920 likes | 1.65k Views
Constipatia. mai puţin de 3 scaune pe săptămînă ; consistenţă crescută cantitate redusă ( sub 100g/zi). Subiectiv senzaţia de eliminare incompletă efort semnificativ durerea abdominală. Sistemul nervos enteral - analizează şi sintetizează: stimuli de la nivelul mucoasei-mecanici
E N D
Constipatia mai puţin de 3 scaune pe săptămînă; consistenţă crescută cantitate redusă (sub 100g/zi). Subiectiv senzaţia de eliminare incompletă efort semnificativ durerea abdominală
Sistemul nervos enteral - analizează şi sintetizează: stimuli de la nivelul mucoasei-mecanici -osmolari -chimici stimuli din SNV, SNC-hipotalamus, emisfere stimuli din sistemul endocrin -prezintă activitate electrică înregistrabilă –potenţiale de vîrf
In funcţie de mecanism constipaţia poate fi: • -de transport • -de evacuare • -de retenţie • -prin obstrucţie
Constipaţia de transport E produsă prin -atonia (hipotonia) colonului -hipersegmentarea colonului (hiperhaustraţie) 1) Constipaţia prin hipotonia colonului Sunt afectate mecanismele ce asigură transportul materiilor fecale în rect Etiologie Leziuni ale plexului mienteric (rol integrator) -primare (miopatii viscerale familiale sau sporadice) -secundare scleroză sistemică amiloidoză distrofie musculară progresivă
miopatii viscerale familiale:Boala Hirschprung-(megacolonul congenital) lipsesc ganglionii din plexul mienteric şi subserosDisplazia neuronală intestinală-apar ganglioni giganţi nefuncţionaliPseudoobstrucţia intestinală cronică-hiperplazie de plex mientericmiopatii viscerale sporadice: Infecţii cu Tripanosoma cruzi Consum de purgative antrachinonice Boala Crohn, RCUH (rectocolita ulcerohemoragică)
Afecţiuni ale SNV (sistemul nervos vegetativ)-diabetul-citostaticeleAfecţiuni ale SNCInflamaţie (IL-1, IL-6, IFNγ şi IFNβ)-sistemul de stress-catecolamine –constipaţieMecanism complexHipotiroidism-alterare de ATP-aze musculare şi disociere de plex mientericHiperparatiroidism-hipercalcemie
Constipaţie prin creşterea contracţiilor haustrale -saturnism -colon iritabil -hipertonie vagalăClinic-nu au senzaţia de defecaţie imperioasădureri datorate spasmelor-prin creşterea contracţiilor haustrale distensiei-prin acumulare de gaze, fecale datorită reducerii motilităţiiDurerile au caracter de- arsură (iritarea mucoasei) - crampe (spasme) sunt de regulă intermitente iradierea durerii torace coapseabdomense ameliorează la defecaţie.
STAZA COLON REABSORBŢIE ↑ APA CREŞTE CONSISTENŢA, SCADE VOLUMUL SCAUNULUI REABSORBŢIE SUBST.TOXICE:histamină, putrsceină CEFALEE HALENA FETIDĂ ASTENIE SUBFEBRILITATE REACŢIE EXSUDATIVĂ LICHIDIANĂ IRITAŢIE FALSĂDIAREE HIPERSECREŢIE DE MUCUS • FIZIOPATOLOGIE
Apar şi scibale datorate creşterii contracţiilor haustralePot apare semne generale –halenă fetidă-cefalee-astenie-greaţă -indispoziţie -cancerofobie
Constipaţia de Evacuare-STERGEREA REFLEXULUI RECTOANALprin- inhibarea conştientă a defecaţiei -hipertonia anală datorată iritaţiei din anitesau fistule anale-abuzul de clisme-boala Hirschprung -TULBURAREA SENSIBILITATII porţiunii superioare a canalului (DZ, secţiune medulară transversă, leziuni cerebrale)
TULBURAREA TIMPULUI CONSTIENT al defecaţiei -anism (lipsa de coordonare a muşchilor planşeului pelvin în cursul defecaţiei care duce la lipsa de relaxare a SAE, m.puborectal, m.levator ani -rectocel anterior-la femei cu sau fără ruptură de perineuTULBURAREA CONTROLULUI NERVOS AL DEFECATIEI în -distrugeri de măduvă lombosacrată (traumatisme , tabes,tumori de coadă de cal) -afectarea centrului defecaţiei din planşeul ventriculului IV (scleroza multiplă, traumatisme medulare)
Clinic apare -senzaţie de defecaţie imperioasă -efort mare la eliminarea scaunelor -senzaţie de evacuareincompletă -semne generale -durereConstipaţie prin obstrucţieobstrucţia mecanică prin tumoribride compresiuni extrinseciConstipaţia de retenţieanomalii morfologice -dolicocolon sau megacolon
