e-Guvernare a şi dezvoltarea durabilă – duetul noului deceniu Guvernarea electronică în România

1. e-Guvernareaşi dezvoltarea durabilă – duetul noului deceniuGuvernarea electronică în România Andreea PAUL (VASS) Consilier de Stat pe probleme economice al Primului Ministru Emil Boc Mai 2011

2. Axele guvernării electronice: • Guvern – Guvern: comunicarea dintre mai multe instituţii publice diferite pentru rezolvarea unei probleme unice a cetăţeanului. • Guvern – Angajaţi guvernamentali: managementul on-line a relaţiilor dintre guvern şi angajaţi. • Guvern – Cetăţeni: • Furnizarea de informaţii on-line. • Comunicare interactivă. • Servicii prestate on-line, furnizate de guvern cetăţenilor pe site-urile de Internet ale instituţiilor publice sau pe portaluri guvernamentale globale. • Guvern – Companii: transparenţă şi costuri mai scăzute pentru achiziţiile şi licitaţiile guvernamentale.

3. Apropiere de cetăţeni Durabilitate şi interoperabilitate Eficienţă Cooperare Încredere şi securitate E-Guvernare Securizarea datelor Transparenţă Accesibilitate E-guvernarea şi dezvoltarea durabilă Promovarea dezvoltării durabile este susţinută de principiile e-Guvernării:

4. Măsuri implementate, în curs de derulare şi planificate în România • Aprobarea Strategiei Naţionale e-România. • Crearea portalului e-Romania 2. • Implementarea proiectului "Zone publice cu acces gratuit la Internet“. • Implementarea Ghişeului Naţional şi a Platformei Naţionale de Plăţi Electronice. • Crearea Centrului de Supercomputing pentru Cercetări şi Simulări Interdisciplinare Complexe. • Înfiinţarea Punctului de Contact Unic Electronic. • Iniţiativele legislative pentru anul 2011: • Programul „Trecerea României la Guvernarea Electronică”. • Platforma pentru integrarea serviciilor de e-Guvernare în Sistemul Electronic Naţional (PISEG) • Programul de Implementare a Planului de Acţiuni e-Europe – România Digitală

5. Poziţia României în clasamentele internaţionale privind e-Guvernarea • Raportul ONU asupra e-Guvernării în anul 2010: • România ocupă locul 47 din 192 de ţări analizate, cu un indice de dezvoltare al e-Guvernării de 0,5479 puncte, peste media mondială (0,4406 puncte). • România şi-a îmbunătăţit poziţia faţă de anul 2008 când se afla pe locul 51.Împreună cu Ungaria, sunt singurele ţări UE din Europa Centrală şi de Est care au cunoscut o îmbunătăţire a poziţiei. • Cel mai bun rezultat este obţinut la componenta de servicii on-line, cu un punctaj de 0.1414, corespunzător locului 42. • Performanţe mai slabe au fost obţinute la componentele infrastructura de telecomunicaţii (0,1021 – locul 58) şi capitalul uman (0,3045 – locul 46). • Conform indicelui e-participării, România ocupă locul 64, cu un punctaj de 0,1857, depăşind Cehia (locul 86).

6. Modele de bună practică la nivel european • Belgia: portalul naţional MyBelgium – punct unic de contact pentru informaţii guvernamentale şi servicii. Pe bază de cărţi electronice de identitate, cetăţenii pot descărca certificate legalizate din dosarul personal. • Germania: portalul naţional conţine o secţiune dedicată copiilor, care pot înţelege procesul de guvernare prin activităţi interactive şi jocuri. • Portugalia: one-stop shop pentru înregistrarea proprietăţii. • Slovenia: mai multe servicii on-line pentru serviciul one-stop shop, cu scopul de a facilita deschiderea unei firme. • Estonia: demersurile pentru implementarea unui sistem de e-autentificare au fost începute încă din anul1997, în anul 2005 a devenit prima ţară europeană care a utilizat un sistem de vot electronic.