REGULAMENTUL DE INSPECŢIE A UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR

1. REGULAMENTUL DE INSPECŢIE A UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR

2. Art. 5. - După conținutul/obiectul principal al inspecției se disting 3 tipuri fundamentale de inspecție a unităților de învățământ preuniversitar: inspecția de evaluare instituțională a unităților de învățământ, inspecția tematică și inspecţia de specialitate. Art. 6. – (1) Inspecţia de evaluare instituţionalăa unităților de învățământ reprezintă o activitate de evaluare generală a performanțelor diferitelor categorii de unități de învățământ, prin raportare explicită la politicile educaționale, scopurile și obiectivele dezirabile propuse sau la standardele asumate în funcționarea acestora.

3. Art. 7. (1) Inspecţia tematică reprezintă o activitate de evaluare sau control a unui domeniu/mai multor domenii particulare ale activității unităților de învățământ preuniversitar sau a personalului care deservește aceste instituții, în principal, a activității cadrelor didactice. In cadrul acestui tip de inspecție se realizează inclusiv activități de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate.

4. (3)Inspecţia tematică poateinclude: activitatea de control arespectării legislației școlare, inspecția evaluării activităților de formare și perfecționare, inspecția activităților educative/extracurriculare, inspecția de evaluare a calității managementului unităților de învățământ, inspecția activității profesorului-diriginte, a activității de orientare școlară și profesională, activitatea de analiză și rezolvarea scrisorilor, sesizărilor și reclamațiilor, inspecția în vederea evaluării pregătirii începutului anului școlar, completarea documentelor școlare, realizarea planului de şcolarizareetc.

5. Art. 8 – (1) Inspecţia de specialitate reprezintă o activitate de evaluare a competențelor profesionale/activității profesionale ale/a cadrelor didactice la nivelul disciplinei/disciplinelor de studiu sau activităților educaționale pe care acestea le susțin. Inspecția de specialitate vizează, în mod direct, calitatea activităților didactice în raport cu beneficiarii primari ai educației, respectiv antrepreșcolarii, preșcolarii și elevii. (2) Obiectul principal al inspecției de specialitate îl reprezintă activitatea didactică a educatorilor, institutorilor/învățătorilor, profesorilor, profesorilor pentru învățământul primar, profesorilor pentru învățământul preșcolar, maiștrilor instructori.

6. Art. 17. – Dimensiunea echipei de inspectori şi disciplinele inspectate vor fi stabilite în funcţie de mărimea şi complexitatea unității de învățământ (număr de elevi, număr de structuri arondate unei unităţi cu personalitate juridică, distribuţia geografică). Inspecţia şcolară generală este realizată, de regulă, de o echipă formată din doi până la opt inspectori. Echipa va cuprinde inspectori care au competenţele necesare pentru a inspecta un eşantion format din cel puţin şase discipline incluse în curriculum. Art. 18. – Durata inspecţiei şcolare generale este de 1-2 săptămâni, în funcţie de mărimea şi complexitatea instituţiei de educaţie inspectate.

7. Art. 21. – Inspectorulcoordonatorsau, dupăcaz, inspectorul, solicităconducătoruluiinstituţiei de educaţieinspectatedocumentelenecesarepregătiriiactivităţii de inspecţie, cucelpuţin 7 zileînainte de începereainspecţiei. Directorulinstituţiei de educaţiepregăteştedocumentelesolicitate și le pune la dispozițiaechipei de inspecție.

8. Art. 23. – Înainte de inspecţie, inspectorulcoordonatorcolecteazăurmătoarele date şiinformaţii: • O prezentare scrisă de director asupra activităţii unității de învățământ (max. 2 pag) care va cuprinde informaţii asupra situaţiei socio-economice a zonei, elevilor/copiilor, managementului instituţiei de educaţie, managementul resurselor financiare, al încadrării cu personal, al materialului didactic, al clădirilor, curriculum-ului şi planurilor de dezvoltare ale instituţiei de educaţie; • Un formular cu date statistice privind unitatea de învățământ, completat de către director; • Rezultatele obţinute de elevi la examenele naţionale şi teste naționale în ultimii trei ani, comparativ cu media la nivel judeţean şi naţional; • Raportul de evaluare internă al instituţiei de educaţie; • Documentele unității de învățământ privind încadrarea personalului angajat şi managementul general; • Documentele privind politica unității de învățământ ; • Cel mai recent raport de inspecţie generală; • Orarul unității de învățământ în perioada inspecţiei; • Orice altă informaţie pe care personalul instituţiei de educaţie doreşte să o furnizeze inspectorilor;

