PARTICULARITATILE EVOLUTIEI CULTURII IN BASARABIA 1860 – 1914

1. PARTICULARITATILE EVOLUTIEI CULTURII IN BASARABIA 1860 – 1914

2. CULTURA generalitati

3. Imperiu Tarist ca nivel de dezvoltare era cu mult in urma tuturor statelor europene, Basarabia aflandu-se la un nivel mai inalt de dezvoltare. Drept concluzie putem afirma ca cultura Basarabiei a cunoscut o oarecare stagnare in perioada data, fiind ocupata de imperiu mai putin dezvoltat decat ea insasi. Basarabia cunoaste dificultati in ceea ce tine de dezvoltarea culturala . Pe cand romanii din principate si Transilvania dadeau generatii intregi de literati care preluau unii de la altii stafeta luminarii si desteptarii culturale si nationale, in Basarabia era extrem de riscant si faptul de a te declara roman. In plus, autoritatile rusesti puneau cele mai mari piedici posibile contactului dintre basarabeni si ceilalti cetateni romani. Pana la ocupare Basarabia luase parte egala la dezvoltarea culturala romaneasca.Dupa rapirea ruseasca insa, firul acestor legaturi a fost rupt si Basarabia s-a pomenit izolata in mijlocul torentului rusificator. introducere

4. POPULATIA Populatia

5. Totusi legatura dintre romanii basarabeni si cei de peste Prut nu s-a rupt niciodata, desi in perioada ocuparii tariste a intalnit dificultati. Tinerii basarabeni au intretinut mereu aceasta legatura, in deosebi cei care desi cu mari sacrificii izbuteau sa-si faca studiile in Universitatea din Iasi. La intoarcere in Basarabia se angajau intr-o energica lupta impotriva ocupatiei tariste si pregateau teren pentru Marea Unire, aparand identitatea nationala.

6. !!! DEPORTARI !!! In 1906 – 1914 situatia sociala se agraveaza. Oficialitatile tariste au deportat in Siberia si Kazahstan , dupa unele date cca. 60 000 de romani din Basarabia.

7. Situatia demografica In judetul Hotin, numarul molovenilor a scazut din cauza afluientei mari a ucrainenilor veniti din Bucovina si mai ales din guberniile Volaniei si Podoliei, precum si a asimilarii de catre ucraineni a aunor sate cu populatie moldoveneasca din nordul si nord-estul judetului. Un fenomen analog poate fi observat si in judetul Cetatea Alba. Concomitent, in alt judet de la sud-Ismail-ponderea moldovenilor a crescut pana la aproape 40%, iar in sate- chiar pana la 47%. In acelasi timp ei formau 91,6% din populatia judetului Chisinau, 80,9% la Orhei, 71% la Balti, 66,4% la Soroca si 52,5% la Tighina.

8. Majoritatea romanilor era atat de clara in Basarabia, incat practic nu exista nici un recensemant oficial rusesc care sa o dezminta. De asemenea, se poate spune ca unanimitatea observatorilor, statisticienilor si calatorilor, straini si chiar rusi care au vizitat Basarabia, au consemnat zdrobitoarea preponderenta a romanilor in regiune, chiar daca recensemintele nu mentionau intotdeauna expres acest lucru.

9. Miscari de eliberare nationala O miscare de eliberarea nationala sau cel putin o aspiratie spre aceasta a existat tot timpul , insa de o amploare diferita in dependenta de situatia poilitica si sociala din tara, care se tot agrava. Boierimea era impartita in doua “tabere” : cea rusificata si cea nerusificata din care faceau parte familii ca: Cotruta, Casso, Cristi si Cazimir s.a. Acestia din urma erau in pragul crearii unui partid boieresc pro unionist, dar aceasta ideie a esuat, fiind practic utopica in perioada data, tinand cont de atarnarea fata de acest subiect a autoritatilor rusesti.

10. INVATAMANTUL

11. Autoritatile rusesti ce conduceau Basarabia, au refuzat de nenumarate ori cererile de a deschide scoli romanesti. Continua lupta pentru eliberarea nationala. La 29 septembrie 1907, presedintele Societatii Moldovenesti pentru invatamantul public si studierea tinutului natal, cerea Ministerului instructiunii publice o scoala romaneasca la Ciopleni, judetul Chisinau, dar fara rezultat. Congresul preotimii din decembrie 1908 a hotarat introducerea limbii romane in scolile parorhiale, iar ca raspuns rusii au amenintat ca vor inchide aceste scoli. La 10 noiembrie 1910, a fost respinsa o eventuala propunere de introducere a limbii romane in scoli.

