Colegiul Economic “ Transilvania ”

1. DinamicaactivitatiieconomiceEchilibresidezechilibreeconomiceReferat la economieProfesor: Elev:BalanSorinaPadurean AdinaClasa a XI-a B An scolar 2011- 2012 Colegiul Economic “Transilvania”

2. TENDINTE IN DINAMICA ACTIVITATII ECONOMICE Industriaprelucrătoare :Tendinţă de scăderemoderată a activităţii. Încadrulanchetei de conjunctură din lunaaprilie 2009 managerii din industriaprelucrătoarepreconizează, pentruurmătoareletreiluni, oscăderemoderată a volumuluiproducţiei (sold conjunctural -9%). Aceasta se bazează, în principal, peaprecierea de reducere a contractelorşicomenzilor din ultimeletreiluni, atâtpentrupiaţainternăcâtşipentrupiaţaexternă. Tot un trend descendent se estimeazăşipentrunumărul de salariaţi, soldulconjuncturalfiind de -29% pe total industrieprelucrătoare (-42% la întreprinderilefoartemari, cu 500 salariaţişipeste).Pentruuneledintreactivităţi se vaînregistra o tendinţă de scăderemultmaiaccentuatădecâtpe total: metalurgie; substanţeşiprodusechimice;fabricareamobilei (solduriconjuncturale -77%, -48% şirespectiv -46%). Pentrupreţurileproduselorindustriale se prognozează o tendinţă de stabilitateînurmătoareletreiluni (sold conjunctural +2%).

3. Construcţii:Tendinţă de relativăstabilitate a activităţii.Potrivitestimărilor din lunaaprilie 2009, înactivitatea de construcţii se vaînregistra, pentruurmătoareletreiluni, o tendinţă de stabilitaterelativă a volumuluiproducţieişi a stocului de contracteşicomenzi (sold conjunctural -1%, respectiv -5%). Pentruurmătoareletreiluni, manageriipreconizează o reduceremoderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -8%). Înceeacepriveştepreţurilelucrărilor de construcţii, se preconizează o creşteremoderată a acestora (sold conjunctural +10%). Comerţcu amănuntul:Tendinţă de scăderemoderată a activităţii.Înlunaaprilie 2009, managerii din sectorul de comerţ cu amănuntul au estimat o tendinţă de scăderemoderată a activităţiieconomicepentruurmătoareletreiluni (sold conjunctural -9%). Tot o scădereuşoarăvaînregistravolumul total al vânzărilor de mărfuri (sold conjunctural -6%). Volumulcomenziloradresate de cătreunităţilecomercialefurnizorilor de mărfurivaavea, de asemenea, otendinţă de scăderemoderată (sold conjunctural -14%). Angajatoriiprognozează, pentruurmătoareletreiluni, un trend descendent al numărului de salariaţi din acest sector(sold conjunctural -26%). Manageriisocietăţilorcomercialeestimeazăcăpreţurile de vânzare cuamănuntulvoravea o creşteremoderată (sold conjunctural +10%).

4. Servicii: Tendinţă de scăderemoderată a activităţii. Situaţiaeconomică din sectorul de servicii, înultimeletreiluni, a avut o tendinţă de scădere (sold conjunctural -25%).Conform estimărilor din lunaaprilie 2009, cererea de servicii (cifra de afaceri) vacunoaşte oscăderemoderată (sold conjunctural -9%). Însectorul de servicii se estimează, pentruurmătoareletreiluni, o scăderemoderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -12%). Aceastătendinţăestedatăîn special de întreprinderilemijlocii (50-249 salariaţi) şicelefoartemari (500 salariaţişipeste). Conform opinieimanagerilor, preţurile de vânzaresau de facturare a prestaţiilorvoravea o tendinţă de relativăstabilitate (sold conjunctural +5%).

5. ECHILIBRUL SI DEZECHILIBRUL ECONOMIC Problemelecresteriisidezvoltariieconomicesunt legate de starea de echilibrusidezechilibru economic, tinandseama de caracterul complex simereudinamic al nevoilorsiresurselor. Echilibrul macroeconomic exprimastarea de concordant relativadintrecerereasiofertaagregate in cadrulpieteibunurilorsiserviciilor, muncii, monetare, a capitalului, al economieiresurselor, o functionarenormala a structuriloreconomice in intredependentalor. Echilibrul macroeconomic trebuieinteles ca o tendinta, ce nu include abaterisaudiscordantenesemnificative care nu afecteazafunctionarea de ansamblunormala a economiei.

