1 / 13

Mihai Eminescu (1850-1889)

Mihai Eminescu (1850-1889).

leigh-chen
Download Presentation

Mihai Eminescu (1850-1889)

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. MihaiEminescu (1850-1889)

  2. A fostodată ca-n poveşti A fost ca niciodată, Din rude mariîmpărăteşti, O preafrumoasăfată.Şi era una la părinţiŞimândră-n toatecele, Cum e FecioaraîntresfinţiŞilunaîntre stele.Din umbra falnicelorbolţi Ea pasulşi-l îndreaptăLângăfereastră, unde-n colţLuceafărulaşteaptă.Priveaînzare cum pemăriRăsareşistrăluce,PemişcătoarelecărăriCorăbiinegre duce.Îlvedeazi, îlvedemâni,Astfeldorinţa-igata; El iar, privind de săptămâni,Îicadedragăfata.Cum ea pecoate-şirăzimaVisând ale eitâmple De dorulluişiinimaŞisufletu-i se împle. luceafarul

  3. Iar ea vorbind cu el însomn,Oftând din greususpină- "O, dulce-al nopţiimeledomn,De ce nu vii tu? Vină!Coboriînjos, luceafărblând,Alunecândpe-o rază,Pătrunde-n casăşiîngândŞiviaţa-mi luminează!"El ascultatremurător,Se aprindeamai tareŞi s-aruncafulgerător,Se cufundaîn mare;Şiapaunde-au fostcăzutÎncercuri se roteşte,Şi din adâncnecunoscutUn mândrutânărcreşte.Uşor el trece ca pepragPemargineaferesteiŞiţine-n mână un toiagÎncununat cu trestii. Părea un tânărvoevodCu păr de aurmoale,Un vânătgiulgi se-ncheie nodPeumerelegoale.Iar umbra feţeistrăveziiE albă ca de ceară -Un mort frumos cu ochii viiCescânteie-n afară.- "Din sfera mea venii cu greuCa să-ţiurmezchemarea,IarcerulestetatălmeuŞimumă-mea e marea.Ca încămaratasăvin,Săteprivesc de-aproape,Am coborât cu-al meuseninŞi m-am născut din ape. O, vin'! odorulmeunespus,Şilumeata o lasă;Eusuntluceafărul de sus,Iartusă-mi fiimireasă. g

  4. Colo-n palate de mărgeanTe-oi duce veacurimulte,Şitoatălumea-n oceanDe tine o s-asculte."- "O, eştifrumos, cum numa-n visUn înger se arată,Darăpecaleace-aideschisN-oi merge niciodată;Străin la vorbăşi la port,Luceştifără de viaţă,Căcieusunt vie, tueşti mort,Şiochiultăumă-ngheaţă."Trecuo zi, trecurătreiŞiiarăşi, noaptea, vineLuceafăruldeasupraeiCu razele-isenine.Ea trebui de el însomnAmintesă-şiaducăŞidor de-al valurilordomnDe inim-o apucă - "Coboriînjos, luceafărblând,Alunecândpe-o rază,Pătrunde-n casăşiîngândŞiviaţa-mi luminează!"Cum el din cer o auzi,Se stinse cu durere,Iarceru-ncepe a rotiÎnloculundepiere;ÎnaerrumenevăpăiSe-ntindpelumea-ntreagă,Şi din a chaosuluivăiUn mândru chip se-ncheagă;Penegreviţele-i de părCoroana-iarde pare,VeneaplutindînadevărScăldatînfoc de soare.Din negrugiulgi se desfăşorMarmoreelebraţe,El vine tristşigânditorŞipalid e la faţă;

  5. Dar ochiimarişiminunaţiLucescadânchimeric,Ca douăpatimifărăsaţŞipline de-ntuneric.- "Din sfera mea venii cu greuCa săte-ascult ş-acuma,Şisoarele e tatălmeu,Iarnoaptea-mi estemuma;O, vin', odorulmeunespus,Şilumeata o lasă;Eusuntluceafărul de sus,Iartusă-mi fiimireasă.O, vin', înpărultăubălaiS-anincununi de stele,Pe-a melecerurisărăsaiMai mândrădecâtele."- "O, eştifrumos cum numa-n visUn demon se arată,Darăpecaleace-aideschisN-oi merge niciodată! Mădor de crudultăuamorA pieptuluimeucoarde,Şiochiimarişigreimădor,Privireatamăarde."- "Dar cum aivreasămăcobor?Au nu-nţelegituoare,Cum căeusuntnemuritor,Şitueştimuritoare?"- "Nu cautvorbepe ales,Niciştiu cum aşîncepe -Deşivorbeştipeînţeles,Eu nu te pot pricepe;Dar dacăvrei cu crezământSăte-ndrăgescpe tine,Tutecoboarăpepământ,Fiimuritor ca mine."- "Tu-mi ceichiarnemurirea meaÎnschimbpe-o sărutare,Dar voisăştiiasemeneaCâtteiubesc de tare;

