240 likes | 319 Views
Provocarea ruralului. Dr. Adrian Grom Fere şti, Vaslui. C ărpiniş 1960. Cărpiniş 2014. O abordare empirică?. Ce ştim cu toţii? Rural înseamnă: Sărăcie Izolare Nivel scăzut de educaţie Fără drumuri moderne Necesităţi mari, resurse medicale mici
E N D
Provocarearuralului Dr. Adrian Grom Fereşti, Vaslui
O abordare empirică? • Ce ştim cu toţii? • Rural înseamnă: • Sărăcie • Izolare • Nivel scăzut de educaţie • Fără drumuri moderne • Necesităţi mari, resurse medicale mici • Fără apă curentă, canalizare, încălzire centrală, etc... • Îmbătrânirea populaţiei
Definiţii • OECD :300 locuitori pe km2 • OPCS: localităţi sub 1000 de locuitori • România: • Minim 1500 locuitori • Buget echilibrat local • Activitate predominantă – agricultură şi conexe • Primărie, dispensar medical, poştă, post poliţie, etc...
Probleme specifice • Sunt aceleaşi, indiferent de localizarea în lume • Sărăcia – conexiune directă între starea de sănătate şi sărăcie • Antagonismul urban –rural (răsturnarea situaţiei faţă de secolul XIX) • Riscurile ocupaţionale mult mai ridicate • Zoonoze şi parazitoze • Concentrarea resurselor de sănătate în mediul urban • Distanţele mari
Influenţa asupra calităţii serviciilor de sănătate • Accesibilitatea – numeroase studii confirmă triada – mai rar, mai târziu, mai grav • Distance decay – există o corelaţie direct proporţională cu distanţa: cu cât mai mare e distanţa dintre localitate şi spital cu atât creşte proporţia celor spitalizaţi. Problema apare nu pentru că utilizează mai frecvent serviciile ci pentru că sunt mai grav bolnavi. • Paradoxal, creşterea spitalizărilor se corelează şi cu prezenţa unui medic de familie! • Spitale comunale versus spitale urbane
Influenţa asupra calităţii serviciilor de sănătate • Costuri • „toată lumea e de acord că sistemul trebuie reformat dar nu cădem de acord cum să o facem!” • Perspectiva economică şi birocratică • Centralizare excesivă • Lipsa oricăror metode de a evidenţia costurile directe şi indirecte ale sănătăţii şi bolii în mediul rural • Costurile suplimentare pentru pacientul din rural comparativ cu cel din urban • Diferenţele sociale, culturale şi economice
Ungaria • Sistemul se bazează pe fondul de asigurări, inclusiv pentru transportul pacienţilor (individual şi colectiv) • Folosirea conceptului de spital deschis – în care medicul de familie e partener egal cu celelalte specialităţi • Pentru atingerea echităţii se foloseşte colaborarea cu diverse organizaţii specifice • Pacientul e tratat ca un partener egal şi educat pentru cunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor sale, inclusiv prin conferinţe pe teme medicale, creditate pentru lectori şi cu organizarea făcută de comunitatea locală
Ungaria - MF • Medicul de familie este în centrul relaţiei cu pacientul dar şi în centrul relaţiei cu autorităţile locale, mergând până la elaborarea planului local de sănătate. • Medicii ruralişti participă în procesul educaţional universitar şi postuniversitar • Suport moral şi educaţional • Financiar există motivare suplimentară pentru medicii din rural
Noua Zeelandă • Pacienţii sunt înscrişi în Primary Health Organisations • Decontări parţiale sau totale pentru taxe de consultaţii, medicamente, etc. • Naţionalizare, privatizare, renaţionalizare • Consecinţe: • Creşterea morbidităţii şi a mortalităţii • Emigrarea personalului medical • Creşterea explozivă a insatisfacţiei pacienţilor • Studiu de caz pentru model de eşec în reformă
Noua Zeelandă MF • Practică privată • Bonusuri pentru zonele dificile sau cu probleme în menţinerea unui MF • Bonusuri pentru MF care lucrează şi în afara programului de lucru • Căutarea de noi metode de a finanţa „servicii sustenabile de sănătate în comunitate” • Plata unei vacanţe anuale de 2 săptămâni pentru localităţile foarte dificile
Norvegia • Suprafaţă mare – populaţie redusă • Criză de medici de familie, în special în zonele nordice • Iniţial, pentru obţinerea dreptului de practică erau necesare 18 luni de „stagiu” în mediul rural - măsura a „căzut” din cauza reducerii masive a numărului de medici • O soluţie de criză – aducerea de medici din Suedia şi Danemarca, plătiţi bine.
