1 / 25

Coordonator de proiect : Prof.drg. Ion N. Chiu ţă Absolvent : Mih ăilă Leti ţ ia

Plan sectorial privind Infrastructura Critică , cu aplicabilitate in cadrul Academiei Oamenilor de Ş tiin ţ ă din Rom â nia. Coordonator de proiect : Prof.dr.ing. Ion N. Chiu ţă Absolvent : Mih ăilă Leti ţ ia. Ce este Infrastructura Critic ă ?.

maia
Download Presentation

Coordonator de proiect : Prof.drg. Ion N. Chiu ţă Absolvent : Mih ăilă Leti ţ ia

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Plan sectorial privind Infrastructura Critică, cu aplicabilitate in cadrul Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România Coordonator de proiect : Prof.dr.ing. Ion N. Chiuţă Absolvent : Mihăilă Letiţia

  2. Ce este Infrastructura Critică? • Definiţie:Infrastructura = Ansamblul elementelor materiale, organizaţionale şi informaţionale ale unui macrosistem social; • In ce condiţii infrastructurile devin critice?

  3. Sectoarele şi sub-sectoarele infrastructurii critice

  4. Analiza riscurilor 12  Tornade  Ostatici / Răpiri Greve / Invadări ostile ale teritoriilor străine Pierderi de IT / Viruşi  Contaminări/Deversări de substanțe chimice  Procese   Investigaţii RISC MARE RISC MEDIU - MARE Explozii mari   Încălcarea securității IT  Violenta  Furtuni electrice majore  Cutremure Furtuni de zapada  Tulburări civile   Incendii majore  Viscol Terorism Spionaj industrial 0% Boli induse Probleme cu vecinii  100% Inundații  Eşec in consilierea sinucigaşilor.  Probleme de management RISC SCĂZUT Răniri ale protestatarilor / Acuzatii de crime/ Calomnie  Erori majore ale operatorilor  RISC SCĂZUT - MEDIU Amenințări cu bombe Disfuncţionalităi ale echipamentelor Căderi de tensiune  Crimă organizată   Mită  Încălcarea securităţii Incidente in ingrijirea copiilor Incidente in transporturi  Explozii minore  Ceață  4

  5. Gestionarea situațiilor de urgenţă (în caz de calamităţi naturale, hazarduri tehnologice, operațiuni militare şi acțiuni teroriste) • Obiectiv principal • Limitarea distrugerilor infrastructurii critice • Prevenirea pierderilor de vieţi omeneşti • Implementarea unui sistem inovativ (C4I)

  6. Scopul realizării unui sistem suport de asistare a deciziilor • Asigurarea unei intervenţii prompteşi eficiente prin coordonarea eforturilor celor patru „actori principali” : • Factorii de decizie politică • Administraţia publică • Forţele de intervenţii • ONG-urile specializate

  7. Cerinţe funcţionalepentru centrul de Comandă, Control, Comunicaţii, Calculator şi Informaţii “C4I” • Avertizarea rapidă în cazul producerii unui eveniment. • Obţinerea informaţiilor necesare în timp foarte scurt şi într-o formă uşor de utilizat. • date care descriu situaţia existentă • măsuri care trebuie întreprinse • forţe şi mijloacede intervenţie • Prelucrarea unor informaţii din diverse domenii: • energetică, mecanică, militar, fizica atmosferei, fenomene meteorologice, managementul riscului, biologie, chimie, informatică, legislaţie, economie, statistică, psihologie etc. • Monitorizarea evacuării, în ordine, a populaţiei. • Abordarea interfeţelor dintre categoriile de infrastructuri critice şi schimbul de informaţii între forţele de intervenţie.

