Războiul de 30 de ani

1. Prof. Ovidiu Tănase Colegiul Economic Rm Vâlcea Colegiul Tehnic Energetic Rm Vâlcea Războiul de 30 de ani (1618-1648)

2. Războiul de 30 de ani a fost ultimul mare război medieval religios, dar si primul război modern al intereselor naţionale, marcând divizarea Europei pe criterii statale.

3. Sarcini de lucru pe grupe: Gr.1. Identifică posesiunile Spaniole ale Habsburgilor (patru state actuale) Gr.2.Identifică posesiunile Austriece ale Habsburgilor (trei state actuale) Gr 3. Identifică pe hartă statul actual pe teritoriul căruia s-a desfăşurat războiul Gr.4. Numeşte trei state protestante Gr.5. Identifică motivul pentru care Franţa catolică luptă alături de protestanţi împotriva habsburgilor Franţa – primul stat ce renunţă la criteriul identitar creştin în favoarea interesului naţional de stat Europa catolică şi habsurgică ameninţată de revolta protestanţilor

4. Tabere participante • Tabăra imperială • Tabăra protestantă Sarcină de lucru: Identifică şi notează în caiet membrii celor două tabere: Cehii protestanţi, Statul papal, Spania Habsburgică, principii germani catolici Suedia, Danemarca, Franţa, principii germani protestanţi, armata imperială Habsburgică, armata mercenarilor catolici a contelui de Wallenstein Contele Albrecht von Wallenstein Comandantul armatei de mercenari catolici

5. Tabere participante • Tabăra imperială Statul papal, Spania Habsburgică, principii germani catolici, armata imperială habsburgică, armata de mercenari catolici a contelui de Wallenstein • Tabăra protestantă Cehii protestanţi, Suedia, Danemarca, Franţa, principii germani protestanţi, Drapelul Imperiului Romano-German

6. Cauzele conflictului IDENTIFICĂ PRINCIPALII ADVERSARI AI IMPERIULUI HABSBURGIC

7. DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI Izbucnit în Sfântul Imperiu Romano – German ca un război civil religios între împăratul catolic de Habsburg şi supuşii săi protestanţi , conflictul s-a transformat într-un război european al intereselor naţionale la care au participat mai multe state. Războiul s-a desfăşurat în patru etape: • Perioada cehă (1618-1620) • Perioada daneză (1625-1629) • Perioada suedeză (1630-1635)) • Perioada franceză (1635-1648)

8. PERIOADA CEHĂ (1618-1620) Evenimente majore: 1618 –defenestrarea de la Praga 1620 – înfrângerea cehilor în bătălia de la Muntele Alb • În 1618, cehii au aruncat, la Praga, pe fereastra Palatului Hradcani, doi comisari imperiali ce veniseră să impună catolicismul ca religie oficială (defenestrarea de la Praga), fapt ce a declansat războiul. • Rebelii cehi au fost înfrânţi de trupele imperiale în bătălia de pe Muntele Alb în 1620

9. PERIOADA CEHĂ (1618-1620) • Cehia a fost transformată în provincia habsburgică Boemia • Ceha, ca limbă oficială, a fost înlocuită cu latina şi germana • Nobilii şi intelectualii cehi protestanţi au fost lichidaţi • Din aprox. 35 000 de sate ceheşti, peste 29 000 au fost pustiite • Cehia a fost recatolicizată forţat Explică: De ce protestanţii cehi impuseseră ceha ca limbă oficială? De ce habsburgii au impus latina ca limbă oficială? Ferdinand al II-lea de Habsburg

10. PERIOADADANEZĂ (1625-1629) • Înfrângerea Cehiei i-a determinat pe principii germani protestanţi să se revolte. • S-a format o coalitie a principilor germani protestanti, coalitie condusă de regele danez Christian al IV-lea, sprijinită financiar de : Franta, Suedia si alte state protestante. Christian al IV-lea

11. PERIOADADANEZĂ (1625-1629) Coaliţia protestantă a fost înfrântă. Trupelor imperiale li s-au adăugat catolici mercenari dar şi mulţi voluntari condusi de Wallenstein, cel mai strălucit general al armatei imperiale Contele von Wallenstein

12. PERIOADA SUEDEZĂ (1630-1635) • Suedia a intrat in război din considerente religioase dar şi comerciale, regele suedez Gustav Adolf al II-lea încercând să obţină monopolul asupra comerţului la Marea Baltică • Gustav-Adolf a revolutionat strategia militară introducând formaţiile de pedestraşi în careu înarmaţi cu arme de foc • Obţine două mari victorii: la Leipzig (1631) şi Lutzen (1632) – unde moare Regele Gustav-Adolf al Suediei

13. În 1632, Gustav-Adolf a fost ucis în lupta de la Lützen dusă contra imperialilor condusi de generalul Wallenstein. Principii protestanti încheie pace cu împăratul Germaniei. 1632 – trupele imperiale impun pacea

14. PERIOADAFRANCEZĂ (1635-1648) Franţa a intrat în război alături de Suedia. Alianţa franco-suedeză, după mai multe bătălii victorioase, a câştigat războiul, distrugând planurile de constituire a Imperiului Universal Catolic condus despotic de casa de Habsburg

15. Victoriile aliatilor: 1634 - Victoria franceză de la Nördlingen 1643 - Victoria franceză de la Rocroi 1648 - Victoria franceză de la Lens - Victoria suedeză de la Praga PERIOADAFRANCEZĂ (1635-1648)

16. S-au semnat două tratate de pace: „Tratatul din Münster” (încheiat între Sfântul Imperiu si Franţa) „Tratatul din Osnabrück” (încheiat între Sfântul Imperiu si Suedia). Cele două tratate alcătuiesc împreună Pacea Westfalică, ce fundamentează libertatea cultelor protestante şi catolice PACEA DE LA WESTFALIA - 1648 Pacea se baye pe un nou principiu diplomatic: Echilibrul de putere intre state

17. Franţa devenea cea mai mare putere de pe continent şi un model cultural, politic şi economic pentru Europa Imperiul este fărâmiţat în peste 300 state germane. Împăratul îşi păstrează autoritatea reală doar în Austria. Germania rămânea ruinată economic şi depopulată. Teritorii germane sunt anexate de Franţa (Alsacia+Lorena) şi Suedia Suedia devine mare putere în nordul Europei Olanda protestantă devine îndependentă. Frontierele europene rămân neschimbate până în sec. XIX Limba franceză devine limba diplomatică a Europei până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial PACEA DE LA WESTFALIA - 1648

18. Teritoriu autonom din cadrul Imperiului (Cele17 provincii ale Ţărilorde Jos) format din patru regiuni: Nederland - Olandezi protestanti Flandra – Olandezi catolici Valonia – Francofoni catolici Luxemburg - catolici Ţ Ă R I L E D E J O SDe Lage Landen / Pays-Bas

19. În timpul războiului – provinciile protestante din Nord (Nederland) au luptat de partea protestanţilor . După război au format Olanda independentă În timpul războiului –provinciile catolice din Sud (Flandra, Valonia si Luxemburg ) au rămas loiale Imperiului. După război au format “Ţările de Jos Spaniole” – ulterior Belgia+ Luxemburg Astăzi, Belgia, Olanda şi Luxemburg formează BeNeLux ŢĂRILE DE JOS Olanda Flandra Valonia

20. Material didactic realizat de prof. Ovidiu Tănase, Rm Vâlcea