Norvegia MF • Pentru regiunea cea mai dezavantajată – Finmark – s-a conceput un sistem nou • Conceperea de grupuri de studiu la nivelul ţinutului şi nu pe conceptul academic clasic • Asigurarea de către comunitatea locală a taxelor de educaţie medicală • Întâlniri frecvente între medicii practicanţi din zonă • Discuţii permanente cu autorităţile locale pentru găsirea celor mai bune soluţii • Îndrumare permanentă şi suport • Rezultate • Numărul de locuri vacante a scăzut la jumătate în 7 ani.
Israel • Problemele clasice (sărăcie, analfabetism, distanţe) sunt complicate şi de factorul etnic şi de zonele de război • Distribuţie uniformă a medicilor de familie, până şi în cele mai mici sate • Financiar nu există diferenţe de plată între MF şi alte specialităţi • Există patru „case” de sănătate concurente • Organizarea sistemului „de la zero”
Israel MF • Medicii sunt salariaţi şi este descurajată plata per serviciu, ca element de control al costurilor • Calitatea e asigurată şi de un schimb intens de informaţii pe fişa electronică a pacientului • În rural cantitatea de muncă crescută şi posibila degradare a plăţilor a dus la o negociere prelungită cu autorităţile şi s-a soldat cu creşterea personalului auxiliar şi a numărului de asistente pentru a menţine aceleaşi număr de ore de muncă ca în urban • De asemenea s-a reuşit ca rezidenţii să facă o parte din stagiu în mediul rural
Lecţia asiatică • Nu întâmplător topul sistemelor de sănătate e din ce în ce mai mult ocupat de ţările asiatice. • Ca nivel al calităţii serviciilor de sănătate ţările din Extremul Orient oferă ceea ce oferă şi sistemele occidentale • Costurile sunt însă extrem de scăzute, comparativ cu cele occidentale • Gradul de satisfacţie al pacienţilor este extrem de ridicat, urcând spre 80-90% • Indicatorii de sănătate sunt mai buni decât cei occidentali • E „gena orientală” de vină?
Lecţia asiatică • Primul şi cel mai important aspect al reformelor orientale e că NU se fac după bunul plac al politicienilor • Orice schimbare are în spate ani de discuţii, propuneri, analize – toate acestea sunt publice iar pacienţii şi plătitorii de asigurări pot acţiona şi reacţiona la orice propunere guvernamentală • Reformele nu sunt implementate brusc ci tranziţional, astfel ca atât medicii, managerii şi populaţia să se obişnuiască cu ideea • Planurile de reformă ŞI dezvoltare sunt făcute pe termen lung • Consultarea publică e imperioasă iar măsurile nepopulare sunt retrase
România • Stimulente financiare • Modalităţi de plată, condiţii de asigurare, indemnizaţii şi pensii • Plăţi de performanţă, mai ales pentru cele specifice mediului rural • Alte stimulente: împrumuturi, burse, facilităţi fiscale
România • Stimulente nefinanciare • Cariera şi dezvoltarea profesională, comunicare eficientă, sprijin pentru formare, concedii de studii şi studiu • Gestionarea timpului de lucru, disponibilitate în afara programului • Program de lucru flexibil, pauze planificate de carieră • Medii de lucru pozitive: resurse materiale şi umane suficiente, autonomie de lucru, recunoaştere personală şi profesională • Accesul la beneficii şi suport familial: locuinţe, transport, acces la educaţie pentru copii, loc de muncă pentru partener
Propuneri • Date colectate expres din mediul rural şi analizate ca atare • Monitorizarea programelor şi schemelor de atragere spre mediul rural • Intervenţia educaţională (vocaţie, educaţie, practică) • Suport ştiinţific şi creşterea EMC • Suport financiar şi non finaciar • Interesarea autorităţilor locale • Aderarea la mecanisme internaţionale şi urmărirea recomandărilor acestora • Coerenţă politică pe termen lung
Concluzii • Nu există modele copy-paste • Nu există soluţii unice ci un complex de măsuri, adaptat în timp • Nu există soluţii radicale ci modificări graduale • Nu există reforme reuşite ci planuri de dezvoltare pe termen lung • Nu există succes fără acordul medicilor şi pacienţilor