BALANŢA DE PLĂŢI

1. Tablou sintetic sub formă contabila, care înregistrează sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare şi monetare intervenite între rezidenţii unei economii şi restul lumii, pe parcursul unui interval de timp (de regulă 1 an) (FMI _ Manualul privind BP) BALANŢA DE PLĂŢI

2. Caracteritstici: • Evidenţiază toate tranzacţiile care au loc, la un moment dat, între rezidenţii unei ţări şi restul lumii. • Înregistratrea operaţiunilor are la bază principiul înregistrării în partidă dublă; • Se înregistrează două grupe mari de tranzacţii: • cu bunuri şi servicii (CONTUL CURENT); • cu active (CONTUL DE CAPITAL SI FINANCIAR). • Evindeţiază fluxurile aferente relaţiilor internaţionale ale unei economii cu restul lumii.

3. Caracteristici (2) • Înregistrarea în cadrul BP se face: • Regula generală: • CREDIT = fluxurile pentru care țara este plătită: • Exemplu: • exportul de bunuri și servicii către străinătate; • veniturile generate de derularea investițiilor în străinătate; • vânzarea de active către investitorii străini • DEBIT = fluxurile pentru care țara vizată plătește: • Exemplu: • Importurile de bunuri și servicii din străinătate; • Cheltuielile efectuate în cazul unei excursii în străinătate; • Veniturile obținute de investitorii străini; • Cumpărarea de active

4. Caracteristici (3): Dacă tranzacția generează creșterea cererii de valută pe piață ⇒ DEBITUL = creșterea a activelor și reducerea lichidităților Dacă tranzacția generează creșterii ofertei de valută pe piață ⇒ CREDITUL = creșterea lichidităților și reducerea activelor Deoarece pe piața valutară se încearcă echilibrarea D = S ⇒ DEBIT = CREDIT

5. Balanta de plăți BoP = Contul curent (CA) + Contul de capital (KA) Contul curent + Contul de capital + Acvitele de rezervă = 0

6. Contabilizarea operațiunilor aferente balanței de plăți: Înregistrarea se face în partidă dublă: Credit BP = Debit BP ACTIVELE = CREANȚE PASIVELE = DATORII

7. Fluxurile la nivelul BALANTEI DE PLATI

8. CONTUL CURENT (1) tranzacţiile cu bunuri şi servicii ale unei economii cu restul lumii, veniturile şi trasferurile curente generate de operaţiunile aferente contului financiar si de capital

9. CONTUL CURENT (2) Balanţa comercială; Balanţa veniturilor; Balanţa transferurilor curente

10. Tranzacţiile cu bunuri şi servicii Tranzacţiile cu bunuri = COMERŢUL VIZIBIL Tranzacţiile cu servicii = COMERŢUL INVIZIBIL

11. Exportul de bunuri Un austriac cumpara de pe piata romaneascu un autoturism Dacia Logan, la pretul de 5500 Euro, cursul de schimb fiind EUR/RON: 4,3. Ca urmare, suma platita in lei este de: 23650 lei • Realizarea unui export presupune: • scădere a activelor reale ale economiei românești • creștere a creanțelor României față de străinătate • Decontarea exportului presupune: • scad creanțele României față de străinătate • cresc activele financiare externe românești

12. Importul de bunuri • Realizarea unui import presupune: • creștere a activelor reale ale economiei românești • creștere a datoriilor României față de străinătate • Decontarea importului presupune: • scad datoriile României față de străinătate • scad activele financiare externe românești Un student, cumpără din Germania, cu plata prin card de credit, un laptop Toshiba, in valoare de 650 EUR, cursul EUR/RON: 4,3. Suma echivalenta in lei este de 2795.

13. Import de servicii Plata cazării de către un student român ca urmare a mobilității Erasmus:

14. Balanţa veniturilor venituri din muncă venituri din investiţii directe (profit) venituri din investiţii de portofoliu (dividende) venituri din alte investiţii de capital (dobânzi)

15. BALANŢA TRANSFERURILOR CURENTE • TRANSFERURI ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE • CREDIT: Fondurile europene primite de la Bugetul UE • DEBIT: plăţi ale României către UE (contribuţia acesteia – spre exemplu) • TRANSFERURI PRIVATE • Cea mai mare parte: transferurile celor care lucrează în străinătate

16. Soldul contului curent Exportul net = Exporturi - Importuri

17. 2. CONTUL DE CAPITAL ŞI FINANCIAR tranzacţiile internaţionale ale economiei vizate (în cazul nostru România) cu active financiare; Evidenţiază modificarea activelor financiare şi a datoriei ţării vizate faţă de exterior.

