SUERD

1. SUERD • Capacitatea și rolul strategiilor de advocacy și lobby în contextul SUERD • cum sensibilizăm decidenții locali ? • ce înseamnă lobby în context transfrontalier și european pentru formarea consorțiilor multinaționale ?

2. CUM FUNCŢIONEAZĂ STRATEGIA SUERD ? • Strategia trebuie să se axeze pe rezultate. • Cooperarea mai stransă va permitevalorificarea mai eficientă a politicilor şi a finanţării existente. • Sunt necesare lucrăricuprinzătoare, care să implice combinaţiile necesare dintre instituţii, sectoare şi ţări. • Cheia succesului stă in angajamentul demonstrat atat de către autorităţi, cat şide către părţile interesate.

3. Capacitatea și rolul strategiilor de advocacy și lobby in contextul Strategiei Uniunii Europene în Regiunea Dunării • Pornind de la definiția activității de lobby ( influenţarea legitimă a deciziilor politice, prin activităţi de comunicare profesionist realizate, care implică expertiză legislativă, tehnici discursive și abilităţi strategice) este necesar sa identificăm și să cunoaștem actorii și rolurile lor.

4. ATRIBUŢII ŞI RĂSPUNDERI ALE AUTORITĂŢII CENTRALE ŞI LOCALE • Crearea cadrului organizatoric care să permită accesul la informaţie şi participarea la deciziile privind strategia Dunării • Iniţierea de proiecte de legi, norme tehnice, reglementări, proceduri şi directive • Iniţierea şi/sau promovarea Strategiilor sectoriale şi a politicilor • Membrii Parlamentului - activitatea legislativa avand un • efect direct sau indirect asupra dreptului la informatie. • Membrii Executivului - care raspund ori nu solicitarilor • privind informatia cu caracter public • Functionarii publici - care raspund ori nu solicitarilor • privind informatia cu caracter public

5. DREPTUL LA INFORMATIE “Informatia este putere” INFORMATIA, COROLAR AL DEMOCRATIEI Realitatea demonstrează că factorii de conducere şi de decizie legislativă şi executivă, de la nivel central, local sau regional răspund la problematicile şi abordările reprezentanţilor societăţii civile atunci când acestea sunt promovate pe baza dezbaterii publice, precum şi atunci când se foloseşte media ca vehicul de diseminare extinsă şi de comunicare. Aplicarea eficienta a prevederilor şi garantiilor constitutionale privind dreptul la informatie este conditionata deCooperarea intre sectorul public-civic și privat

6. Cooperarea intre cele trei sectoare Autoritati Publice suport indirect fundraising, suport direct (taxe) lobby, advocacy, ( legislatie, prestare parteneriate ) servicii publice fundraising, avantaje directe si indirecte Sector de afaceri ONG donati, sponsorizari, expertiza, servici, etc

7. Cum sensibilizăm decidenții PREMISE : Rămânerea la Putere implică Susţinere; Fără Susţinere, Puterea nu are Autoritate; Fără Autoritate, Puterea nu îşi poate pune în practică, Deciziile; Susţinerea nu poate fi obţinută fără Costuri; Susţinerea poate fi folosită pentru obţinere de beneficii de la Putere sau a o Influenţa. POLITICUL POATE FI TRANZACŢIONAT!

8. Cum sensibilizăm decidenții Simplu – prin Lobby si Advocacy Complicat, daca nu cunoaștem – „Regulile de aur” ale lobbyului eficient in Uniunea Europeana si cateva sfaturi de la profesionisti Cum se face un lobby eficient în Uniunea Europeană?

9. Cum sensibilizăm decidenții Van Schendelen –profesor universitar și lobbyst, în cartea sa – Machiavelli in Brussles, a identificat patru categorii de factori, a căror utilizare pot determina obţinerea unui rezultat favorabil din partea decidenţilor europeni. Cele patru categorii de factori sunt: culturali, formali, operaţionali şi decizionali. -Factorii culturali se referă la concepte politice, valori politice generale şi valori specifice europene -Valorile specifice europenese referă la concepte cum ar fi subsidiaritatea, transparenţa, proporţionalitatea, coordonarea şi reciprocitatea. Aceşti factori pot fi folosiţi pentru a promova sau bloca o politică