  6. Da, măvoinaşte din păcat,Primind o altălege;Cu veciniciasuntlegat,Civoisămădezlege."Şi se tot duce... S-a tot dus.De dragu-uneicopile,S-a rupt din locullui de sus,Pierindmaimultezile.ÎnvremeaastaCătălin,Vicleancopil de casă,Ceîmplecupele cu vinMesenilor la masă,Un pajcepoartă pas cu pasA-mpărătesiirochii,Băiat din florişi de pripas,Dar îndrăzneţ cu ochii,Cu obrăjei ca doibujoriDe rumeni, bată-ivina,Se furişeazăpânditorPrivind la Cătălina. Dar cefrumoasă se făcuŞimândră, arz-o focul;EiCătălin, acu-iacuCa să-ţiîncercinorocul.Şi-n treacăt o cuprinselinÎntr-un ungherdegrabă.- "Da' cevrei, măriCătălin?Ia du-t' de-ţivezi de treabă."- "Cevoi? Aşvreasă nu maistaiPegânduritotdeuna,Sărâzimaibineşisă-mi daiO gură, numaiuna."- "Dar nici nu ştiumăcarce-mi ceri,Dă-mi pace, fugideparte -O, de luceafărul din cerM-a prins un dor de moarte."- "Dacă nu ştii, ţi-aşarătaDin bob în bob amorul,Cinumai nu temânia,Cistai cu binişorul.

  7. Biografie Mihai Eminescu Născut la mijlocul veacului trecut(Botoşani,15Ianuarie 1850),Eminescu trăieşte în aceea epocă în care cuceririle revoluţionare din 1848 se pierd rând pe rând.Tatăl poetului, dispunând de oarecare mijloace, a dat o educaţie bună copiilor săi.Poetul înclinat spre pribegie, a învaţat când la Cernăuţi, când la Blaj, când la Berlin sau Iena, mult dar nesistematic, de dragul ştiinţei şi fără interes pentru diplome. După ce a fost un timp profesor, bibliotecar la Iaşi, revizor şcolar, vine în 1877 la Bucureşti ca redactor la ziarul Timpul, îngropându-se într-o muncă istovitoare, plină de decepţii.În anul 1883 , Eminescu a publicat cele mai frumoase poezii.Am putea spune că în această epocă a publicat Luceafarul.Anul 1889, este anul morţii poetului.

  8. Casa memorialaMihaiEminescu

  9. Cum vânătoru-ntinde-n crângLa păsărelelaţul,Cândţi-oiîntindebraţulstângSămăcuprinzi cu braţul;ŞiochiităinemişcătoriSub ochiimeirămâie...De teînalţ de subţioriTe-nalţă din călcâie;Cândfaţa mea se pleacă-n jos,Însusrămâi cu faţa,Să ne privimnesăţiosŞidulcetoatăviaţa;Şi ca să-ţi fie pedeplinIubireacunoscută,Cândsărutându-temă-nclin,Tuiarăşimăsărută."Ea-l ascultapecopilaşUimităşidistrasă,Şiruşinosşidrăgălaş,Mai nu vrea, mai se lasă. Şi-izise-ncet: - "Încă de micTe cunoşteampe tine,Şiguralivşi de nimic,Te-aipotrivi cu mine...Dar un luceafăr, răsăritDin linişteauitării,DăorizonnemărginitSingurătăţiimării;Şitainicgenele le plec,Căci mi le împleplânsulCând ale apeivaluritrecCălătorindspredânsul;Luceşte c-un amornespusDurereasă-mi alunge,Dar se înalţă tot maisus,Ca să nu-l pot ajunge.Pătrundetrist cu raze reciDin lumeace-l desparte...Înveciîlvoiiubişi-n veciVarămâneadeparte...