12. RELIGIE

13. Introducerea limbii romane nu era o problema doar in domeniul invatamantului, ci si in cel bisericesc, unde slujbele se oficiau in limba rusa. La 1871 incepe si dezastru bisericii basarabene. In acest an a fost numit episcop in Basarabia, rusul Pvel Lebedev, care si-a desfasurat aici activitatea pana la 1882. El a fost trimis special de la Petersburg pentru a grabi rusificarea bisericilor romanesti. Abia ajuns in Basarabia a constatat ca din cele 18 manastiri existente, in 13 serviciul divin se facea numai in romaneste, iar in celelalte 5 era “si cate o starana ruseasca” . Ca urmare incepe lunga prigoana dupa tot ce era romanesc. In 1873-1874 au fost date dispozitii ca starana ruseasca sa se infiinteze in toate manastirile din Basarabia. Bisericile erau rusificate masiv. Totusi, in 1882 se mai facea slujba romaneasca in 207 biserici, fata de 508 slavone si 211 mixte. Din 1873 insa, slujba se oficia in toate bisericile si manastirile, doar in limba rusa.

14. Catedra de limbaromana de la Seminarul teologic din Chisinau a fost desfiintata, impreuna cu toate celelalte scoli duhovnicesti, vinovate fiind de acelasi “pacat” (dintre care si scoala eparhiala de fete infiintata in 1859). In 1883 a fost inchisa tipografia eparhiala moldoveneasca, infiintata inca in 1813 de mitropolitul Gavril Banulescu-Bodoni. Au fost inchise 336 de biserici romanesi si au fost goniti din Basarabia toti preotii care nu au invatat ruseste in doi ani. Cantaretii din biserici dadeau examen numai in limba rusa. Copiii clerecilor, fireste invatau si ei numai in ruseste. In aceste conditii, arhiepiscopia de la Chisinau a cerut in mod imperativ tuturor bisericilor absolut orice carte religioasa scrisa in limba romana, iar apoi toate acestea au fost date focului.

15. “Toate cartile sfinte de pe la bisericile moldovenesti, tiparite chiar si cu litere chirilice in limba romana, au fost depuse la mitropolia din Chisinau, unde arhiepiscopul Pavel, in curgere de sapte ani, le-a ars, incalzind cu ele palatul mitropoliei.” DURNOVO DOCUMENT DOCUMENT

16. “Poporul din Basarabia, multumita rusificarii zilnice, e transformat intr-o hoarda de robi muti si ignoranti. Acestui popor i sa interzis sa invete limba sa materna in scoli, i s-a interzis sa se roage lui Dumnezeu in limba parintilor sai; sute de mii de destine din pamantul sau au fost impartite colonistilor rusi, bulgari si germani, si aceasta in scop de a-i sili sa-si paraseasca tara. Numai intr-un an , 855 de familii taranesti au trebuit sa plece in Siberia pentru a o coloniza. Bietii oameni isi lasa holdele roditoare, pentru ca nu mai pot trai in tara lor.” DURNOVO DOCUMENT

17. Urmarile politicii basarabene ce s-au rasfrans asupra societatii : In 1897, din totalul polulatiei Basarabiei 81, 8% barbati si 96% femei erau analfabeti, majoritatea fiind romani. Prin intermediul bisericilor se incepe un intens proces de rusificare. Pupulatia practica ramane fara literatura romaneasca. Legatura cu romanii de peste Prut devine practic imposibila.

18. Dusman al poporului devine orcine incerca sa pastreze carti in limba romana, chiar si bisericesti, cei care vorbesc limba romana, cei care se lupta pentru invatamantul romanesc, cei care aspira spre unire, cei care cauta dreptate......

19. PRESA

20. De la inceput existau cateva ziare in limba romana, ca spre exemplu: “BASARABIA” unde la 1906 se publicase un articol cu ocazia implinirii a 40 de ani de domnie a lui Carol I , care chema populatia din Basarabia spre a sarbatori

21. “Frati moldoveni, munca cinstita si rodnica a fratilor nostri de peste Prut va fi sarbatorita printr-o mare si inaltatoare expozitie, care se va deschide in Bucuresti. Voi toti, care care stiti cum simte si ce cugeta romanul, va veti simti mandri a veni in numar mare la acesta sarbatoare de renastere nationala” articol din ziarul “BASARABIA” DOCUMENT

22. !!! Numarul respectiv al ziarului a fost confiscat de autoritatile rusesti si apelul dat nu a ajuns niciodata la cetatenii basarabeni !!!

