1 / 65

ANTI BIOTIC OTERAPIA

ANTI BIOTIC OTERAPIA. ANTIBIOTICE – DATE GENERALE Antibioticele şi chimioterapicele antimicrobiene: - distrug şi/sau stânjeneasc multiplicarea microbilor, - au acţiune antimicrobiană specifică şi selectivă, - în doze terapeutice nu lezează celulele gazdei. antibioticele sunt:

laken
Download Presentation

ANTI BIOTIC OTERAPIA

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. ANTIBIOTICOTERAPIA

  2. ANTIBIOTICE – DATE GENERALE Antibioticele şi chimioterapiceleantimicrobiene: - distrug şi/sau stânjeneasc multiplicarea microbilor, - au acţiune antimicrobiană specifică şi selectivă, - în doze terapeutice nu lezează celulele gazdei.

  3. antibioticele sunt: - extrase din: mucegaiuri (ciuperci) existente în sol; bacterii din genul Bacillus (polimixinele şi bacitracina); Chromobacterium violaceum (monobactamul); - obţinute prin semisinteză; chimioterapicele antimicrobiene se obţin prin sinteză chimică.

  4. Antisepticele şi dezinfectanteleau acţiune toxică neselectivă asupra tuturor microorganismelor. Antisepticele : - au acţiune antiinfecţioasă (efect bacteriostatic), - se aplică pe tegumente şi mucoase. Dezinfectantele : - au acţiune bactericidă puternică, - sunt folosite pentru decontamianarea mediului extern. Antisepticele în concentraţii crescute pot fi folosite ca dezinfectante.

  5. Acţiunea antibacteriană a antibioticelor - efect bactericid = distrugerea (omorârea) germenilor - efect bacteriostatic = oprirea multiplicării germenilor; Antibiotic bacteriostatic - bolile infecţioase ciclice uşoare/ medii; - răspunsul imun completează acţiunea antibacteriană;

  6. Antibioticele bactericide se folosesc obligatoriu în : infecţii bacteriene severe şi/sau generalizate septicemii meningite bronhopneumonii infecţii bacteriene cu focare greu de sterilizat endocardite osteomielite tromboflebite TBC infecţii bacteriene cronice sau cu potenţial crescut de cronicizare (pielonefrite, angiocolite, metroanexite, otoantrite, pelviperitonite).

  7. CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR În funcţie de spectrul antimicrobian: antibiotice cu spectru îngust de tip penicilinic: antibiotice active pe: bacili G (+) coci G (-) coci G (+) de tip streptomicinic - active pe: coci G (+) coci G (-) bacili G (-) antibiotice cu spectru larg şi ultralarg bacili G (+) bacili G (-) coci G (+) coci G (-)

  8. CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR În funcţie de spectrul antimicrobian:

  9. CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR În funcţie de structura chimică: 1. BETA LACTAMINE A) PENICILINE - peniciline naturale (penicilina G penicilina V), - peniciline rezistente la penicilinaze (meticilina, oxacilina), - aminopeniciline (ampicilina, amoxicilina), - carboxipeniciline (ticarcilina), - ureidopeniciline (piperacilina).

  10. B) CEFALOSPORINE GENERAŢIA I Cefazolin (Kefzol), Cefalotin (Keflin), Cefalexin (Keflex) GENERAŢIA II Cefuroxim (Kefurox, Zinacef), Cefaclor (Ceclor) Cefuroxim-Axetil (Ceftin) CEFAMICINE Cefoxitin (Mepoxin) GENERAŢIA III Cefoperazonă (Cefobid) , Cefotaxim (Claforan) Ceftazidim (Fortaz), Ceftriaxona (Rocephin) Ceftibuten (Cedax) GENERAŢIA IV Cefepime (Maxipime), Cefpirome

  11. C) CARBAPENEME -Imipenem (Tienam), - Meropenem (Meronem), - Ertapenem (Invantz). D) INHIBITORI DE β-LACTAMAZĂ - Acid clavulanic (amoxicilin clavulanat = augmentin), - Sulbactam (+ ampicilină = unasyn), - Tazobactam (+ piperacilină = tazocin).

