Viitorul turismului cultural

1. Viitorulturismului cultural Traian Bădulescu, consultant turism

2. Tendinţele mondiale • Standardizare • Diferenţiere

3. Standardizare • A apărut ca nevoie de SECURITATE • Turiştii preferă de multe ori hoteluri de lanţ internaţionale, restaurante standardizate (gen McDonald’s, KFC etc.) – mai ales în ţări exotice sau din “lumea a treia”, unde nu au încredere în serviciile locale • Standardizarea este impusă de GLOBALIZARE

4. Unicitate • Este o replică la standardizare • Paradoxal, turiştii doresc să vadă în ţările vizitate ceea ce oferă acestea şi ceea ce le deosebeşte de alte destinaţii/regiuni etc. • Standardele sunt necesare, dar pot fi şi o piedică în calea dezvoltării şi a creaţiei • Cine oferă cel mai mult UNICITATEA?

5. CULTURA!

6. Turismul cultural • Prin intermediul turismul cultural, putem avea acces la diferite opere de artă, monumente, muzee, diferite culturi şi modele sociale • Internetul, televiziunea, cărţile nu vor ţine niciodată loc experienţelor LIVE, ci doar vor contribui la consolidarea bagajului de cunoştinţe. Toate simţurile sunt satisfăcute dacă suntem la faţa locului. Una e să vizitezi Muzeul Luvru online sau să citeşti despre el, alta este să fii acolo!

7. Ce este turismul cultural? • Turismul cultural abordează cultura uneiregiuni, înspecialvalorileeiartistice. Turismul cultural includeturismulînregiunileurbane, înspecial oraşe mari, istoriceşi obiectiveculturale (muzeeşi teatre). Poateuneoriincludeturismulînzonelerurale; este cazul festivalurilorînaerliber, caselormemoriale ale unorscriitorisauartişti celebri, peisajelor la care s-a făcuttrimitereînliteratură. Specialiştiisunt de părere căpersoanelecarepracticăturismul cultural cheltuiescîn medie maimultdecâtturiştii "standard“, de leisure.

8. Impactul turismului cultural • Ofer un exemplu din România. În 2007, Sibiu a fost Capitala Culturală a Europei. Promovarea intensă a oraşului a contribuit la dezvoltarea lui pe toate planurile: a devenit destinaţie de city break, a devenit destinaţie de evenimente, au fost construite noi hoteluri, s-a dezvoltat infrastructura rutieră şi de transport.

9. Direcţiile principale ale turismului • Turismul de leisure • Turismul de business şi evenimente (MICE) • Turismul cultural • Turism cultural clasic (circuite, vizite muzee etc.) • Turism tip city break • Turism de aventură • Turism rural • Turism tematic (pe urmele lui Brâncuşi, turul Dracula etc.) • Evenimente culturale (festivaluri, concerte etc.)

10. Într-o lume globalizată şi standardizată, turismul cultural va fi din ce în ce mai important! • Paris înseamnă Turnul Eiffel şi Luvru, Barcelona înseamnă Gaudi, Roma – Colosseum şi Columna lui Traian (pentru români), Istanbul – Moscheea Albastră sau Catedrala Sf. Sofia, Thailanda – Templul Regal etc. • Şi turiştii de sejur, dacă ajung în Austria doresc să viziteze Viena sau Salzburg, ori dacă ajung pe Litoralul bulgăresc, doresc să viziteze oraşul istoric Nessebar sau Castelul Reginei Maria de la Balcik.

11. Plajele, hotelurile şi munţii sunt aproape la fel peste tot... Ce diferenţiază? • Răspunsul este: serviciile şi mai ales cultura. Serviciile fac parte oricum din cultura unui popor. În Thailanda vei primi mereu zâmbete şi mulţumiri, chiar dacă nu cumperi nimic. • 75% dintre turiştii străini (încă puţini) care aleg destinaţia România vin pentru TURISM CULTURAL. Circuite, evenimente culturale (Festivalul Enescu), turul Dracula etc.

12. Diagrama turismului cultural

13. Schimbarea valorilor în turism Anii 2010 aduc UNICITATE, trăirea de experienţe noi. Aici, tot turismul cultural este rege, dar într-o formă dinamică.

14. Travel & Self Help • Aşa cum în secolul XXI s-a dat liber la afaceri (se putea şi în secolul trecut, dar era informatică sprijină mult mai mult iniţiativele antreprenoriale) şi la informaţie (internet plus telefonie mobilă şi am zis totul), pas cu pas se dă liber şi la… călătorii. Transportul se ieftineşte mult. Cel mai mult ne ajută să ne dezvoltăm personal călătoriile, iar în cadrul acestora – TURISMUL CULTURAL

15. Turist vs călător • Turistul este static, doreşte sejururi, refacere, odihnă • Călătorul doreşte cultură şi aventură, cunoaştere şi comunicare. Acesta este viitorul! • Cel mai mult te scot din sfera de confort circuitele culturale, călătoriile făcute de dragul de a vizita, de a cunoaşte oameni şi locuri, participarea la evenimente, seminarii. Deşi, chiar şi atunci când stai cu burta la soare prin Antalya, cunoşti oameni noi, interrelaţionezi cu un mediu nou. 