6. Elementelenecesareintelegeriiechilibrului macroeconomic In primul rand , in acestcaz, se opereaza cu notiunile: ofertaagregatasicerereaagregata, care presupuneexprimaremonetara, cepermiteaducerea la un numitorcomunsi, peaceastabaz, posibibilitatea de masuraresicomparare. In al doilea rand, se impuneluarea in considerare a relatieidintreproductie, veniturisicheltuieli. Aceasta, in sensul in care danastere la fluxuri de produsesiservicii, care, la randullor, determinafluxuri de venituridistribuitedetinatorilorfactorilor de productie, ceeaceatragedupa sine fluxuri de cheltuieliprin care se procurabunurieconomiceoferite de productie. Astfel, cerereasiofertasunt legate intreelesiprinintermediulveniturilor; esteimportantacunoastereareactieiacestora nu numai la variatiile de preturi, cisi la cele ale veniturilor. In al treilea rand, echilibrul macroeconomic presupuneluarea in considerare a interdependentelordintrepiete, si, respective, dintreechilibreleeconomicepartiale. Starea de echilibru, sau, dimpotriva, de dezechlibru in cadruluneiasaualteiadintrepietelepartiale se reflecta, direct sau indirect, intr-o proportiesaualta, si in functionarea de ansamblu a economieinationale.

7. Criteriile de clasificare: • Dupamodul de manifestare in timp • In raport cu nivelurileagregariieconomieinationale • In functie de continutulproceseloreconomicesi de modul e exprimare a rezultatelorecomonice • Echilibrul ecologic Modeleale echilibrului economic. Echilibrul economic Echilibruleconomic presupuneegalitateadintrecereresiofertapepiatabunuriloreconomicesi a serviciilor. Conditiileechilibrului economic Nivelulproductiei (ofertaglobala) sa fie egala cu cerereaglobala Echilibrulpieteimonetare, adicarelatiadintreoferta de monedasicererea de moneda Teoriaechilibrului economic general (TEG) ModelulWalras- Wald- demontreazaprintr-un sistemmatematicdezvoltat ca in cadruluneieconomii cu concurenta perfecta sipura, pretulfiecaruiprodusesteegal cu pretulsau de reveniresi ca la acestpret se asigura alocarea optima a resurselor si folosirea factorilor de productie.

8. Conditii de echilibru Realizarea echilibrului pe piata bunurilor economice presupune respectarea urmatoarei conditii: oferta agregata (Y) sa fie egala cu cererea agragata (D). Deci: Y=D. In acest caz, oferta este concretizata in marimea produsului national brut sau a venitului national; ea se repartizeaza pentru consum (C) si pentru economii (S), rezultand relatia: Y= C+S. Cererea se concretizeaza in doua mari componente, si anume: cererea de bunuri de condum (C) si cererea de bunuri de investitii (I), rezultand relatia: D= C+I. Relatia generala de echilibru se poate reprezenta sub urmatoarea forma: C+S=C+I. De aici, se poate deduce relatia: S=I, considerata drept conditie de echilibru. Cu alte cuvinte, pentru realizarea echilibrului pe piata bunurilor economice, este necesar ca tot ceea ce este produs sa fie cumparat, iar ceea ce nu este consumat, adica tot ceea ce este economisit, sa fie investit. In realitate, insa, exista posibilitatea dezechilibrului, deoarece nu tot ceea ce se economiseste, se investeste, respectiv nu toti cei care economisesc sunt si investitori.

9. Realizarea echilibrului macroeconomic in conditiile actuale ia in considerare si schimburile economice cu alte tari, in cadrul carora o parte a productiei interne este exportata (E), iar unele nevoi sunt satisfacute pe seama importului (H) din alte tari. Integrarea acestora in modelul de echilibru conduce la urmatoarea relatie de echilibru: C+S+H=C+I+E. De aici, rezulta drept concluzie de echilibru relatia: S+H=I+E sau S-I=E-H. Echilibrul macroeconomic depinde si de realizarea echilibrului in cadrul altor piete, cum sunt piata muncii, piata monetara, etc. Pe piata muncii, echilibrul presupune egaliatatea ofertei de forta de munca (YL) cu cererea de forta de munca (DL). De aici, urmatoarea relatie: YL=DL. Pe piata monetara, starea de echilibru inseamna egaliatatea ofertei de moneda (Ym) cu cererea de moneda (Dm). Deci, relatia: Ym=Dm. Oferta reala de moneda este in dependenta de masa monetara (M) si de viteza de circulatie a banilor (V), iar cererea de moneda depinde de volumul marfurilor tranzactionale (T) si de nivelul preturilor (P). Astfel, conditia de echilibru pe piata monetara poate fi exprimata de relatia: MV=TP. In realitatea economica, pe toate pietele, conditiile sunt variabile; in consecinta, echilibrul unei piete depinde de ceea ce se petrece pe toate celelalte piete. Echilibrul economic nu constituie un scop in sine; realizarea lui este subordonata cresterii se dezvoltarii economice, imbunatatirii conditiilor de viata ale oamenilor.