  12. 2. ACID FUSIDIC 3. AMINOGLICOZIDE Streptomicina, Neomicina, Kanamicina, Gentamicina, Tobramicina, Amikacina, Netilmicina 4. TETRACICLINE, CLORAMFENICOL Tetraciclina, Doxiciclina, Minociclina 5. RIFAMICINE Rifampicina, Rifabutin, Rifapentin 6. METRONIDAZOL 7. MACROLIDE,CLINDAMICINĂ Eritromicina, Azitromicina, Claritromicina

  13. 8. GLICOPEPTIDE Vancomicina, Teicoplanina 9. POLIMIXINE Colistina, Polimixina B 10. OXAZOLIDONE Linezolid 11. CHINOLONE Acid nalidixic, Norfloxacin, Ciprofloxacin Ofloxacin, Levofloxacin, Moxifloxacin 12. SULFONAMIDE ŞI TRIMETOPRIM

  14. CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR În funcţie de locul de acţiune: - active pe peretele bacterian, - active pe membrana citoplasmatică, - active pe procese intracitoplasmatice: - sinteza proteică, - replicarea acidului nucleic, - ambele.

  15. Antibiotice active asupra peretelui bacterian: Beta-lactamine, Glicopeptide, Fosfonopeptide. Antibiotice active asupra membranei citoplasmatice: Polimixine.

  16. Antibiotice active asupra sintezei proteice: - aminoglicozide, - cicline, - macrolide, - rifampicina, -cloramfenicol, -trimetoprim+sulfametoxazol, etc.

  17. Antibiotice active asupra replicării acidului nucleic: Fluorochinolone Inhibitori de betalactamază Acid clavulanic (amoxicilin+ clavulanat, ticarcilin +clavulanat ) Sulbactam (ampicilină + sulbactam = unasyn) Tazobactam (piperacilină + tazobactam = tazocin)

  18. Noţiuni de farmacodinamie: - Intervalul de timp în care concentraţiile serice sunt superioare CMI, -Ariile de sub curbe raportate la CMI, - Efect post antibiotic.

  19. Clasificareaantibioticelordupafarmacodinamie Grupa I– Betalactaminele au bactericidie independentă de concentraţie atât timp cât concentraţia lor este mai mare decât CMI nu au un efect semnificativ postantibiotic. Rezultate optime: creşterea timpului de expunere a microbilor la concentraţii plasmatice ale antibioticului ce depăşesc CMI, (doze frecvente, la intervale scurte sau perfuzie continuă).

  20. Clasificareaantibioticelordupafarmacodinamie Grupa a II-a– Vancomicina, carbapenemii, macrolidele, clindamicina, azolii, linezolidul au bactericidie independentă de concentraţie dacă aceasta este mai mare decât CMI, dar este timp dependentă. Efectul postantibiotic (EPA) este intermediar (nivelurile serice de antibiotic pot coborî pentru scurt timp sub CMI). Rezultate optime dacă se administrează în doze mai mici dar mai frecvente.

  21. Clasificareaantibioticelordupafarmacodinamie Grupa a III-a– Aminoglicozidele, fluoroquinolonele, metronidazolul bactericidie dependentă de doză, efect postantibiotic semnificativ (creşterea bacteriană este împiedicată chiar şi dacă nivelurile tisulare scad sub CMI pe perioade mai lungi de timp). Rezultateoptime: doze mai mari dar la intervale mai lungi şi sunt admise perioade de 2-4 ore între doze, în care concentraţia plasmatică a acestor antibiotice poate fi nedetectabilă, ceea ce reduce nefrotoxicitatea.

  22. EFECT POST ANTIBIOTIC - PAE - perioada de timp după oprirea ABîn care creşterea bacteriană este supresată deşi nivelele serice ale AB < MIC, - depinde de: - microorganism, - antibiotic, - concentraţia AB, - durata expunerii la AB, - asocierile de AB. - se datorează interacţiunii moleculelor de AB rămase în celula bacteriană cu ţinta intracelulară (timpul necesar disocierii AB de ţinta sa)

  23. POST ANTIBIOTIC LEUCOCITE ENHANCEMENT - PALE Creşterea susceptibilităţii microbilor expuşi la AB la distrucţia intracelulară de către leucocite (fagocitoză facilitată de expunerea la AB)

  24. Indicaţii de antibioticoterapie - stabilirea cauzei infecţioase ; - localizarea infecţiei; - interpretarea rezistenţei la antibiotice - diferenţierea colonizării de infecţie; - ABadministrate anterior; - identificarea corectă a microorganismelor; - interpretarea semnificaţiei culturilor mixte; - investigaţii speciale;- controlul sursei de infecţie.

  25. Stabilirea cauzei infecţioase Sindromul inflamator biologic poate diferenţia infecţia bacteriană de infecţia virală; !!! Nu tratăm cu antibiotice valorile crescute ale - VSH - Fibrinogen - CRP Sd. inflamator folosit şi pt. evaluarea eficienţeiantibioterapiei (curba VSH descreşte mai lent decât valorile procalcitoninei!)

