Contribu ţia Bisericii Ortodoxe Române la apari ţia Dreptului Scris Românesc

1. Contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la apariţia Dreptului Scris Românesc

2. Legăturile dintre Biserica Ortodoxă Română şi statele feudale româneşti Determinate: • de tipul de relaţii definite între Biserică şi Stat în Imperiul Roman-Bizantin; • societatea bizantină - modelul organizării juridice şi politice a unei culturi universale.

3. Raporturile dintre Biserică şi Stat Împreună împărtăşesc soarta vieţii sociale: • Raportul dintre legile bisericeşti şi legile statelor feudale româneşti este influenţat; • Prin intermediul Bisericii, am preluat: • rânduielile strict religioase-ceremoniale; • mai apoi, pe cele organizatorice; • Aparatul de stat, este dublat de aparatul administrativ bisericesc; • Domnul are şi exercită drepturi şi privilegii în treburile vieţii bisericeşti; • Mitropolitul posedă şi el, în treburile vieţii de stat, drepturi şi privilegii.

4. OrigineavechiuluidreptRomânesc Opinii diferite • originea în dreptul roman: Haşdeu, Tocilescu, Pîrvan, St. Longinescu şi alţii; • origine slavă: Onciul, Xenopol , I. Bogdan şi alţii; • origine tracă: I. Andreieşescu, N. lorga, I. Nădejde şi alţii; • diferite influenţe străine: ungaro-germane, bizantine.

5. Vechiul drept românesc(obiceiul pământului) • a fost un drept propriu românilor; • nu trebuie confundate diferitele influenţe cu însăşi originea lui; • asimilarea prin Biserică a Pravilelor de către Stat: - fenomen comun în vremea feudalismului; !!! - nu înseamnă că s-a abrogat puterea de lege a obiceiului.

6. Vechiul drept românesc(obiceiul pământului)

7. Primelecolecţiijuridice • colecţiilede legibisericeştişicivile (Nomocanoane) Exemplu: secolele XVI şi XVII -Sintagma lui Matei Vlastaris-

8. Contribuţia Bisericii Ortodoxe Române Argumente: • necesitatea practică a cunoaşterii conţinutului pravilelor ca îndrumătoare ale vieţii bisericeşti, • instrumente juridice în mâna preoţilor duhovnici • utilitatea lor ca manuale şcolare de instruire a viitorilor preoţi • termenii de credinţă, de cult şi organizare - păstraţi în lexicul românesc în forma lor latină • nu putea să existe o organizare fără să aibă şi legi bisericeşti.

9. Prima tipărire a pravilei • Pravila de la Ieud sau a lui Coresi, şi manuscrisele păstrate, înrudite cu aceasta; • Pravila Mică sau bisericească, de la Govora • „Carte românească de învăţătură” (Iaşi – Vasile Lupu); • „Îndreptarea Legii” sau Pravila Mare (Târgovişte– Matei Basarab).

10. Concluzii Legea scrisă apare în istoria bisericească şi de stat a poporului nostru ca o necesitate impusă de condiţiile dezvoltării lui social-politice şi bisericeşti. • Nevoile bisericeşti au determinat, cu mult înaintea nevoilor de stat, necesitatea apariţiei unei legi scrise. • Existenţa în cadrul Statului a unei vieţi bisericeşti, închegată pe bază de legi scrise, unitare, a dus la însuşirea şi asimilarea legilor scrise din Bizanţul feudal creştin. • Apariţia Pravilelor este legată în primul rând, de organizarea unitară a Bisericii Ortodoxe Române pe întreg cuprinsul pământului locuit de români.

11. Concluzii • Pravilele • -reprezintă un anumit sistem unitar de drept, specific bisericii din statul feudal român; • -oglindesc un anumit stadiu al dezvoltării istorice a poporului român; • -exprimă un anumit mod specific al raportului dintre biserica şi statul feudal;

12. Concluzii • Astfel, de la Bizanţ statele româneşti au împrumutat: • legislaţia civilă • legislaţia penală Scopul - unităţii şi centralizării puterii statului în jurul capului ei feudal, domnitorul român. • Obiceiul pământului şi-a păstrat valoarea sa, corespunzând unor variate situaţii şi necesităţi reale. • Obiceiul pământului —face loc treptat dreptului de stat