  8. Schemă principială de reacţie şi intervenţie în cazul unei situaţii de urgenţă

  9. Locul producerii unui hazard tehnologic/ unei calamităţi naturale/ actiuni teroriste Staţii de control Staţii retransmisie Instituţii publice şi naţionale (comunicare necesităţi) Poliţie Companii gaz şi electricitate Adăposturi Pompieri Spital Şcoli “C4 I” Salvare Reţea internet Integrarea funcţională a unui “C4I” în sistemul de comunicaţii pentru situaţii de urgenţă

  10. Condiţii geografice şi meteorologiceîn care C4Iva fiexploatat, manipulat, transportat şi depozitat • altitudine maximă: 3040 m; • temperatura: de la -30ºC la +55ºC; • umiditate relativă: 95% la +30ºC; • ploaie: rafale 10,16 cm3/oră; • mucegai: culturi de mucegai uzuale; • ceaţă salină: mediul de pe ţărmul mării (5% sare si 100% umiditate) şi vânt purtător de sare; • vânt: susţinut - 50kN, rafale - 65 kN/ peste 100kN fără defecţiuni ireversibile; • vânt cu nisip: atmosfera de nisip cu concentraţia de 0,25g/m3 şi viteza vântului de 30m/s; • vânt cu praf: atmosferă de praf cu o concentraţie de 0,7g/m3şi o viteză a vântului de 9m/s; • radiaţii solare: 1120W/m2.

  11. Caracteristici tehnice • coeficient de transfer termic: ≤ 0,28 W/K; • ecranare RFI: 40dB în gama 14 kHz -100 kHz, 100 kHz – 2 GHz si2 GHz - 10GHz; • ecranare EMI: max. 4 ohm; • încărcarea acoperişului: 300 kg/610mm x 305mm sau 366 kg/m2 zapadă; • încărcarea podelei: 464 kg/610mm x 305mm; 317 kg/m2 distribuit si 58 kg/6,45cm2 punctual. • vibraţii: autoinduse de la transport sau nivele de vibraţie de 1,5 g cu frecvenţa de 5 la 500Hz; • şocuri mecanice: autoinduse şi ±20 pentru 11m/s; • protecţia EMC, EMI, EMP prin legare la pamant, cu Rmax= 4ohmi; • transport cu mijloace auto, pe calea ferată, naval sau aerian.

  12. Descrierea elementului de bază C4I proiectat, construit şi testat • Sistemul va îndeplini funcţiile privind: • menţinerea vieţii operatorilor umani, • desfăşurarea misiunilor centrelor de conducere (comandă) care gestionează situaţiile de criză sau pentru desfăşurarea unor operaţiuni militare. • În funcţie de cerinţele specifice fiecărei aplicaţii, va putea fi amenajat ca C4I pentru: • aplicaţii civile • operaţiuni militare

  13. Vedere din exterior a elementului de bază al C4I Vedere din exterior a elementului de bază al C4I • Pereţi din plăci sandwich(tablă de oţelpentru asigurarea ecranarii RFI si EMI, • şi spumă poliuretanică pentru asigurarea izolaţiei termice faţă de mediul ambiant) Compartiment tehnic Nişa panou de racord • Uşa de acces,cu închidere etanşă (Scara de acces) • Picioare extensibile actionate electric sau mecanic • În structură sunt integrate elemente de fixare a echipamentului şi mobilierului.

  14. Facilităţile unui element de bază • Panoul de racordva fi prevazut cu un capac rabatabil, etanş la apă, praf şi nisip, cu ecranare EMI si RFI. • Instalaţie electrică proprie, cu prize pe pereţii interiori în vederea conectării echipamentelor cu care va fi dotat modulul funcţional amenajat în container; • Sistem propriu de iluminat interior, cu posibilitatea intreruperii automate a iluminării la deschiderea uşii (pentru asigurarea camuflajului). • Sistem de iluminare de avarie, care se va cupla automat în cazul întreruperii iluminării de bază şi facilităţi de iluminare exterioară (deasupra uşii). • O instalaţie de legare la pământ de protecţie; • Instalaţie de climatizare, care va menţine temperatura şi umiditatea în incintă la parametrii programaţi; • Un generator de curent propriu; • Sistem de comunicaţii integrate securizat (fir, radio, telefon, fax, e-mail); • Sistem de prelucrare şi sinteza a informaţiilor;