9. Art. 27. – Inspecţia generală se va desfăşura după programul stabilit, de comun acord, cu conducerea unității de învățământ. În cadrul inspecţiei generale, pot fi realizate următoarele activităţi: • observarea activităţilor desfăşurate la clasă prin asistenţă la lecţii şi a altor activităţi desfăşurate în spaţiile şcolare. • Aproximativ 60% din timpul general în desfășurarea inspecției va fi alocat observării/asistării diferitelor activități educaționale de la nivelul unității de învățământ inspectate; • discuţii cu directorul / directorii instituţiei de educaţie, cu membrii Consiliului de Administraţie, ai Consiliului Profesoral şi ai diferitelor comisii constituite la nivelul unităților de învățământ, între care ai Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii, ai Comisiei pentru prevenirea și combaterea violenței în mediul școlar ș.a.; • discuţii cu cadrele didactice, cadrele didactice auxiliare şi cu personalul nedidactic. Aproximativ 20% din timpul general în desfășurarea inspecției va fi alocat discuțiilor și consilierii managerilor și cadrelor didactice din unitatea de învățământ inspectată; • întâlniri, inclusiv informale, cu reprezentanţii părinţilor şi ai elevilor; • întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţii administraţiei publice locale şi cu alţi reprezentanţi ai comunităţii locale; • aplicarea de chestionare; • analiza documentelor.

10. Art. 28. – În timpul inspecţiei, inspectorii vor colecta informaţii prin analizarea documentelor şcolare, evaluând utilitatea şi eficienţa utilizării lor. Din categoria acestor documente fac parte: • Planul de dezvoltare instituţională (PDI) /Planul de acţiune al instituţiei de educaţie (PAS); • Raportul anual de evaluare internă (RAEI) / Raportul de autoevaluare (RA); • rapoartele scrise ale evaluărilor externe și inspecțiilor din ultimii trei ani; • cataloagele, registrele matricole; • condica profesorilor; • planurile operaţionale ale diferitelor comisii constituite la nivelul unității de învățământ; • documentele catedrelor/comisiilor metodice; • portofoliile profesorilor; • caietele elevilor, documentele care vizează rezultatele la examene şi teste, portofolii ale elevilor; • alte documente relevante pentru politica instituţiei de educaţie şi procedurile specifice elaborate; • orice fel de documente/informaţii scrise distribuite părinţilor; • documentele şedinţelor consiliului de administraţie, planul financiar al instituţiei de educaţie şi orice alt document considerat necesar.

11. Art. 29. – Inspectorii vor asista toate cadrele didactice din unitatea de învățământ astfel încât fiecare cadru didactic să fie observat la cel puţin o lecţie şi, în final, să rezulte un eşantion reprezentativ pentru specificul unității de învățământ respective. Cadrele didactice au obligaţia să primească inspectorul pentru observarea lecţiei conform orarului anunţat. Când observă o lecţie, inspectorii nu au dreptul să intervină pentru a întrerupe activitatea profesorilor, evitând să distragă atenţia elevilor. Inspectorii vor discuta cu profesorii şi cu elevii despre activitatea lor în afara orelor de clasă.

12. Art. 30. – (1) În timpul inspecţiei, inspectorul coordonator organizează întâlniri cu beneficiarii direcţi şi indirecţi ai educației furnizate de unitatea școlară. La aceste întâlniri vor fi prezenţi doi-trei inspectori, în funcţie de aria tematică de responsabilitate pentru a informa beneficiarii/partenerii (părinţi, elevi, personal, reprezentanţi ai comunităţii) în legătură cu procesul de inspecţie şi pentru a afla opiniile lor în privinţa unității de învățământ. (2) Inspectorii iau la cunoştinţă opiniile participanţilor, comunicându-le faptul că opiniile lor despre instituţia de educaţie sunt numai o parte din datele ce vor fi colectate. Inspectorii administrează chestionare pentru a afla părerile lor (părinţi, elevi, personal, reprezentanţi ai comunităţii) despre activitatea unității de învățământ. Inspectorii vor valorifica ocaziile formale şi informale pentru a discuta cu aceştia. (3) Discuţiile le vor permite inspectorilor să aprecieze calitatea managementului, politicile şi planurile unității de învățământ, precum şi modul în care acestea sunt puse în practică. Inspectorii vor evalua dacă personalul acţionează ca o echipă şi contribuie la crearea unui etos pozitiv al instituţiei de educaţie.