10. Echilibrul economic dinamic In caracterizarea echilibrului macroeconomic, se folosesc si notiunile: Echilibrul static reflecta starea momentana a economiei, considerata drept punct de referinta. In realitate, nu exista echilibru economic static, deoarece intotdeauna au loc schimbari in sistemul de trebuinte si in cel al resurselor, astfel incat echilibrul economic nu ramane la nivelul realizat, ci se schimba, in timp, necesitand „ajustari” corespunzatoare conditiilor mereu dinamice. Echilibrul economic dinamic reflecat tendinta obiectiva de adaptare a ofertei la exigentele cererii, de realizare a concordantei, de fiecare data, la un nivel superior. Exista mai multi factori care determina dinamica echilibrului economic, si anume: Populatia, care prin numarul ei, prin structura de grupe de varsta si socioprofesionala, nivelul de calificare a lucrarilor, etc. Determina schimbari corespunzatoare in ansamblul cererii; Progresul stiintifico- tehnic, care duce la aparitia de noi tendinte, noi subramuri, la modificari in structura si nivelul lor, si totodata, la innoiri ale ofertei si cererii agregate, la adaptari ale acestora; Comportamentul agentilor economici, care schimba, atragand dupa sine noi orientari in folosirea veniturilor, ca si in structura pe ramuri si subramuri economice a plasarii capitaluror in afaceri; Limitele resurselor, care actioneaza restrictiv, impunand restructurariin alocarea si combinarea factorilor de productie, etc.

11. Dezechilibrul economic Prin dezechilibru economic se intelege starea economiei nationala sau a unei componente a acesteia de a nu fi in echilibru. Daca echilibrul se manifesta ca o stare de moment, vremelnica si intamplatoare a sistemului economic, dezechilibrul economic se manifesta permanent, cu intensitati diferite in timp. Stiinta economica, pentru a desemna dezechilibrele economice normale foloseste notiunea depresiune, iar pe cele anormale notiunea de absorbtie. Formele dezechilibrului economic • Excesul de oferta de pe piata bunurilor si de pe piata muncii; • Excesul de cerere pe piata bunurilor si excesul de oferta pe piata muncii; • Excesul de cerere pe piata bunuriloe economice, a monedei si pe piata muncii. Conditiile noi in care se desfasoara activitatea economica atrag dupa sine dezechilibre economice, considerate drept stare normala, necesara dezvolarii. Exista si dezechilibre in economie ce se concretizeaza in disfunctionalitati, in mari decalaje intre cerere si oferta pe diferitele piete, in dereglari in functionarea economiei, in crize economice, somaj, inflatie, etc. Asemenea decalaje nu constituie o stare normala in evolutia economiei, ele fiind legate de limitele resurselor, de insuficienta cunoastere a relatiilor de piata, de ramaneri in urma in ceea ce priveste progresul tehnologic, de lipsa unor reactii rapide si eficiente din partea unor agenti economici, ca si de unele greseli de politica economica generala pe termen lung, etc.

12. Principalele forme de dezechilibru • Excesul de oferta pe piata bunurilor si pe piata muncii. Pe piata bunurilor economice, starea de dezechilibru este cunoscuta sub denumirea de presiune, deoarece cantitatea acestora depaseste cererea existenta. In consecinta,cumparatorii au posibilitatea de a alege, iar producatorii- ofertanti se confrunta cu dificulati in vanzarea marfurilor, fiind, totodata, stimulati in directia restructurarii productiei si cresterii calitatii. • Pe piata muncii, excedentul de oferta inseamna somaj, sub utilizare a potentialului de forta de munca existent, repercursiuni asupra nivelului de trai al populatiei • Excesul de cerere pe piata bunurilor si excesul de oferta pe piata muncii. Pe piata bunurilor se manifesta o cerere mai mare decat oferta existenta, ceea ce duce la situatia cunoscuta sub denumirea de absorbtie. In acest caz, agentii economici producatori nu au posibilitatea de a satisface intreaga cerere: oferta de marfuri nu tine pasul cu cererea la un bun sau altul, nefiind stimulat nici interesul pentru diversificarea si imbunatatirea calitatii produselor; se accentueaza excedentul de forta de munca si cresterea somajului. • Excesul de cerere pe piata bunurilor economice, pe piata muncii, pe piata monetara. O asemenea stare de dezechilibru pune in relief neconcordante, dereglari de profunzime, care tin de structuri ale productiei si ale economiei in ansamblul ei, de imposibilitatea de a absorbi pe termen lung oferta de forta de munca, de a asigura o evolutie normala a ofertei de bunuri economice si de masa monetara. Ca urmare, se accentueaza inflatia (inclusiv forma ei cea mai acuta, hiperinflatia), somajul, se deterioreaza conditiile de viata ale unei importante parti a populatiei.

13. Bibliografie: • http://www.scribd.com/doc/55605061/4/ECHILIBRUL-%C5%9EI-DEZECHILIBRUL-ECONOMIC • http://www.aradon.ro/special/stiri-internationale/articol/tendinte-in-dinamica-activitatii-economice/cn/news-20090519-02022469 • http://www.referat.ro/referate_despre/echilibre_si_dezechilibre_economice.html • http://economie-politica.blogspot.com/2008/12/conceptul-de-echilibru-dezechilibru-si.html