SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI

1. SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI

2. ISTORIC • Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină a anului. De Paşti se sărbătoreşte învierea lui Iisus, fiul lui Dumnezeu. • Biblia spune că la două zile după moartea lui Iisus, mormântul Lui a fost găsit gol. Curând, discipolii Lui au început să-L întâlnească. • Creştinii cred că învierea lui Iisus înseamnă că şi ei pot primi o nouă viaţă după moarte. Această credinţă este celebrată de Paşti.

3. Crucea este simbolul iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, simbolul jertfei lui Iisus pentru salvarea omenirii. Crucea a fost declarată ca simbol al creştinătăţii de către împăratul Constantin în cadrul Consiliului de la Nicaea, în anul 325 după Hristos. Simboluri creştine -”Crucea”

4. Mielul era sacrificat de către evrei în Templul din Ierusalim pentru iertarea păcatelor. Iisus este numit “ mielul lui Dumnezeu” pentru ca El S-a sacrificat pentru mântuirea lumii; este sacrificiul final şi perfect. După tradiţie, în familiile creştine se mănâncă în zilele de Paşti carne de miel. Mielul îl simbolizează pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos, care S-a jertfit pentru păcatele lumii şi a murit pe cruce ca un miel nevinovat. “Mielul”

5. Iepuraşul de Paşti nu este o invenţie modernă. Îşi are originea în antichitate; este unul dintre cele mai vechi simboluri ale primăverii. În mitologia indo-europeană iepurele de câmp este considerat sacru. În Germania, zeiţa Ostara, zeiţa primăverii care era celebrată primăvara, era întotdeauna însoţită de un iepure de câmp. Ea era venerată după acest simbol. În Germania, copiii spuneau că iepuraşul de Paşti le aduce oua în timpul Paştelui dacă ei sunt cuminţi. Pentru prima oara, iepuraşul de Paşti este menţionat in Germania in anii 1500. “Iepuraşul”

6. Ouăle sunt un simbol evident al renaşterii. Tradiţia colorării ouălor de Paşti precede sărbătoarea creştină a Paştelui. În unele mitologii (din Egipt, India, China) se spune că lumea s-a născut la început dintr-un ou. Legătura cu sărbătoarea Paştelui este evidentă: ouăle simbolizează naşterea, o nouă viaţă dobândită de creştini prin moartea lui Iisus. Obiceiul de vopsire a ouălor îşi are originile în festivalurile egiptenilor şi perşilor de sărbătorire a primăverii. În trecut, pentru coloratul ouălor se foloseau numai culori naturale obţinute din plante: varză roşie, foi de ceapă, petale de flori. “Ouăle roşii”

7. . În noaptea de Înviere mulţime mare de popor vine la biserică. Fiecare credincios poartă în mâna o lumânare, pe care o va aprinde din lumina adusă de preot de pe masa Sfântului Altar. Această lumânare este simbolul Învierii, al biruinţei vieţii asupra morţii şi a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului. Mulţi păstrează restul de lumânare rămasă nearsă după slujba şi o aprind în cursul anului în cazul în care au un mare necaz în casă. La sfârşitul slujbei, preotul împarte tuturor Sfintele Paşti, adică pâine sfinţită, stropită cu vin şi cu aghiazmă. “Lumina de Înviere”

8. Sunt un adaos recent la celebrarea sărbătorii Paştilor. În timp a apărut şi o legendă religioasă cu privire la crini: în seara Joii Mari, când Domnul se afla în Grădina Ghetsimani, toate florile - cu excepţia semeţului, impunătorului, preafrumosului crin - şi-au aplecat capetele de durere, datorită încercărilor prin care trecea Iisus Hristos. În final, văzând umilinţa şi jertfa Domnului, crinul şi-a aplecat capul de ruşine, şi face în mod umil acelaşi lucru şi în ziua de astăzi. “Crinii albi”

9. În biserica ortodoxă oamenii se pregătesc pentru întâmpinarea sărbătorilor de Paşti prin "postul Paştelui" numit şi "Postul Cel Mare", post care durează 48 de zile. În mod oficial, postul începe după "Duminica iertării", în ziua de luni a săptămânii a 7-a de dinaintea sărbătorii de Paşti. Ultima săptămână din Postul Paştelui se numeşte "Săptămâna Patimilor" şi începe în duminica Floriilor, duminica în care se comemorează intrarea lui Iisus în Ierusalim. "Săptămâna Patimilor" comemorează prinderea lui Iisus, crucificarea şi moartea Lui. În această ultimă săptămână, multe biserici ţin slujbe în fiecare seară, slujbe numite "Denie". De luni pâna joi se comemorează ultima masă, prinderea şi închiderea lui Iisus. Ziua de joi se numeşte "Joia Mare". Vineri, numita "Vinerea Mare" se comemorează crucificarea şi moartea lui Iisus pe cruce. În această zi, se ţine "post negru", adică nu se mănâncă nimic. Obiceiuri şi tradiţii –”Postul Paştelui”

10. Urările tradiţionale de Paşti ale creştinilor ortodocşi sunt "Hristos a înviat", iar răspunsul este "Adevărat a înviat". Aceste urări sunt adresate 40 de zile după Paşti, până la sărbătoarea “Înălţării la cer" a lui Iisus. De asemenea, aceste urări se rostesc atunci când are loc tradiţionala ciocnire a ouălor. În timpul Paştelui creştin, tradiţional este ca ouăle să fie colorate în Joia Mare, după Liturghie şi numai în culoarea roşie pentru că roşu semnifică sângele lui Iisus vărsat pentru salvarea omenirii. “Urările de Paşti”

11. Gospodinele coc, o singură dată pe an, de Sfintele Paşti, pasca. Aceasta are o forma rotundă, pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Având la mijloc o cruce, pasca este împodobită pe margini cu aluat împletit. “Pasca”

12. Când se sărbătoreşte Paştele • Majoritatea creştinilor sărbătoresc Paştele în prima duminică de după prima lună plina care urmează echinocţiului de primăvară. Paştele este o sărbătoare fără o dată fixă, dar se sărbătoreşte întotdeauna între 22 martie şi 25 aprilie în toate bisericile, în afară însa de biserica ortodoxă. În biserica ortodoxă, Paştele poate fi sărbătorit chiar mai târziu de 25 aprilie pentru că această biserică foloseşte şi alţi factori în calcularea acestei date, cum ar fi grija ca Paştele creştin să nu fie sărbătorit în aceeaşi zi cu Paştele evreiesc. Paştele este oricum întotdeauna primăvara, după echinocţiul de primăvară când întreaga natură se trezeşte la viaţă. Echinocţiul de primăvară este acel moment în care ziua şi noaptea au aceeaşi durată.