18. Investițiile străine în România • Investițiile străine: • DIRECTE • DE PORTOFOLIU • Investiţia străină directă: • relaţie investiţională de durată, între o entitate rezidentă şi o entitate nerezidentă; • implică exercitarea de către investitor a unei influenţe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit.

19. Rolul FDI pentru țările gazdă: • Beneficiază de: • noi tehnologii, • de capital, • produse, • tehnici de organizare și de management, ceea ce impulsionează creșterea economică.

20. Rolul FDI pentru țările gazdă: • Beneficii: • au rolul de a transmite cunoștințe și tehnologii între țări, contribuind la realizarea convergenței între țări • crearea de noi locuride muncă în sectoarele productive, • atragerea altorinvestiții • sporirea potențialului de export

21. FDI nu sunt intotdeauna benefice În condiții de criză ⇒ mutarea investițiilor în alte țări Creșterea FDI generează creșterea lichidității din economie ⇒presiuni inflaționiste și, în același timp, pe termen scurt, apreciere a monedei naționale ⇒ apreciere în termeni reali ⇒ probleme la nivelul contului curent (creșterea importurilor)

22. FDI (1): • capitalul social vărsat şi rezervele ce revin unui investitor nerezident care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris al unei întreprinderi rezidente • creditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta şi întreprinderea în care a investit • profitul reinvestit de către nerezident. • capitalurile din companiile rezidente asupra cărora investitorul nerezident exercită o influenţă semnificativă pe cale indirectă : • capitalurile proprii ale asociatelor şi filialelor rezidente ale întreprinderii rezidente în care investitorul nerezident deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris.

23. Contul de capital și financiar Intrările de capital = aport de capital străin pe piața românească (credit) și echivalează cu o creștere a datoriilor României față de exterior. Ieșirile de capital = țara vizată își plătește datoriile față de străinătate (debit)

24. Contul financiar • La rândul lor, componentele contului financiar sunt: • ACTIVE: reflectă modificările apărute în: • investiţiile rezidenţilor în străinătate, • achiziţionarea de titluri de valoare externe, • derivate financiare, • plasamente în depozite la băncile din străinătate, • împrumuturi şi rezerve oficiale. • PASIVE: reflectă operațiunile nerezidenților: • investiţiile nerezidenţilor în România, • depozitele nerezidenţilor, • derivatele financiare , • creditele şi împrumuturile atrase • Credit → creştere a investiţiilor realizate de nerezindeţi în România (spre exmplu) → (+) resurse în România • Debit → diminuare a activelor financiare deţinute de nerezidenţi în România (o repatriere a resurselor financiare ale nerezindeţilor) →(-) resurse

25. CONTUL DE CAPITAL ŞI FINANCIAR • Intrările de capital → aport de capital din exterior (creştere a datoriilor către exterior) → se înregistrează pe CREDIT • Ieşirile de capital → scădere a datoriilor către export → se înregistrează pe DEBIT • Soldul final: Credit –Debit → şi reflectă: • (+) intrări de capital (creşterea datoriilor faţă de exterior) • (-) ieşiri de capital (scădere a datoriilor faţă de exterior)

26. Investiție de portofoliu pe piața externă Un investitor român cumpără de la Londra acțiuni: Imprumuturi obținute de România de la FMI

27. La finele anului: teoretic: Soldului CC + Soldul CCF = 0 Practic, echilibrarea se realizează prin intermediul contului de Erori și omisiuni (ca urmare a decalajelor generate de înregistrările în balanța de plăți). practic Soldului CC + Soldul CCF = Soldul CEO

28. Balanta de plati a Romaniei (situatia neta)

29. Balanța de plăți Contul curent + Contul de capital + Activele de rezervă ale BC = 0 Contul curent = deficit Cum se realizează acoperirea deficitului????

30. DEFICITELE GEMENE 30

31. Conturile naţionale şi balanţa de plăţi Structura venitului (PIB) la nivel macroeconomic, pe componente care contribuie la formarea lui, este: Y = C + G + I + (E- IM) La rândul său, venitul total după impozitare, are ca destinaţie: consumul şi economisirea. Ca urmare: Y –T = C + S

32. DEFICITELE GEMENE Altfel spus: C + G + I + (E- IM) = C + S + T E – IM = (T – G) + (S – I)