  10. De-aceeazileleîmisuntPustii ca niştestepe,Dar nopţile-s de-un farmecsfântCe-l nu mai pot pricepe."- "Tueşticopilă, asta e...Hai ş-omfugiînlume,Doarni s-or pierdeurmeleŞi nu ne-or şti de nume,Căciamândoivomficuminţi,Vomfivoioşişiteferi,Veipierdedorul de părinţiŞivisul de luceferi."Porniluceafărul. CreşteauÎncer a luiaripe,Şicăi de mii de anitreceauÎn tot atâteaclipe.Un cer de stele dedesubt,Deasupra-icer de stele -Părea un fulgernentreruptRătăcitorprinele. Şi din a chaosuluivăi,Jurîmprejur de sine,Vedea, ca-n ziuacea de-ntâi,Cum izvoraulumine;Cum izvorândîlînconjorCa niştemări, de-a-notul...El zboară, gândpurtat de dor,Pân' pieretotul, totul;Căciunde-ajunge nu-ihotar,Niciochispre a cunoaşte,Şivremea-ncearcăînzadarDin goluri a se naşte.Nu e nimicşitotuşi eO sete care-l soarbe,E un adâncasemeneUităriiceleioarbe.- "De greulnegreivecinicii,Părinte, mădezleagăŞilăudatpevecisăfiiPe-a lumiiscară-ntreagă;

  11. O, cere-mi, Doamne, oricepreţ,Dar dă-mi o altăsoarte,Căcituizvoreşti de vieţiŞidătător de moarte;Reia-mi al nemuririinimbŞifocul din privire,Şipentrutoatedă-mi înschimbO oră de iubire...Din chaos, Doamne,-am apărutŞi m-aşîntoarce-n chaos...Şi din repaos m-am născut.Mi-e sete de repaos."- "Hyperion, ce din genuniRăsai c-o-ntreagălume,Nu ceresemneşiminuniCare n-au chip şinume;Tuvrei un omsătesocoţi,Cu eisăteasameni?Dar piarăoamenii cu toţi,S-arnaşteiarăşioameni. Einumaidoardurează-n vântDeşerteidealuri -Cândvaluriaflă un mormânt,Răsarînurmăvaluri;Eidoar au stele cu norocŞiprigoniri de soarte,Noi nu avemnicitimp, nici loc,Şi nu cunoaştemmoarte.Din sânulveciniculuiieriTrăieşteazicemoare,Un soare de s-arstinge-n cerS-aprindeiarăşisoare;Părândpeveci a răsări,Din urmămoartea-l paşte,Căcitoţi se nascspre a muriŞimorspre a se naşte.Iartu, Hyperion, rămâiOriundeaiapune...Cere-mi cuvântulmeu de-ntâi -Să-ţidauînţelepciune?

  12. Căciestesara-n asfinţitŞinoaptea o să-nceapă;RăsarelunaliniştitŞitremurând din apă.Şiîmple cu-ale eiscânteiCărările din crânguri.Sub şirul lung de mândriteiŞedeaudoitinerisinguri- "O, lasă-mi capulmeupesân,Iubito, să se culceSub razaochiuluiseninŞinegrăit de dulce;Cu farmeculluminiireciGândirilestrăbate-mi,Revarsălinişte de veciPenoaptea mea de patimi.Şi de asupra mea rămâiDurerea mea de-o curmă,Căcieştiiubirea mea de-ntâiŞivisulmeu din urmă." Vreisădauglasaceleiguri,Ca dup-a eicântareSă se iamunţii cu păduriŞiinsulele-n mare?Vreipoate-n faptăsăarăţiDreptateşitărie?Ţi-aşdapământulînbucăţiSă-l faciîmpărăţie.Îţidaucatarglângăcatarg,Oştirispre a străbatePământu-n lung şimarea-n larg,Dar moartea nu se poate...Şipentru cine vreisămori?Întoarce-te, te-ndreaptăSpre-acelpământrătăcitorŞiveziceteaşteaptă."Înloculluimenit din cerHyperion se-ntoarseŞi, ca şi-n ziuacea de ieri,Lumina şi-o revarsă.

  13. Hyperion vedea de susUimirea-n a lorfaţă;Abia un braţpegâti-a pusŞi ea l-a prinsînbraţe... Realizat de PetreuşAndreea Bust MihaiEminescu

More Related