13. Art. 31. – (1) Echipa de inspectori îşi planifică o şedinţă înainte de începerea inspecţiei şi analizează documentaţia colectată în perioada de preinspecţie. De asemenea, ei se întâlnesc periodic în timpul inspecţiei, pentru a analiza ceea ce au constatat, pentru a ajunge la aprecieri comune în privinţa unității de învățământ şi a activităţilor pe care le vor inspecta în continuare. • (2) În cadrul ședinței vor fi analizate următoarele documente: • raportul anual de evaluare internă a calităţii (RAEI); • rezultatele evaluărilor externe şi inspecţiilor din ultimii trei ani; • proiectul de dezvoltare instituţională / planul de acţiune unității de învățământ, împreună cu planurile operaţionale / de implementare pe anul în curs; • documentele consiliului de administraţie; • planul managerial; • documentele care să ateste monitorizarea şi controlul activităţii metodice din partea conducerii unității de învățământ (planul de asistenţe la ore, fişele de asistenţă la ore etc.); • portofoliile catedrelor/comisiilor metodice; • portofoliile cadrelor didactice – inclusiv rezultatele evaluărilor; • portofoliile elevilor; • documente referitoare la participarea cadrelor didactice la programe şi activităţi de dezvoltare profesională;

14. raportul de analiză al activităţii din anul şcolar / semestrul precedent; • organigrama unității de învățământ; • raportările statistice obligatorii (SC); • orarul instituţiei de educaţie / schemele orare ale claselor; • programele activităţilor extracurriculare; • instrumente de monitorizare şi evaluare internă specifice unității de învățământ; • documente privind progresul în dotarea cu echipamente, materiale, manuale, auxiliarele curriculare, biblioteca / CDI; • documentele şcolare prevăzute de lege; • alte documente (proiecte/programe europene, naţionale, judeţene şi locale

15. Art. 32. – În urma derulării activităţilor de inspecţie, vor fi prezentate următoarele rapoarte: Rapoartele verbale, care sintetizează rezultatele şi concluziile preliminare ale inspecţiei, sunt  prezentate de către  fiecare inspector comisiilor/catedrelor metodice/ membrilor consiliului de administraţie, cadrelor didactice inspectate, pe aria tematică inspectată, la încheierea inspecţiei, precum şi reprezentanţilor elevilor şi ai părinţilor. Rapoartele verbale prezintă, în mod concis, punctele tari ale instituţiei de educaţie şi aspectele care trebuie ameliorate. Rapoartele scrise sunt rapoartele individuale ale membrilor echipei de inspectori, inclusiv al inspectorului coordonator realizate pentru aria tematică precum şi pentru disciplina/disciplinele inspectate. Raportul scris final al inspecţiei școlare generale

16. Art. 33. – (1) Raportul scris final va fi exprimat într-un limbaj accesibil. El trebuie să fie în concordanță cu rapoartele verbale şi rapoartele scrise individuale ale membrilor echipei. Raportul scris final trebuie să respecte criteriile de inspecţie şi forma stabilite şi va acoperi toate domeniile indicate în regulament şi în metodologia de aplicare a acestuia. Raportul este evaluativ, fiind structurat în două părţi: raportul pe arii tematice şi raportul pe discipline; echipa de inspecţie acordă calificative fiecărui aspect, respectiv fiecărei discipline inspectate. Managerii şi personalul unității de învățământ trebuie să poată identifica în raport priorităţile pe care le vor avea în vedere în planul de îmbunătăţire.