16. Arta de a călători • Mentalitatea omului- trebuie să-şi schimbe mediul pentru a-şi recăpăta energia fizică şi psihică, pentru a trăi experienţe noi, pentru a cunoaşte lucruri noi. • Ca şi corolar al unui sistem economico-social, turismul reprezintă vârful unei societăţi. • O societate este reprezentată cel mai bine de cultură şi de ştiinţă / tehnologie. Turismul cultural este cel care va câştiga, dar se va îmbina cu alte forme de turism, precum turismul de evenimente sau turismul ştiinţific.

17. Arta de a călători • Educaţia turistică este o educaţie interdisciplinară.Cine călătoreşte, trăieşte mai mult şi mai bine. Iată câteva personalităţi mari, multidisciplinare, din toate mediile, care au călătorit mult: Jules Verne, Alfred Nobel, Richard Branson. • Turismul ne menţine în formă. Ne ajută să ne perfecţionăm educaţia, să ne dezvoltăm cultura, să vedem la faţa locului lucruri despre care am citit sau am văzut la televizor. În acelaşi timp, educaţia turistică ne învaţă cum să ne comportăm în timpul voiajului, cum să contribuim la reuşita unui program turistic, cum să gândim pozitiv. • Turismul este cel mai mare producător de amintiri. Gândirea pozitivă reprezintă primul pas pentru menţinerea în formă. În Occident, se pune accent pe menţinerea în formă, atât fizică, cât şi psihică, şi pe prevenire. Prin intermediul turismului îţi recapeţi cheful de muncă, obţii rezultate mai bune la locul de muncă, productivitate sporită, câştig superior. • Turismul nu reprezintă un lux, ci o necesitate! În ţările mai puţin dezvoltate, inclusiv România, este perceput ca un lux. De fapt, se poate face turism cu bani puţini. Rolul acestui curs este chiar şi acela de a arăta cum se poate face turism când nu dispui de câştiguri mari. Vom constata cu satisfacţie că turismul este cel mai mare producător de amintiri. Vezi albumele foto sau casetele video cu care ne mândrim.

18. ARTA DE A CĂLĂTORI (fragmente din bestseller-ul „Supă de pui pentru sufletul călătorului” de Jack Canfield, Mark Victor Hansen şi Steve Zikman) • Călătoreşte cu seninătate. Nu călători pentru a vedea alţi oameni! • Călătoreşte încet. Avioanele sunt pentru a ajunge în anumite locuri şi nu pentru a le vedea; dedică-ţi timpul pentru a te delecta cu frumuseţea şi inspiraţia oferite de un munte sau de o catedrală. • Călătoreşte plin de aşteptări. Fiecare loc pe care îl vizitezi este asemeni unui colet plin de surprize, care aşteaptă să îl deschizi. Dezleagă-i sforile aşteptându-te la o mare aventură. • Călătoreşte plin de speranţă. „A călători plin de speranţă” – scrie Robert Louis Stevenson – „este mult mai bine decât a sosi undeva”. • Călătoreşte cu modestie. Vizitează oameni şi locuri cu veneraţie şi respect pentru tradiţiile şi modul lor de viaţă. • Călătoreşte plin de amabilitate. Stima pentru partenerii de călătorie şi pentru gazdele tale îţi vor îndulci calea în cele mai dificile zile. • Călătoreşte plin de recunoştinţă. Arată-ţi aprecierea pentru nenumăratele lucruri făcute de alţii pentru delectarea şi confortul tău. • Călătoreşte cu mintea deschisă. Lasă-ţi prejudecăţile acasă. • Călătoreşte plin de curiozitate. Nu este vorba de cât de departe ajungi, dar cât de adânc pătrunzi în minele de aur ale experienţei. Thoreau a scris o carte voluminoasă despre micuţul Walden Pond. • Călătoreşte cu imaginaţie. Aşa cum spune un vechi proverb spaniol, „cel care ar aduce acasă bogăţia Indiilor trebuie să aducă Indiile cu el”. • Călătoreşte fără frică. Alungă îngrijorarea şi timiditatea; lumea şi oamenii îţi aparţin în măsura în care aparţii şi tu lumii. • Călătoreşte cu relaxare. Potriveşte-ţi mintea să aibă parte de momente plăcute. Porneşte la drum. • Călătoreşte cu răbdare. Îţi ia timp să-i înţelegi pe alţii, în special atunci când întâmpini bariere de limbă sau de obiceiuri; fii flexibil şi adaptează-te la orice situaţie. • Călătoreşte cu spiritul unui cetăţean universal. Vei descoperi că oamenii sunt aproape la fel pe tot cuprinsul globului. Fii un ambasador al bunăvoinţei pentru toţi oamenii.

19. Viitorul turismului activ – turismul cultural Tehnologia va sprijini turismul cultural

20. Vă mulţumesc!