10. Cum sensibilizăm decidenții • Factorii formali constau în „alocarea de puteri formale unor actori selectaţi” • Factorii operaţionali se referă la resurse materiale cum sunt suportul logistic, personalul şi bugetul şi la resurse mai puţin tangibile ca informaţia şi susţinerea. Aceşti factori pot influenţa rezultatul final. • Factorii decizionali apar pentru că în cazul oricărei decizii există grupuri pro şi contra. Pentru a realiza negocieri reuşite un grup de interese trebuie, în primul rând, să-şi promoveze poziţia sau cererea încă de la începutul procesului legislativ. Iar, în al doilea rând, trebuie să ofere ceva de interes şi celorlalte părţi implicate, atât actorilor europeni cât şi celorlalte grupuri de interese, pentru că altfel riscă să fie ignorat sau contracarat

11. Cum sensibilizăm decidenții • Pentru a descrie cea mai bună metodă de a face un lobby eficient, Van Schendelen a introdus aşa-numita strategie al celor 3 P: Persoane, Poziţii, Proceduri. Acesta constă în a încerca să aşezi cele mai prietenoase persoane în cele mai bune poziţii, în cele mai eficiente proceduri

12. Cum sensibilizăm decidenții • Următoarea listă de sfaturi a fost realizată de către un consultant americande afaceri publice, care lucrează în Bruxelles (K.Vanderberghe) : • 1.„Creează-ţi o reţea de informaţii – Transparenţa informaţiei este o problemă în UE şi obţinerea de informaţii în timp util va fi o provocare majoră. Media de specialitate, inclusiv cea electronică, tratează evoluţiile politice şi legislative din UE. Totuşi propria ta reţea din cadrul instituţiilor UE şi a altor asociaţii îţi vor oferi un sistem de alertă indispensabil şi un mijloc de a accesa informaţii vitale.

13. Cum sensibilizăm decidenții 2.Fii proactiv – Cu cât intervii mai rapid în procesul legislativ, cu atât vei fi mai eficient. Construieşte-ţi relaţii înainte de a avea nevoie de ceva anume. 3.Cunoaşte-ţi auditoriul – Înainte de a contacta un departament guvernamental, înţelege agenda şi interesele acelui departament. În Comisia Europeană, de exemplu, Directoratul General I (Relaţii comerciale externe), va avea interese diferite faţă de Directoratul General III (Industria europeană). Adaptarea mesajului tău la intereselor lor te va ajuta să le atragi atenţia şi să influenţezi luarea deciziilor.

14. Cum sensibilizăm decidenții • 4.Subscrie principiilor integrării europene – Cazul tău ar trebui să fie întotdeauna prezentat ca aducând o contribuţie obiectivelor integrării europene, care se bazează pe o serie de principii, cum sunt libera circulaţie a bunurilor şi persoanelor, coeziunea socială, lupta împotriva şomajului şi competitivitatea. Accentuarea acestor principii, pe care se bazează întreaga legislaţie şi toate iniţiativele europene, îţi vor spori şansele de reuşită. • 5.Formează alianţe; cunoaşte-ţi opozanţii – Se întâmplă foarte rar ca un singur grup de interese să influenţeze în mod decisiv o lege. Construirea de alianţe cu grupuri cu interese similare este indispensabilă pentru campania de lobby. În unele cazuri, poţi să creezi o organizaţie ad hoc, care să reprezinte o astfel alianţă ce face lobby într-o anumită problemă.

15. Cum sensibilizăm decidenții • 6.Respectă principiul ierarhiei reale în procesul legislativ – • 7.Joacă jocul reciprocităţii – Nu lua niciodată fără să dai. • 8.Întotdeauna cultivă-ţi relaţiile (Always follow up) – Unul dintre secretele unui lobby de succes este ca orice scrisoare pe care o scrii, orice contact pe care îl faci, orice iniţiativă pe care o iei să o dezvolţi(to follow up). • 9.Fii conştient de diferenţele culturale. Familiarizează-te cu aceste diferenţe.” și nu uita de particularitățile (bio) etice...

16. Cum sensibilizăm decidenții • Indicaţiile ce urmează vin din partea unui fost membru al Parlamentului European (Cassidy ): • Să intervii devreme(anticipează) • Încearcă să înţelegi ceea ce se vrea • Nu fiinegativ • Atenţie la detaliu • Foloseşte reprezentanţele permanente • Foloseşte reprezentanţii naţionali

17. Cum sensibilizăm decidenții • „Regulile de aur” de mai jos au fost formulate de Michael Clamen şi preluate de pe website-ul www.lobbying-europe.com : • Fiţi profesionişti – trebuie să cunoaşteţi: • Procesul de decizie – momentele cheie. • Oamenii de contact. • Orientările politice. • Relaţiile la care se poate apela.

