Download
1 / 23
290 likes | 724 Views
TRADIŢII DE IARNĂ. Realizare: Profesor de limba şi literatura română Alina Bălan Grupul Ş colar Industrial “ Toma N. Socolescu” Ploie ş ti. TRĂSĂTURI .CLASIFICARI. TEME FUNDAMENTALE ALE FOLCLORULUI ROMÂNESC. ARE CARACTER ORAL. SE TRANSMITE PRIN VIU GRAI.
E N D
TRADIŢII DE IARNĂ Realizare: Profesor de limba şi literatura română Alina Bălan Grupul Şcolar Industrial “ Toma N. Socolescu” Ploieşti
TRĂSĂTURI.CLASIFICARI. TEME FUNDAMENTALE ALE FOLCLORULUI ROMÂNESC
ARE CARACTER ORAL SE TRANSMITE PRIN VIU GRAI
CARACTER ANONIM CREATORII SUNT NECUNOSCUŢI
ARE CARACTER COLECTIV DE ACEEA CIRCULĂ ÎN MAI MULTE VARIANTE
ARE CARACTER SINCRETIC SE ÎMBINĂ CU ALTE ARTE MUZICA,DANSUL PANTOMIMA
-CARACTER TRADIŢIONAL ŞI TRANSLATIV(TRECE DE LA O GENERAŢIE LA ALTA,DE LA O EPOCĂ LA ALTA) -ARE CARACTER ENCICLOPEDIC-ACOPERĂ TOATE SFERELE VIEŢII INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE -ESTE O ADEVĂRATĂ OGLINDĂ A SUFLETULUIROMÂNESC,A CARACTERULUI ŞI SPECIFICULUI NAŢIONAL
SPECIILE GENULUI EPIC 1.ÎN VERSURI:BALADA,LEGENDA; 2.ÎN PROZĂ:LEGENDA,BASMUL,SNOAVA; SPECIILE GENULUI LIRIC: 1.În versuri:doina,poezia obiceiurilor calendaristice; 2.În proză:strigături,zicători,proverbe; SPECIILE GENULUI DRAMATIC Teatrul cu măşti,teatrul cu păpuşi,ursul,capra,etc.
TEME ŞI MOTIVE SPECIFICE 1.COMUNICAREA OM-NATURĂ; 2MOARTEAŞI VIAŢA-CONTINUU,TĂRÂMURI COMUNICANTE; 3.IUBIREA-SENTIMENT ATOTPREZENT ÎN TOATE IPOSTAZELE:MAMĂ,FILIALĂ,ADOLESCENTINĂ,CONJUGALĂ,DE RUDENIE. 4.BINELE-SCOP AL EXISTENŢEI ŞI VALOARE SUPREMĂ TRIUMFĂTOARE; 5.RĂUL PERSONIFICAT PRIN FIINŢE SUPRANATURALE ÎNVINSE DE INTELIGENŢA UMANĂ; 6.DORUL-SENTIMENT ATOTCUPRINZĂTOR ŞI SEMNIFICATIV PENTRU AFECTIVITATEA NAŢIONALĂ; 7.JALEA-DUREREA AMARNICĂ A INDIVIDULUI SAU COLECTIVITĂŢII; 8.ÎNSTRĂINAREA DE SATUL VĂZUT CA UN CENTRU AL LUMII.
Poezia obiceiurilor de iarna. Colinda -poezie tradiţionala românească,ce se cântăîn preajma Crăciunului, atestând sincretismul limbajului folcloric -O.Birlea identifică urmatoarele categorii de colinde: • Colindatul celor mici- “ Piţărăii”; Sorcovitul 2. Colindatul cu mască 3.Colindatul propriu-zis, al cetelor de flăcăi sau fete
“ Ritualul se desfăşoară de obicei începând în Ajunul Crăciunului (24 decembrie),pâna dimineaţa următoare.Grupul de şase până la treizeci de tineri( colindători) aleg un vătaf, care cunoaşte obiceiurile tradiţionale şi vreme de patruzeci sau optsprezece zile ei se adună de patru, cinci ori pe săptămână, într-o casă anumită , ca să primească instrucţia necesară.În seara zilei de 24 decembrie, îmbrăcaţi în straie noi şi împodobiţi cu flori si zurgălăi, colindătorii fac urări mai întâi la casa gazdei, apoi trec pe la toate casele din sat. Chiuie pe străzi, cântă din trompete şi bat darabana, pentru ca larma făcută să alunge duhurile rele şi să-i vestească pe gospodari de sosirea lor. Ei cântă prima colindă la fereastrăşi după ce au primit învoirea celor ai casei , intrăîn casăşi îşi continuă repertoriul, dansează cu fetele tinere şi rostesc urările tradiţionale. Colindătorii aduc sănătate şi bogăţie, reprezentate de o rămurică de brad pusăîntr-un vas plin cu mere si pere mici…’’ (M.Eliade, “ Istoria credinţelor şi ideilor religioase”)
Funcţia colindului determină structura, toata organizarea textului- colindatul îndeplineşte funcţia de urare(de belşug) ce a cunoscut o evoluţie spre funcţia actuală de felicitare. • În desfăşurarea ceremonialului, ceata are un comportament ritual, folosind o “ recuzită” şi o costumaţie specifică- colindătorii poartă embleme ale rolului lor • La polul receptării –rolul celui care primeşte mesajul produce o diferenţiere a colindului( în funcţie de statutul socio-profesional )
COLIND PROPUS SPRE ANALIZA “ Ia sculati, sculati,/ voi,boieri bogati, de mi va uitati /pe-o gura de vale/ voua vi se pare tot soare rasare/ ci voua va vine / tot cirezi de vaci, vacile zbierand,/ vitelusi sugand, din codite dand,/ cu codite-n voalte, in voalte rasucite,/ in aur poleite,/ ia sculati, sculati, / voi, boieri bogati/ de mi va uitati/ pe-o gura de vale, / voua vi se pare/tot soare rasare/soare nu rasare,/ ci voua va vine/ tot turme de oi,/ oile zbierand,/ din codite dand,/ cu codite-n voalte, /in voalte rasucite,/ in aur poleite./ Ia sculati, sculati,/ voi , boieri bogati,/ de mi va uitati/ pe-o gura d vale/ voua vi se pare/soare tot rasare/ soare nu rasare/ ci voua va vine/ herghelii de cai/ caii nechezand/ manzuleti sugand/din codite dand/ia sculati, sculati,/voi, boieri bogati,/ de mi va uitati/ pe-o gura de vale/ voua vi se pare/ soare tot rasare/ soare nu rasare/ ci voua va vine/ tot care de grau/ care scartaind/ carausi manand/ din bice plesnind.”
Repere de avut în vedere • Structura poemului-adresare directă • Tipul de emiţător-ceata de colindători • Tipul de receptor-”boieri bogaţi” • Semnificaţii simbolice-solaritate, grâu,cal(mitologia hipică la români) • Alte figuri de stil-procedee retorice repetitive,enumeraţii si repetiţii ,proprii textelor populare în general
Colinde, colinde,E vremea colindelor Colinde, colinde , Evremea colindelor, Caci gheaţa se-ntinde Asemeni oglinzilor Şi tremură brazii Mişcând rămurele, Căci noaptea de azi-I Când scanteie stelele. Se bucur copiii Copiii şi fetele, De dragul Mariei Işi piaptana pletele… De dragul Mariei Şi al Mântuitorului Luceşte pe ceruri O stea călătorului.( M.Eminescu)