Examenul fizic: -contractură dureroasă a colonului: coardă colică -palpare scibale, fecaloame- formaţiune pseudotumorală care îşi schimbă sediul -meteorism cu hipersonoritate la percuţie Tuşeu rectal:- spasm anal + materii fecale : constipaţia de evacuare - fisuri, fistule -hemoroizi, prolaps rectal
Examenul scaunului: -scibale -sânge: -hemoroizi -fisuri anale -tumori -RCUH -mucus: -colon iritabil -boală inflamatorie a colonului Examen coprologic: -cantitate scăzută < 35g/ zi (n: 700-2000g/ zi) -deshidratare < 78% apă -hiperdigestie: -↓amidon, celuloză -↓reziduuri proteice, lipidice -↓floră iodofilă -↓acizi organici -↑ NH3 -sînge în tumori, boala inflamatorie a colonului (detectare prin reacţia Adler)
Explorări imagistice Irigografia:evidenţiază-obstacole mecanice (tumori, stenoze etc.) -modificări funcţionale (de ex hiperhaustraţie, hipotonie, b.Hirschprung) -modificări anatomice (megacolon, megarect, dolicosigmoid) Rectosigmoidoscopia poate decela fisuri, hemoroizi,abcese Poate stabili permeabilitatea segmentului distal Colonoscopia se efectuează cînd irigografia sugerează stenoze organice sau cînd apar procese patologice în scaun
Explorarea motilităţii-constipaţiile severe care nu răspund la tratament Timpul de tranzit colonic.-măsoară durata tranzitului unor markeri radioopaci ingeraţi cu efectuarea de radiografii seriate pînă la eliminarea a 80% din cantitatea de substanţă administrată (n<70h) Timpul de tranzit gură anus-prin metoda capsulelor radioopace -izotopic
In tulburările defecaţiei sunt utile: Manometria de canal anal –măsurarea presiunea SAI în repaus şi consecutiv distensiei rectului (senzaţia subiectivă). Presiunea maximă este de 60-120 cm apă şi presiunea forţată este de 100-200 cm apă. Presiunea este crescută în boala Hirschprung. În mod normal SAI se relaxează la umflarea unui balonaş în rect. Dispare în boala Hirschprung. Defecograma: înregistrarea video a defecaţiei pentru vizualizarea deschiderii unghiului ano-rectal, a prolapsului rectal, rectocelului, coborârii planşeului pelvin. Perineometria: măsoară suprafaţa dintre tuberozităţile ischiale.
Sindromul de colon iritabil: -este cea mai frecventă afecţiune asociată cu constipaţia -apare mai ales la femei tinere, şi se asociază de regulă cu stressul,depresia, anxietatea. Pacientele nu au dureri abdominale nocturne, hematochezie sau scădere ponderală. Necesită irigografie + colonoscopie pentru a exclude afecţiuni organice şi uneori necesită studiul motilităţii colonice. Carcinomul colonic: -este suspicionat la orice pacient de peste 40 ani cu istoric de constipaţie, recent instalată, însoţită sau nu de hematochezie, scădere ponderală, anorexie -în istoricul pacientului există de multe ori polipi colonici, colită ulceroasă, cancer colonic familial
Complicaţii ale constipaţiei: • sindromul OGILVIE • impactul fecal: ischemie şi inflamaţie a mucoasei colonice datorate presiunii exercitate de bolul fecal asupra vascularizaţiei colonice, care poate duce la ulcer sau perforaţie • prolapsul rectal (frecvent la femeile multipare)- protruzia mucoasei rectale sau a peretelui rectal în rect, canalul anal sau la exterior • hemoroizii • diverticuloza colonică
Pseudoobstrucţia colonică acută (sindromul OGILVIE): -reprezintă un ileus dinamic, care apare mai ales la vârstnicii imobilizaţi la pat şi se manifestă prin oprirea tranzitului pentru gaze şi materii fecale. -pacienţii au distensie abdominală, timpanism, tahipnee
DIAREEA: Este un sindrom caracterizat prin eliminarea zilnică a mai mult de 3 scaune, cu un conţinut mai mare de apă, şi în cantitate de peste 200g/ zi. Simptomele însoţitoare sunt: discomfort abdominal, dureri sau crampe intestinale, senzaţie imperioasă de defecaţie. Când durata depăşeşte 3 săptămâni se numeşte diaree cronică. Pseudodiareea reprezintă eliminarea mai multor scaune pe zi dar cantitatea este sub 200g. (leziuni rectale, colon iritabil). Incontinenţa reprezintă pierderi involuntare de materii fecale.