18. Cum sensibilizăm decidenții • Fiţi vigilenţi – trebuie să: • Căutaţi informaţia. • Stabiliţi o reţea de contacte. • Urmăriţi dosarul vostru. • Să cunoaşteţi poziţiile adoptate si argumentele care se vehiculează. • Fiţi precoce – trebuie să devansaţi evenimentul: • Interveniţi mereu atunci când este posibil. • Fiţi la originea iniţiativelor. • Aveţi grijă să dispuneţi de un proiect concret. • Pregătiţi-vă – construiţi o argumentaţie.

19. Cum sensibilizăm decidenții • Fiţi solidari – în vederea acţiunii solidare: • Regruparea. • Prezentarea dreptului colectiv plurinaţional. • Atragerea de alianţe – construirea unei reţele de aliaţi. • Acceptarea compromisului. • Asigurarea sprijinului provenit de la anumite administraţii naţionale. • Fiţi „multipli” – trebuie să: • Apelaţi la mai mulţi decidenţi. • Nu neglijaţi nici un nivel ierarhic, nici o instituţie. • Multiplicaţi demersurile, argumentele, verificaţi sursele de informaţie.

20. Cum sensibilizăm decidenții • Fiţi decişi – aceasta presupune: • Debarasaţi-vă de prejudecăţi excesive. • Definiţi un obiectiv clar. • Acceptaţi investiţia pe termen lung. • Acceptaţi că trebuie să daţi înainte de a primi (informaţii, proiecte etc.). • Daţi dovadă de tenacitate, utilizaţi toate sursele. • Fiţi comunicativi – să ştiţi să: • Adoptaţi logica puterilor publice. • Vă puneţi în locul celorlalţi. • Adoptaţi limbajul administrativ. • Lucraţi asupra mesajului vostru, atât din perspectiva formei cât şi al conţinutului.

21. Ce înseamnă lobby în context transfrontalier și european pentru formarea consorțiilor multinaționale ? Idei centrale Relaţii + Informaţie = Acces Acces + Proces = Rezultate Rezultate + Follow-up + Promovare = Credibilitate Credibilitate x Timp = Putere

22. Ce înseamnă lobby în context transfrontalier și european pentru formarea consorțiilor multinaționale ? • S-au menționat în cadrul acestei reuniuni o serie de asociații/alianțe/consorții/coaliții create în spațiul Dunării : • Asociația Camerelor de Comerț Dunărene • Asociația de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos • Euroregiunea Dunărea 21 • Asociația Comunităților Dunărene ... • Pana la ONG-uri ca Asociația 3D – Dezvoltare Durabilă a Dunării sau Salvati Dunărea și Delta • ...și sa nu uităm ca au trecut peste 150 de ani de la înființarea Comisiei Europene a Dunării care a reprezentat prima organizaţie internaţională – în contextul sec. 19 – dedicată cooperării dunărene.

23. Ce înseamnă lobby în context transfrontalier și european pentru formarea consorțiilor multinaționale ? • Toate organizații create în contextul dunărean ar trebui să-și unească eforturile , să realizeze sinergia menită să ducă la succes Strategia Dunării. • Să nu uităm că succesul construirii unor alianţe şi coaliţii constă în lărgirea numărului de membri, în scopul constituiriiunei voci comune care să le permită organizaţiilor să-şi extindă viziunea lor asupra modului în care se vormanifesta problemele în viitor şi să reuşească să mobilizeze sprijin la baza organizaţiilor şi în afaraacestora prin identificarea aliaţilor şi suporterilor acelor cauze. • Sa nu uitam insa ca exista si eşeculprocesului de formare a coaliţiilor, datorat absenţei unei abordări sistemice, de proces în advocacypentru implicare în elaborarea politicilor publice.

24. Ce înseamnă lobby în context transfrontalier și european pentru formarea consorțiilor multinaționale ? De aceea abordarea propusa de EUROLINK Casa Europei poate duce la succes..... Cu condiția să învățăm să lucrăm impreună, să uităm pe plan intern proverbul cu Capra vecinului și să învățam să lucram in si cu echipe multinaționale .