  15. Facilităţile unui element de bază • Sistemul de filtro-ventilatie, care asigură ventilaţia incintei şi filtrarea aerului introdus în cazul contaminării mediului inconjurator cu agenti NBC. Prin crearea unei suprapresiuni in interiorul containerului, se va preveni pătrunderea aerului contaminat, eliminindu-se necesitatea echipării personalului cu mască de gaze şi echipament individual de protecţie; • Interfaţa de comunicaţii cu administraţia localăşi centrală, posturi de comunicare în masă (radio, TV) utilizate pentru a transmite măsurile de intervenţie, protecţie şi inlăturare a urmărilor catastrofelor. • O trapă pentru ieşire în caz de urgenţă; • O scară de acces detaşabilă (containerul rămâne în pozitia ridicat în timpul funcţionării); • Sistemul de ridicare prin mijloace proprii de pe sasiu şi calarea lui la locul de amplasare; • Un sistem de măsurare a orizontalităţii; • Sistem de detecţie şi avertizare în caz de incendiu, dotat cu avertizoare de fum şi elemente de semnalizare opticăşi sonoră; • Un sistem de protecţie antiefracţie.

  16. Interiorul compartimentului tehnic, care adăposteşte grupul electrogen trifazat propriu al C4I

  17. Propunere de proiect BINDER • Obiectivele proiectului: Proiectul işi propune să ofere : • Metode de sensibilizare cu privire la necesitatea de protecţie a infrastructurilor critice; • Procese, instrumente şi tehnologii de protecţie; • Un experiment demonstrator de instrumente, proceduri şi tehnologii.

  18. Metode de implementare şi strategia de ansamblu a planului de lucru WP7 : Exploatare WP 3: Personalizarea procesului de afaceri WP 4: Platformă de proiectare şi dezvoltare WP 5: Integrare şi piloţi WP1 : Management de proiect

  19. Etapa 1 : Definirea domeniului de aplicare • WP2 – Definiție de bază • Etapa 2 : Cercetare şi dezvoltare • WP3 – Personalizarea procesului de afaceri • WP4 – Dezvoltarea şi designul platformei • Etapa 3 : Validarea şi formarea profesională • WP5 – Integrare şi piloți • WP6 – Modelarea proceselor de afaceri • WP1 – Management de proiect • WP7 - Propagare

  20. Analiza riscului proiectului

  21. Roluri şi responsabilităţi • Separarea clară a rolurilor, responsabilităţilor şi competențelor este obligatorie pentru coordonarea şi succesul proiectului : • Consiliul de administraţie • Managerul de proiect • Comitetul tehnic • Oficiul

  22. Resursele proiectului • Buget • Bugetul total al proiectului este estimat la suma de 300.000 € • Durata proiectului • Durata proiectului va fi de 30 de luni. În această perioadă toate obiectivele proiectului trebuiesc îndeplinite cu succes.

  23. Concluzii • Protecţia infrastructurilor critice constituie un domeniu care se cere foarte bine investigat, monitorizat, analizat, evaluat, prognozat şi ameliorat. Toate statele, Uniunea Europeană, în ansamblul ei, Statele Unite ale Americii şi alte ţări, alianţe, structuri de securitate internaţionale şi regionale îşi intensifică eforturile pentru a identifica, supraveghea, optimiza şi proteja infrastructurile vitale ale ţărilor, societăţilor, reţelelor şi ale lumii. • Principalele probleme cu care se confruntă România în privinţa infrastructurilor critice sunt legate de menţinerea într-o stare performantă a acestora. Calitatea infrastructurilorcritice din România trebuie îmbunătăţită, în condiţiile în care securitatea, fiabilitatea, condiţiile de performanţă devin elemente importante în conceptul de „infrastructură critică". • La ora actuală nu există nicio prevedere naţională privind protecţia infrastructurii critice. Corelat cu abordările UE în domeniu, Consiliul Europei a demarat deja procedurile de consultare şi validare a unei Directive care să stabilească cadrul legal comunitar, şi care stabileşte o procedură pentru identificarea şi desemnarea Infrastructurilor Critice Europene (ICE), precum şi strategia comună pentru evaluarea necesităţii de îmbunătăţire a protecţiei acestora. Statele membre sunt încurajate să adopte strategii similare în ceea ce priveşte infrastructura lor critică naţională. • Doar un cadru comun de desfăşurare poate să ofere bazele necesare pentru o identificare şi implementare coerente şi uniforme, a măsurilor de îmbunătăţire a protecţiei structurilor ICE, precum şi pentru definirea clară a responsabilităţilor întreprinzătorilor ICE.

  24. Vă mulțumesc! Întrebări?

More Related