17. (2) Raportul scris va fi prezentat unității de învățământ în cel mult trei săptămâni de la finalizarea activităţii de inspecţie şi va fi însoţit de un rezumat de 1-2 pagini. Rezumatul va fi prezentat de către directorul unității de învățământ părinţilor şi membrilor consiliului de administraţie. În acelaşi timp, va fi trimisă o copie a raportului inspectorului general și, la cerere, Ministerului Educaţiei, Cercetării Tineretului și Sportului.

18. Art. 34. – (1) În perioada imediat următoare inspecţiei şcolare generale, dar nu mai târziu de o săptămână de la finalizarea sa, inspectorul coordonator va furniza un raport verbal directorului, şefilor de catedre, membrilor consiliului de administraţie şi profesorilor inspectaţi. Raportul este confidenţial, în sensul că profesorii nu vor discuta despre el în afara instituţiei de educaţie. (2) Directorul va fi prezent sau reprezentat în momentul în care inspectorul coordonator prezintă constatările echipei profesorilor sau şefilor de catedre. Directorul şi personalul au dreptul să semnaleze datele şi informaţiile pe care le consideră eronate. (3) Aprecierile inspectorilor trebuie să fie respectate şi nu vor fi modificate decăt dacă directorul sau personalul vor demonstra că aceste aprecieri nu sunt conforme cu realitatea. Raportul verbal oferă posibilitatea unor discuţii în privinţa aspectelor care trebuie dezvoltate.

19. Art. 35. – (1) În două săptămâni de la primirea raportului de inspecţie, unitatea de învățământ va elabora un plan de îmbunătăţire a activităţii, ţinând cont de recomandările făcute în raport şi îl va trimite spre aprobare inspectorului coordonator. Unitatea de învățământ va trebui să aplice planul respectând termenele stabilite. (2) Planul de îmbunătăţire, avizat de către inspectorul coordonator, va fi ataşat dosarului de inspecţie, iar instituția care a realizat inspecția va urmări aplicarea acestuia prin inspecţia de revenire.

20. Art. 48. – Scopul inspecţiei tematice îl constituie colectarea şi analizarea informaţiilor, în vederea valorificării aspectelor pozitive şi a soluţionării unor probleme ale sistemului de educaţie. In cadrul acestui tip de inspecție se realizează inclusiv activități de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate. Art. 49. – Obiectivele inspecției tematice se stabilesc, în mod concret în concordanță cu temele vizate.

21. Art. 50. – (1) Inspecţia tematică include consilierea/monitorizarea/evaluarea pe domenii și aspecte diferite, între care: • Respectarea legislaţiei şcolare; • Completarea documentelor şcolare şi a actelor de studii; • Calitatea managementului instituţiilor de educaţie; • Calitatea managementului inspectoratelor şcolare sau a managementului unităţilor conexe; • Activitatea de pregătire metodico-ştiinţifică sau mai larg evaluarea activităților de formare și perfecționare; • Activitatea profesorului-diriginte, activitatea de orientare şcolară şi profesională; • Activităţile de educaţie, complementare procesului de învăţământ (mentorat, şcoală după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii) • Activitatea diferitelor comisii instituite; • Activitatea profesorului documentarist din CDI; • Realizarea planului de şcolarizare; • Pregătirea începutului/sfârşitului de an şcolar; • Selecţia resursei umane; • Activitatea de analiză și rezolvare a scrisorilor, sesizărilor și reclamațiilor; • Gradul de utilizare a resurselor materiale; • Alte teme de interes educațional. • .

22. Art. 63. – Inspectorii au dreptul de a intra în orice unitate şcolară în vederea îndeplinirii sarcinilor profesionale. Indiferent de tipul de inspecție pe care îl realizează, în cadrul instituțiilor de educație, inspectorii vor respecta următoarele prevederi: • vor acţiona în şcoli, respectând normele prezentului regulament; • vor respecta elevii în calitate de participanţi la procesul educaţional; • vor comunica deschis, asigurând în acelaşi timp confidenţialitatea datelor care se referă la unitatea şcolară şi la personalul ei; • vor evalua obiectiv personalul unităţii şcolare; • se vor asigura că datele şi probele sunt colectate în mod corespunzător şi sunt analizate corect; • vor fi flexibili în evaluări şi în aplicarea procedurilor de inspecţie, pentru a se putea adapta situaţiilor concrete întâlnite.