Mecanismele fiziopatologice sunt: hipermotilitatea intestinală hipersecreţia de sucuri digestive creşterea proceselor de fermentaţie naturală procese de maldigestie şi malabsorbţie
Diareea acută: -este uşor de diagnosticat cauza fiind adesea evidentă -cauzele cele mai frecvente sunt: -infecţioase -bacterii (Stafilococ, Salmonella) -virusuri (Echo, Norwalk) -parazitare (Giardia, Entamoeba) -alergice (fragi, lapte) -toxice (As, F) -medicamentoase (purgative) -nervoase (emoţii) -secundare: -în infecţii (meningită) -metabolice (uremie) -endocrine (tireotoxicoză)
Inflamaţie a mucoasei Diaree cu sînge Febră Leucocite în scaun hipersecreţie hipermotilitate Crampe Meteorism Diaree apoasă Tahicardie Hipotensiune Oligurie
-infecţiile parazitare neinvazive: în aceste tipuri de infecţii (Giardia) inflamaţia este redusă, diareea fiind apoasă. discomfort abdominal şi meteorism. -în infecţiile cu germeni invazivi (Salmonella , Shigella) sau care produc citotoxine (Clostridium) apare o inflamaţie marcată cu febră, dureri abdominale, diaree cu sânge
Examenul scaunului: -PMN în infecţii bacteriene -limfocite în infecţii virale -paraziţi sau ouă în infecţii parazitare Coprocultura poate evidenţia germenul infectant (Shigella, Salmonella, Yersinia, Campilobacter) -în dizenteria bacilară scaunul este cu mucus, puroi, striuri sanguinolente -în febră tifoidă, scaunul are aspect de piure de mazăre -în holeră apar scaune riziforme, cu flocoane sau granule albicioase, comparate cu zeama de orez -în infecţia cu Yersinia pot apare sindromul Reiter, tiroidită, pericardită, glomerulonefrită
Diareea cronică: Fiziopatologic se clasifică în : • -inflamatorie • -osmotică • -secretorie • -prin tulburări de motilitate • -autoindusă
Diareea inflamatorie apare în: • - infecţii cu germeni enteroinvazivi: Shigella, Yersinia, Clostridium, Campilobacter • -infecţii cu protozoare invazive: Entamoeba histolitică, Blastocistis hominis • -infecţii virale (Citomegalovirus) • -boala inflamatorie a colonului Clinic apar: • febră • dureri abdominale • semne de hipoalbuminemie uneori scaunul conţine sânge şi leucocite
Diareea osmotică: -se datorează prezenţei unui component alimentar care nu este complet absorbit în intestinul subţire, ceea ce duce la creşterea presiunii osmotice cu atragerea lichidelor în lumen şi depăşirea capacităţii de reabsorbţie colonice -cauze: - maldigestie (insuficienţă pancreatică cu steatoree) - malabsorbţie (deficit de lactază, sucrază, etc) -medicamente (lactuloză, sorbitol, manitol) -deficit de enterokinază -acest tip de diaree dispare la întreruperea alimentaţiei sau administrarea de medicamente -malabsorbţia grăsimilor duce la steatoree (scaune moi, deschise la culoare, grăsoase, lucioase, voluminoase) -malabsorbţia proteinelor determină creatoree (creşte azotul fecal) -suprapopularea bacteriană duce la deconjugarea sărurilor biliare cu maldigestia grăsimilor - în diareea osmotică apare hiatusul osmotic (presiunea osmotică intraluminală este mai mare decât dublul sumei Na + K)
Diareea secretorie: -apare prin secreţia de fluide şi electroliţi în tubul digestiv (osmolaritatea fecală este normală) -cauze:-toxine bacteriene -hormoni, peptide creşte AMP ciclic -mediatori ai inflamaţiei creşte GMP ciclic creşte DAG deschidere canale Cl,inhibarea absorbţiei de Na, Cl pierdere de apă şi electroliţi intraluminal
Toxinele baxcteriene: -Vibrio-colerae -E. Coli enterotoxigen cresc AMPc -Campilobacter jejuni cresc GMPc -Yersinia -Clostridium Peptide: -VIP (vipom) -serotonină (sindromul carcinoid) cresc AC -glucagon (glucagonom) Mediatori ai inflamaţiei: -PGE -bradichinina Acizii biliari: -cresc secreţia de adenilat-ciclază