25. Ce înseamnă lobby în context transfrontalier și european pentru formarea consorțiilor multinaționale ? Succesul unui consorțiu/parteneriat/coaliție constă și/sau în principal în FORMARE !

26. Ce înseamnă lobby în context transfrontalier și european pentru formarea consorțiilor multinaționale ? Chiar şi atunci când coaliţia este compusă din reprezentanţi la vârf ai organizaţiilor membre din eşalonul de leadership sau din echipele de management ale organizaţiilor participante, trebuie avută în plan organizarea instruirii acestora. Formarea este justificată nu atât din raţiuni de furnizarea de cunoştinţe, câtmai mult pentru a se asigura înţelegerea completă şi unitară a proceselor sistemice care vor fi parcurse şi aproblemelor ce vor fi abordate în timpul campaniei de advocacy.

27. Ce înseamnă lobby în context transfrontalier și european pentru formarea consorțiilor multinaționale ? Pe de altă parte, perioada de formare trebuie utilizată pentru a facilita cunoaşterea reciprocă mai bună prin schimbul de experienţe, dar şi pentru compatibilizarea diferitelor abordări şi poziţionări anterioare pe aceleaşi subiecte sau pe probleme similaresau asociate celor ce vor face obiectivul campaniei de advocacy. Nu în ultimul rând, perioada dedicată formării reprezintă un bun prilej pentru consolidarea intereselorlegitime ale membrilor coaliţiei şi pentru antrenamentul de ,,a vorbi pe o singură voce în chestiunile carei-au unit pe membrii coaliţiei.

28. Ce înseamnă lobby în context transfrontalier și european pentru formarea consorțiilor multinaționale ? Al doilea instrument care, folosit corect, poate duce la succes este mass-media.

29. Mass-media ca instrument de promovare a strategiilor de advocacy • Mass-media tradițională • Mass-media on-line

30. I. Mass media tradiţională • Accesul la informaţiile de interes public rămâne marcat de o cultură a lipsei de transparenţă a instituţiilor statului. • Dificultăţile financiare au creat un climat de instabilitate, neîncredere şi compromis în mass media. • "În mass media trebuie să poţi avea încredere la fel cum ai încredere în apa pe care o bei." (Jerome Aumente, profesor american de jurnalism care a pregătit 14.000 de jurnalişti)

31. II. Media online • Cititorii de presă se îndreaptă spre mediul online şi noile tehnologii. (gadget-uri, tablete electronice, telefoane inteligente) • Mass-media on-line-presupune • Actualizarea periodică, permanentă a website-ului şi blogului propriu( blogosfera) • Colectarea şi gestionarea adreselor de e-mail ale constituenţilor • Împărtăşirea şi partajarea de conţinut pe reţelele de social media Twitter, Youtube, Facebook, Linkedln, (share content)

32. II. Media online • Jurnaliştii devin multitasking. • Efect pentru lobbyşti: • Viitorul comunicării persuasive, marketinguluişi branding-ului este online. • Subiectele din campaniile de comunicare în advocacy trebuie prezentate jurnalistului de către comunicator însoţite de imagini şi cu componente editabile pentruaudio, video şi online. (kituri de presă complexe)

34. Și poate nu este lipsit de importanță să știm că în Codul Ocupațiilor din România a fost introdusă anul trecut ocupația Specialist în activitatea de lobby –Cod COR 243220. ... Iar anul acesta a fost aprobat de Autoritatea Națională de Calificare standardul ocupațional corespunzător, deci putem deveni lobbyști cu acte în regulă....

35. Este un document consistent, indelung gandit si cumpanit, muncit, de 59 depagini care dezvolta urmatoarele competente specifice specialistului inactivitatea de lobby:1. Monitorizarea procesului de elaborare si implementare a legislatiei sipoliticilor publice2. Desfasurarea activitatii de informare, documentare si cercetare 3. Analiza nevoilor, problemelor si intereselor grupurilor legitime de Interese4. Analizarea contextului si cadrului institutional extern5. Redactarea documentelor de specialitate privind cerintele grupurilorlegitime de interese6. Promovarea publica a intereselor grupurilor legitime de interese 7. Dezvoltarea relatiilor de comunicare cu decidentii8. Mobilizarea membrilor grupurilor legitime de interese9.Asigurarea calitatii, responsabilitatii sociale si eticii in furnizareaserviciilor de lobby

36. MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE ! Dr.Georgeta Ghețe Dănău Presedinte Asociatia CINAQ georgeta.ghete@cinaq.org