210 likes | 491 Views
Gestaltismul. Max Wertheimer Wolfgang Köhler Kurt Lewin. Caracteristici generale. Apare în Germania ca reacţie împotriva asociaţionismului, având misiunea de a “salva” psihologia de elementarism şi senzualism
E N D
Gestaltismul Max Wertheimer Wolfgang Köhler Kurt Lewin
Caracteristici generale • Apare în Germania ca reacţie împotriva asociaţionismului, având misiunea de a “salva” psihologia de elementarism şi senzualism • Există “întreguri” a căror funcţionare este determinată nu de proprietăţile componentelor, ci de interacţiunea acestora • Primele cercetări – domeniul percepţiei • Percepţia – mai mult decât suma senzaţiilor
!!Primele studii cu adevărat gestaltiste • Fenomenul mişcării aparente (fenomenul phi) • Scena percepută nu este un agregat de elemente nerelaţionate • Identificarea relaţiilor dintre elementele câmpului perceptiv staţionar Relaţiile dintre obiectele percepute decid dacă ele vor fi percepute ca un întreg sau ca elemente izolate
!!Interesul pentru percepţie este explicabil: • Accesibilă prin observare şi experiment • Formularea unor principii la acest nivel – generalizarea • Concepţia tradiţională: • persoana care realizează actul percepţiei – pasivă • Înţelegerea modului în care funcţionarea percepţiei este influenţată de alte funcţii mentale • Înţelegerea modului în care percepţia influenţează funcţiile mentale superioare
Max Wertheimer (1880-1943) • !Vara anului 1910 – călătoria cu trenul dinspre Austria spre Germania • Obiectele staţionare păreau că se mişcă • Abandonarea planurilor de concediu, coboară din tren la Frankfurt • Cumpără un stroboscop simplu (căluţ, copil) • La rata potrivită de afişare personajele păreau să alerge • Nu găseşte o explicaţie • A doua zi se consultă cu Friedrich Schumann • Se întâlneşte cu Koffka şi Köhler
Primele experimente: • Proiectarea unei linii albe pe fundal negru • Mişcarea aparentă a liniei – fenomenul phi • 1923 – descrierea primelor legi ale organizării formelor perceptuale
Organizarea elementelor percepute: caracteristică a mediului, nu stă la liberul arbitru al persoanei care realizează percepţia • Descrie legile “intrinseci” ale organizării perceptive
proximitatea – cu cât obiectele sunt mai apropiate unele de altele, cu atât este mai probabil să le grupăm pe plan mintal. • similaritatea – ne conduce să grupăm părţi ale câmpului vizual care sunt similare în ceea ce priveşte culoarea, textura, forma sau alte calităţi.
continuitatea – vedem o linie continuându-se într-o anumită direcţie care nu este o întoarcere bruscă. • închiderea – tindem să preferăm formele complete celor incomplete. • apartenenţa la grup
Legea pregnanţei (gestaltului)- oamenii preferă intuitiv cea mai simplă şi mai stabilă formă de organizare Legi extrinseci: • Legea montajului – se impune când pregnanţa figurii este scăzută (vezi amorsajul) • Legea lui Murphy – orice percepţie - compromis între experienţa trecută şi cea actuală
Wolfgang Köhler (1887-1967) • Preocupat de rezolvarea de probleme • !Primele experimente: o găină, un câine, o fetiţă
Experimentele privind inteligenţa maimuţelor antropoide • Insight: înţelegere imediată, restructurare perceptivă
Kurt Lewin (1890-1947) • Persoana - câmp complex de energie, un sistem dinamic de trebuinţe care îi direcţionează percepţiile şi acţiunile • Fiecare individ acţionează într-un câmp psihologic • Câmpul conţine scopuri cu valenţă pozitivă sau negativă, care creează vectori de atracţie şi respingere • Psihologie topografică • Paralela cu experimentele lui Köhler
!!Tipuri de conflicte ale vectorilor • De tip apropiere – apropiere • Două activităţi cu valenţă pozitivă • După alegere varianta aleasă pare inferioară • De tip apropiere – evitare • Doi vectori opuşi • De tip evitare – evitare • Două activităţi cu valenţă negativă • Evadarea din câmpul psihologic