  26. Alegerea antibioticului adecvat: Identificarea microorganismului, Determinarea sensibilităţii la antibiotice, Factori ai gazdei ce influenţează tratamentul.

  27. Identificareaagentuluipatogen: 1- Coloraţie Gram: - prezenţa microbului în medii normal sterile: - LCR, - lichid pleural, pericardic, peritoneal, - lichid sinovial, - caracteristici morfologice (coci, bacili), - prezenţa şi tipul de leucocite în produsul patologic.

  28. Identificarea agentului patogen: 2 -Teste imunologice: - ELISA, - latex-aglutinare, - PCR-ARN/AND. 3 - Cultivare pe medii adecvate; 4 - Statistici bacteriologice (maxima probabilitate).

  29. Determinarea sensibilităţii la antibiotice: - ce microb la ce antibiotic se testează (NCCLS-standard allaboratoarelor clinice), - metoda difuzimetrică (calitativă: S, R, I), - MIC (minimal inhibitory concentration), - MIB (minimal bactericidal concentration), - Etest, - detectarea ESBL (E.Coli, Klebsiella).

  30. Factori ai gazdei ce influenţează tratamentul: -localizarea focarului de infecţie (concentraţia atb în focar să fie egală cu MIC), -drenarea puroiului, corpilor străini, -vârstă, -sarcină, -funcţie renală, hepatică, -reacţii adverse anterioare.

  31. Boli infecţioase care nu necesită tratament antibiotic viroze respiratori necomplicate prin suprainfecţii bacteriene, enterocolite acute de model neinvaziv ( virale ) ;

  32. Boli infecţioase care necesită tratament antibiotic fără antibiogramă: - infecţii streptococice ( angina, scarlatina, erizipel ); - infecţie tifică, bruceloza, leptospiroze, lues; - difterie, tetanos; - infecţii cu micoplasme, chlamidii, richetsii; antibiograma este obligatorie: - sepsis, meningite bacteriene, endocardite - infecţii urinare, biliare, - pneumonii bacteriene, enterocolite acute invazive

  33. Anterior administrării primei doze de antibiotic: -prelevare de produse biologice pt. teste microbiologice, - controlul procesului infecţios (asanarea focarelor septice), - nu întârzia prima doză de antibiotic mai ales în infecţiile severe.

  34. Stabilirea schemei de tratament Dozele de antibiotic - greutate corporala, - particularitatile infectiei, - proprietatile farmacodinamice - starea functionala a rinichiului - reducerea efectelor adverse, Calea de administrare : orală/ parenterlă/locală( ?) Intervalul dintre doze Durata tratamentului

  35. Calea de administrare : orală - infecţii uşoare, în ambulator; parenterală – infecţii severe (necesită concentraţii serice înalte)

  36. Schimbarea căii de administrare (parenterală – orală) - Evoluţie clinică favorabilă, - Pacient afebril, poate înghiţi, are absorbţie intestinală bună, - NL în scădere, - Concentraţie bună a ABîn focarul de infecţie (meninge,endocard)

  37. Asocieri de antibiotice: In vitro: Efect sinergic Efect antagonic Efect indiferent antagonic

  38. Indicaţii ale asocierilor de antibiotice - Prevenirearezistenţei (TSS; rifampicină+fluorochinolone în infecţii stafilococice,macrolide+amoxicilină în infecţia cu H. Pylori), - Infecţii polimicrobiene (peritoneale, pelvine: aerobi+anaerobi), - Pacienţi neutropenici (cefalosporine cu spectru extins+aminoglicozide/fluorochinolone), - Endocardita cu enterococ, - Scăderea toxicităţii (aminoglicozide).

  39. Evaluarea riscului de infecţie cu germeni rezistenţi sau multirezistenţi (scorul CARMELI) I - Contactul cu sectorul sanitar: 1. Fără contact - 1 2. Contact fără proceduri invazive - 2 3. Contacte repetate cu proceduri invazive - 3 II - Tratament antibiotic anterior: 1. Fără antibiotic - 1 2. Cu antibiotic - 2 III - Caracteristicele pacientului: 1. Tânăr, fără comorbidităţi - 1 2. Vârstnic, cu comorbidităţi - 2 3. Pacient imunodeprimat (SIDA, neoplazii) – 3

  40. Principiiledezescaladării: • administrarea unui antibiotic cu spectru ultralarg pe o durată scurtă de timp (48- 72 ore), • precizarea etiologiei în perioada de timp astfel acoperită, • înlocuirea antibioticului iniţial cu un altul cu spectru restrâns.

More Related