PEŞTII

1. PEŞTII

2. PEŞTII Sunt animale acvatice, având corpul adaptat mediului de viaţă: • turtit lateral – ajută la deplasarea rapidă în apă; • acoperit cu solzi pe care îi produce pielea; • membrele transformate în înotătoare.

3. Alcătuirea corpului înotătoare cap coadă trunchi

4. Alcătuirea corpului- capul - Capul peştilor este mic, de formă triun- ghiulară, fiind acope- rit cu piele. La cap, se observă: • 2 ochi; • 2 nări; • 1 gură; • 2 opercule (ce aco- peră branhiile); nări ochi gură “capac” osos (opercul)

5. Deşi nu se văd, există şi două urechi aflate însă în interiorul capului. Văzul, auzul şi mirosul sunt simţuri slab dezvol- tate la majoritatea peştilor.

6. Alcătuirea corpului- trunchiul - Are formă fusiformă, fapt ce îl ajută să înoa- te. Este acoperit cu piele şi solzi (produşi de piele). De o parte şi de alta a trunchiului se află înotătoarele ce ajută la deplasarea în apă.

7. Alcătuirea corpului- coada- Coada, acoperită şi ea cu piele şi solzi, se termină cu o înotătoare. Prin mişcarea cozii, peştii îşi schimbă direcţia în care înoată şi înaintează în apă.

8. Respiraţia peştilor branhii Pentru că trăiesc în apă, peştii nu au plămâni. Ei respiră cu ajutorul branhiilor, aflate în spa- tele ochilor, sub operculi. În inspiraţie, apa pătrunde prin gură şi scaldă branhiile. În expiraţie, gura se închide şi apa, fiind împinsă prin lamelele branhiilor, se elimină de sub opercule.

9. Modul de hrănire păstrăv După ceea ce manâncă, peştii se împart în două grupe: peşti răpitori – care se hrănesc cu animale vii: păstrăvul, lostriţa, ştiuca, bibanul, somnul; somn ştiucă biban

10. crap peşti nerăpitori - care se hrãnesc cu diferite plante acvatice, dar şi cu viermi, melci, raci mici, insecte, icre de peşte: crapul, carasul, mreana, cleanul, linul, roşioara etc. caras

11. Modul de înmulţire icre proaspete La maturitate, femelele depun în apă icrele, iar masculii le stropesc cu lapţi. Din acest moment, icrele trec printr-un şir întreg de transformări, până la faza de peşti. De obicei, după ce icrele sunt lăsate libere şi sunt stropite cu lapţi, părinţii nu mai au nici un fel de grijă pentru pui. Peştii se înmulţesc o dată pe an. Cei mai mulţi peşti se înmulţesc primăvara, unii (ştiuca) la sfârşitul iernii, alţii (păstrăvul) toamna târziu, iar alţii chiar iarna.

12. De reţinut! Temperatura corpului peştelui este aceea a apei în care trăieşte, deci este variabilă. Peştii îşi reglează activitatea în funcţie de cât de caldă sau de rece este apa. Astfel, o temperatură scăzută va determina o scădere a activităţii (hibernare), în timp ce creşterea temperaturii va duce la o intensificare a activităţii.

13. Importanţa peştilor pentru om Carnea de peşte, folosită în alimentaţia omului, este foarte sănătoasă deoarece conţine substanţe ce păstrează sănătatea inimii, a ochilor şi creierului. Nu degeaba se spune: “Peştele de deşteaptă!”, căci una-două mese cu peşte pe săptămână îţi măreşte capacitatea de a învăţa, păstrându-te în acelaşi timp şi sănătos. Să nu uităm că şi icrele preparate întreţin sănătatea noastră!

14. Dacă vrei să ştii mai mult... Marele rechin alb este considerat cel mai mare carnivor de pe Pământ! De regulă, căluţii de mare înoată în perechi, cu cozile legate una de alta!