri:potenţialul de cooperare mutual avantajoasă • Grupuri ţintă:beneficiarii politicilor

17. Cum identificămpărţile interesate? Întrebări cheie: • În ce domeniu ar putea acţiona / influenţa politica? • Care grup / organizaţii operează în acest domeniu? • În ce mod îi va afecta pe aceştia politica(pozitiv / negativ) • Care dintre ei dispun de resurse şi influenţă pentru a o promova şi interveni? • Care sunt cele mai potrivite mijloace de comunicare disponibile cu acei care au influenţă

18. Cum identificăm partenerii? Întrebăricheie: • În ce domeniu ar putea acţiona / influenţa politica? • Care sunt principalii jucători de operare în acest domeniu? • Cu care din jucători în acest domeniu am dori să stabilim o relaţie? • Care dintre jucători are cel puţin unele din preocupările-cheie şi interese comune? • Care parteneri ar puteasă ne acorde sprijin/ajutor în formularea şi punerea în aplicare a politicii?

19. Cum identificămgrupulţintă? Întrebări-cheie: • În ce domeniu ar putea acţiona / influenţa politica? • Cine sunt clienţii, ale căror nevoi sunt abordate? • Cine ar trebui să obţină informaţii despre politică? • Care sunt caracteristicile comune ce ne ajută să clasificăm această audienţă (necesităţile, relaţiile, caracteristicile demografice, etc.)? • Care sunt modalitaţile / canalele de comunicare ce ne vor ajuta să ajungem la aceste grupuri-ţintă?

20. Comunicarea la diferite etape Studiereaproblemei, definirea cele mai bune solutii, analiza previziuni, evaluare ex-ante a politicilor şi de consultare cu partenerii Constatareaşi actualizarea problemei: agenda are relevanţă pentru societate Determinarea agendei Necesităţile societăţii Implementarea politicii Elaborarea politicii Acţiunile primite, aprobate Implementarea opţiuniiselectate, explicarea politicii, clarificareapunctuluide vedere al societăţii şi a părţilor interesate Evaluarea ex-post, actualizarea acţiunilor Alegerea solutiilor optime, ţinând cont de evaluarea iniţială şi de consultareacu părţile interesate

21. Tipuri de comunicare • Informare • Consultare • Participare / implicare activă

22. Modalităţi de comunicare • SONDAJE • GRUPURI DE LUCRU • MASS-MEDIA • CORESPONDENŢA • CERCETĂRI • GRUPURI DE LUCRU • FORUM-URI • CONSULTAŢII • FOCUS-GRUPURI Determinarea Agendei Necesităţile societăţii Implementarea politicii Elaborarea politicii Luarea deciziei • MASS-MEDIA • SONDAJE • CERCETĂRI • CORESPONDENŢĂ • CONSULTĂRI? • STRUCTURĂ OFICIALĂ, BULETIN • CONSULTĂRI PUBLICE • MASS-MEDIA • LOBBY-ISM

23. Ce NU este comunicarea? • Să întrebi pe oricine ce îşi doreşte • Vorbăraie şi trăncăneală “ca între femei” • O modalitate de a dovedi că publicului place ideea ta, chiar dacă a stat pe raft un timp, oricum • Uşoară

24. Transparenţa decizională în Republica Moldova Baza legală: • Legea Nr. 239 din  13.11.2008 privind transparenţa în procesul decizional • HotărâreaGuvernului Nr. 96 din  16.02.2010 cu privire la acţiunile de implementare a Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional

25. Ce spune realitatea? Raportul de monitorizare a transparenţei decizionale în cadrul organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice (ADEPT) Cauze majore de insucces: • carenţele cadrului legislativ şi inadvertenţele conţinute în Lege şi Regulamentul privind transparenţa decizională; • lipsa unor cerinţe standardizate privind procedurile, regulile interne de asigurare a transparenţei în procesul decizional impuse tuturor organelor autorităţilor publice centrale; • formalism şi conştientizare redusă de către funcţionarii autorităţilor publice a importanţei asigurării transparenţei în procesul decizional. http://www.e-democracy.md/activities/transparenta-decizionala-1/

26. De ce???

27. Rezultate extreme ale proastei comunicări • Rezultatul bun a întâlnirilor se determină după: • un bun rezultat - realizarea scopului urmărit • un bun proces • Uneori acestea merg împreună…

28. Vă mulţumesc! Comunicare eficientă!