23. Mai apareau cateva publicatii romanesti precum: • “ MOLDOVANUL” (14 ian. 1907 – 15 oct. 1908) • “ VIATA BASARABIEI” (22 apr. – 25 mai 1907) condusa de A. Nour , aparea in limba romana si rusa. • “ BASARABIA REINNOITA” (1907) • “FACLIA TARII” (un numar1912) • “ GLASUL BASARABIEI” (1913) • “ SCOALA MOLDOVENEASCA” (4 nemere in 1917)

24. La tipografia eparhiala din Chisinau se tiparea ziarul “LUMINATORUL” contextul carui cuprindea ideile simtului national. Ziarul era condus de C. Popovici, insa apar articole semnate si de alte personalitati ca: P. Halippa, TH. Inculet, A. Mateevici s.a. • In 1913 apare ziarul “CUVANTUL MOLDOVENESC” din initiativa tinerilor in frunte cu Pantelimon Hapippa, ajutat de : N. Alecsandri, S. Marafa, P. Ciugureanu, M. Minciuna s.a. • In aceasta perioada ziarele duceau o bogata activitate culturala in domeniul moralei, istoriei, simtului patriotic. • Fapt demn de remarcat este cca pana si unele ziare rusesti din Basarabia tipareau articole in limba romana pentru a rezista concurentei formate.

25. LITERARTURA

26. In aceata perioada, iau o amploare deosebita scrierile literare in care se constata un adanc simtamant de neam. Rusii insa au avut grija sa opreasca cat mai mult raspandirea culturii romanesti in randul populatiei din Basarabia. Prin urmare nu este de mirare ca literatura populara trinsmisa pe cale orala a cunoscut o atat de mare inflorire. Literatura scrisa a avut extrem de putini sorti de izbanda.

27. Totusi statistica realizata de Alexandru Bldur ne arata ca carti in limba romana totusi se mai tipareau: • Intre anii 1812 si 1880 au aparut 116 tiparituri romanesti. • Intre anii 1881-1918 au fost tiparite inca 114 carti in limba romana. • In total 230 de titluri romanesti , marea lor majoritate referindu-se la domeniul folclorului si la cel al literaturii religioase.

28. PERSONALITATI

29. In pofida faptului ca procesul de rusifica lua amploare, flacara romanismului a continuat sa arda , chiar daca, silita de imprejurari a trebuit sa scada din intensitate. Intreaga perioada a stapanirii rusesti a fost brazdata de un sir de mici scriitori autohtoni, care incercau strecoare in creatiile lor ceva folositor pentru neam.

30. In prima jumatate al seculului al XIX-lea au activat in Basarabia scriitori ca: • Dimitrie Pastiescul • Alecu Leonard • V. Calitchi • Costache Tufescu • Dar printre ei se puteau ridica si cate o mare personalita ca Alexandru Hasdeu (Hijdeu) din Cristinesti, jud. Hotin, care si-a facut studiile in Rusia si in Germania. • El a reusit sa intretina constiinta nationala, scriind si publicand in limba rusa o parte din operele sale despre trecutul Basarabiei. El spunea de exemplu ca: • “ Moldovenii au avut totdeauna la temelia vietii lor crestinismul, monarhia si patriotismul”

31. Alta mare personalitate a culturii romane din Basarabia a fost poetul si prozatorul Constantin Stamati, autor al volumelor “Musa Romaneasca” , “ Povestea povestirilor” si “Poezii si Proza”, cunoscute si raspandite atat in Basarabia cat si in Principate. Un alt scriitor basarabean a fost fabulistul Ion Sarbu, autor al volumelor de “ Fabule si Compozitiuni”. El era patruns de dragoste pentru neamul romanesc si pentru limba acetuia, pe care o considera ca “ o fiica a slavitei si veneratei mame latine”

32. Proiect La istorie TEMA: PARTICULARITATILE EVOLUTIEI CULTURII IN BASARABIA 1860 – 1914 Realizat de elava clasei a 12-a “A” Liceul Teoretic “Hyperion” Ceban Anastasia Proiect La istorie TEMA: PARTICULARITATILE EVOLUTIEI CULTURII IN BASARABIA 1860 – 1914 Realizat de elavele clasei a 12-a “A” Liceul Teoretic “Hyperion” Durlesti Ceban Anastasia